Obligație de a face. Decizia 171/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 171
Ședința publică din data de 03 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Mihaela Moiceanu
JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Al.Industriilor nr. 1-3, județ B, împotriva sentinței civile nr. 958 din 26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, ambii domiciliați în B, II, -.6,.3, județ B, domiciliată în B, Broșteni, -.1,.3,.14, județ B, domiciliat în B, nr.13, județ B, domiciliată în B, Al.Industriilor, -efamiliști,.3,.305, județ B și, domiciliat în B, nr.6, județ
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns intimații reclamanți, lipsind recurenta pârâtă SC SA B și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
Recurs scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare din partea intimaților reclamanți, iar recurenta pârâtă, prin motivele de recurs solicită judecarea cauzei în lipsă conform art.242 alin.2 Cod pr.civilă.
Părțile prezente arată că nu mai au alte cereri de formulat.
Curtea consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimaților reclamanți în combaterea recursului formulat de pârâtă.
Intimații reclamanți, având pe rând cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței Tribunalului Buzău, sentință prin care s-a admis acțiunea formulată de aceștia și li s-a recunoscut grupa I de muncă.
Arată intimații reclamanți că în cauză s-a făcut expertiză, raport documentat și argumentat, efectuat cu convocarea tuturor părților, cu analizarea ștatelor de plată, a comenzilor din perioadele solicitate, pentru a li se acorda grupa I de muncă procentul de timp lucrat efectiv trebuia să fie de 80% și nu de 100%, astfel că soluția pronunțată la fond este legală și temeinică.
Solicită respingerea recursului ca nefondat. Intimații reclamanți depun în sprijinul celor arătate, în copie, extras de pe, Încadrarea în grupele de I și II a locurilor de muncă și a activităților din cadrul SC SA B".
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanții, și au solicitat, în contradictoriu cu SC SA, să se constate că și-au desfășurat activitatea în această unitate în condiții deosebite de muncă încadrate în grupa I de muncă în procent de 100% din programul de muncă.
În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că unitatea pârâtă le-a încadrat activitatea în grupa a II-a de muncă și că pentru anumite perioade, deși au fost încadrați în grupa I de muncă, li s-a acordat numai un procent de 80% lucrat în această grupă de muncă.
În susținerea acțiunii reclamanții au depus la dosar, în copie, cărțile de muncă.
Unitatea pârâtă, legal citată la fiecare termen de judecată, nu a depus întâmpinare.
La cererea reclamanților, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile în specialitatea organizarea muncii și salarizare, cu obiectivul de a stabili dacă reclamanții au lucrat în condiții deosebite de muncă corespunzătoare grupei I de muncă.
Expertiza contabilă a fost efectuată de expert contabil care a depus la dosar, la data de 18.06.2009, raportul de expertiză contabilă judiciară, completat la solicitarea instanței cu un nou raport de expertiză contabilă judiciară.
În concluziile rapoartelor de expertiză s-a menționat că reclamanții sunt îndreptățiți să fie încadrați în grupa I de muncă conform Ordinului nr.279/1995 Anexa
Unității pârâte i s-au transmis rapoartele de expertiză contabilă pentru a lua la cunoștință de concluziile la care a ajuns expertul și dacă are de formulat eventuale obiecțiuni.
La dosarul cauzei unitatea pârâtă nu a depus obiecțiuni la rapoartele de expertiză și nici nu a precizat, în scris motivele pentru care în carnetele de muncă ale reclamanților s-a menționat că aceștia au beneficiat de grupa a II-a și nu de grupa I de muncă, așa cum a opinat expertul contabil.
Potrivit art.287 din Codul Muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Tribunalul Buzău, prin sentința civilă nr.958 din 26 octombrie 2009, admis acțiunea formulată de reclamanți, a constatat că reclamanții au prestat activități în cadrul pârâtei, ce se încadrează în grupa I de muncă conform raportului de expertiză întocmit de expert, astfel:
- reclamantul pentru perioada 01.03.1980 - 01.04.2001 în procent de 100% conform Ordinului nr.50/1990 art.3, 7 și 10, anexa 1 poz.5,8 și Ordinul nr.279/1995 art.1 și anexa 1 poz.3,4,5;
- reclamanta pentru perioada 08.03.1979 - 14.11.1997 în procent de 100%, conform Ordinului nr.50/1990 art.3, 7 și 10, anexa 1 poz.3,4,5.
- reclamanta pentru perioadele 01.11 1978- 01.04.2001 în procent de 100%, conform Ordinului nr.50/1990 art.3, 7 și 10, anexa 1 poz.5,8 și Ordinul nr.279/1995 poz.1.2, 3,4,5 și 8.
- reclamantul pentru perioada 24.10.1977- 01.04.2001 în procent de 100% conform Ordinul nr.50/1990 art.3, 7 și 10, anexa 1 poz.5,8 și Ordinul nr.279/1995 art.1 și anexa 1 poz.1,2,4,5 și 8.
- reclamanta pentru perioada 31.10.1977- 01.04.2001 în procent de 100% conform Ordinului nr.50/1990 art.3, 7 și 10, anexa 1 poz.8 și 6 și Ordinul nr.279/1995 anexa 1 poz. 5.
- reclamantul pentru perioada 15.06.1979- 01.04.2001 în procent de 100% conform Ordinului nr.50/1990 art.3, 7 și 10, anexa 1 poz. 8 și Ordinul nr.279/1995 anexa 1 poz. 4.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a coroborat concluziile rapoartelor de expertiză judiciară contabilă cu mențiunile din carnetele de muncă depuse la dosar și a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în Ordinul nr.50/1990 emis de Ministerul Muncii și Sociale și Comisia Națională pentru Protecția și că reclamanții au executat în fapt operațiunile prevăzute în Anexa I la Ordinul nr.279/1995 emis de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Industriilor și Ministerul Sănătății.
Așa fiind instanța a admis acțiunea reclamanților și a constatat că aceștia au desfășurat activități în condiții deosebite de muncă, încadrate în grupa I de muncă, în meseriile și pe perioadele menționate în rapoartele de expertiză judiciară efectuate în cauză de expertul contabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta SC SA B, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului, pârâta a arătat, în esență, că prima instanță și-a însușit în mod eronat concluziile expertului, fără a ține cont de dispozițiile art.6 din Ordinul nr.50/1990, potrivit cărora nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de conducerea unității împreună cu sindicatele.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și sub toate aspectele, potrivit art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul declarat este nefondat, pentru următoarele considerente:
Astfel, Curtea reține că, otrivit p. art.287 din Codul Muncii,Sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
Deși a fost legal citată la fiecare termen de judecată de la instanța de fond, pârâta nu a depus întâmpinare și nici nu a fost reprezentată în instanță.
Totodată, pârâtei i s-au transmis rapoartele de expertiză contabilă pentru a lua la cunoștință de concluziile la care a ajuns expertul și pentru a putea formula eventuale obiecțiuni la acestea, însă la dosarul cauzei nu au fost depuse obiecțiuni la rapoartele de expertiză. Nici în dosarul de recurs nu au fost depuse documente care să confirme susținerile recurentei.
Prin urmare, Curtea constată că pârâta nu s-a conformat dispozițiilor legale arătate anterior și, astfel, nu a făcut dovada că susținerile reclamanților sunt neîntemeiate.
Față de aceste considerente, în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei, menținând în totalitate ca legală și temeinică sentința atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC SA, cu sediul în B, Al.Industriilor, nr.1-3, județ B, împotriva sentinței civile nr.958 din 26 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, în contradictoriu cu reclamanții, ambii domiciliați în B, II, -.6,.3, județ B, domiciliată în B, Broșteni, -.1,.3,.14, județ B, domiciliat în B, nr.13, județ B, domiciliată în B, Al.Industriilor, -efamiliști,.3,.305, județ B, și, domiciliat în B, nr.6, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 3 februarie 2010.
Președinte, JUDECĂTORI: Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
- - - - - -
Grefier,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Red. LC/BA
7 ex./16.02.2010
f- Trib.
G
Președinte:Cristina Mihaela MoiceanuJudecători:Cristina Mihaela Moiceanu, Violeta Dumitru Lucian
