Obligație de a face. Decizia 1717/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
Format vechi nr.7552/2008
ROMANIA
CURTEA DE APEL B
SECTIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILA NR. 1717/
Ședința publică de la 18 martie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cristescu Simona
JUDECĂTOR 2: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 3: Uță
GREFIER
*********************
Pe rol fiind pronunțarea cererii de recurs formulată de recurenta, împotriva sentinței civile nr.5458 din data de 03.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.5665/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata Universitatea din, având ca obiect:" obligația de a face".
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică de la 11.03.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18.03.2009, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.5458 din data de 03.09.2008, pronunțată de către Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Universitatea
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, otrivit p. adresei din 25.05.2006 candidatele pentru gradația de merit trebuiau să întocmească și să depună la conducerea catedrei un raport de autoevaluare a activității pe ultimii 3 ani, iar conducerea catedrei urma să facă o apreciere asupra activității candidatului, după care cele 2 documente se transmiteau Consiliului Facultății care le analiza și aviza în limita numărului de gradații atribuite facultății respective, Senatul universitar fiind cel care analiza recomandările Consiliilor facultăților și decidea acordarea gradațiilor de merit.
S-a constatat că, printre criteriile de apreciere se număra gradul de asumare a responsabilităților în rezolvarea activității compartimentului; promptitudinea, inițiativa și creativitatea în rezolvarea lucrărilor compartimentului și flexibilitate față de solicitările impuse de complexitatea muncii.
Din analiza procesului-verbal încheiat la data de 21.05.2007 s-a reținut că numita și-a întocmit raportul de autoevaluare, motiv pentru care s-a înlăturat susținerea reclamantei cu privire la nerespectarea de către cealaltă candidată a cerinței de a-și evalua propria activitate în fișa standard, raportul întocmit de departamentul de pregătire pedagogică și științe socio-umane catedra fiind trimis Consiliului facultății pentru obținerea gradației de merit recomandarea pentru numita.
S-a constatat că dosarele celor 2 candidate au fost discutate și că în urma votului secret, recomandarea pentru obținerea gradației de merit s-a făcut pentru numita.
S-a reținut că prin adresa din 21.05.2008, au fost înaintate către Consiliul departamentului de pregătire a personalului didactic și științe socio-umane, raportul de autoevaluare al numitei și aprecierea sintetică.
S-a avut în vedere că, prin adresa din 25.05.2007 pârâta a făcut cunoscut senatului avizarea favorabilă a acordării gradației de merit la catedra de și istorie contracandidatei reclamantei, iar Senatul Universității B, analizând recomandarea conform procesului-verbal din 14 iunie 2007 a stabilit ulterior acordarea gradației de merit unei alte persoane decât reclamanta.
S-a considerat că pârâta a făcut dovada respectării prevederilor art.90 din Legea 127/1997, cu actele depuse la dosar.
Față de prevederile textului de lege menționat mai sus prima instanță a înlăturat susținerea reclamantei potrivit căreia acordarea gradației de merit se face numai în baza fișelor de autoevaluare.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate.
În primul motiv de recurs, recurenta reclamantă a arătat că instanța de fond a respins greșit proba cu înscrisuri și interogatoriu solicitată de către reclamantă, deși s-a reținut în considerentele hotărârii faptul că aceasta a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 172.pr.civ. obligarea pârâtei să depună la dosarul cauzei Statutul personalului didactic și a Regulamentul de organizare a concursului pentru acordarea gradației de merit.
În al doilea motiv de recurs, s-a susținut că instanța de fond a apreciat greșit că acordarea gradației de merit contracandidatei s-ar fi făcut în mod corect.
Astfel, s-a precizat că, deși prima instanță a reținut că și contracandidata, ar fi depus un raport de autoevaluare a activității în perioada mai 2004 - mai 2007, prin hotărârea recurată s-a omis cercetarea apărărilor reclamantei cu privire la faptul că acea autoevaluare depusă de d-na nu corespundea criteriilor susținute și admise de către Ministerul Educației și Cercetării, mai exact că în acea autoevaluare nu apare punctajul standard cerut expres în Adresa către departamentul cu nr. 6478/12.05.2007.
S-a menționat că raportul standard conține și elemente cantitative și elemente calitative: articolele și celelalte activități sunt departajate după calitatea acreditată de (Consiliul Național al Cercetării din învățământul Superior), deci după criterii academice.
S-a învederat că punctajul recurentei-reclamante este de 3056 de puncte, în timp ce punctajul dnei - efectuat după criteriile enunțate clar în documentul Raport de evaluare (Raport standard) în Universitatea și potrivit datelor din raportul domniei sale prezent în dosar - este de 892,5 puncte, astfel că reclamanta are cu 2163,5 puncte mai mult decât contracandidata sa.
S-a mai susținut că instanța de fond nu a analizat temei juridic al acțiunii reclamantei, gradația de merit fiind acordat pe baza performanțelor, concursul implicând evaluarea performanțelor, punerea față în față a performanțelor candidaților, măsurate după aceleași criterii.
S-a indicat că aceste criterii - în care sunt implicate și aspectele de calitate - sunt cele din fișa standard de autoevaluare (raport standard), așa cum a fost creată această fișă de către Universitate în 2006 și s-a arătat că votul nu măsoară aceste performanțe.
S-a apreciat că în mod eronat și nelegal, instanța de fond a statuat că Senatul ar fi avut posibilitatea sa decidă care sunt criteriile de apreciere cu privire la acordarea gradațiilor de merit, respectiv: gradul de asumare a responsabilităților în rezolvarea activității compartimentului; promptitudinea, inițiativa și creativitatea în rezolvarea lucrărilor compartimentului și flexibilitate față de solicitările impuse de complexitatea muncii.
S-a precizat că și dacă, prin absurd, reclamanta ar avea 0 puncte la criteriul: "gradul de asumare a responsabilităților în rezolvarea activității compartimentului; promptitudinea, inițiativa și creativitatea în rezolvarea lucrărilor compartimentului și flexibilitate față de solicitările impuse de complexitatea muncii" 3056 de puncte + 0 înseamnă mai mult decât 892,5 + 10.
S-a amintit că Raportul standard nu conține formularea de mai sus, ci doar punctele "Implicarea în activități ale catedrei, facultății sau universității, care nu sunt cuprinse în norma didactică (orarii, gestiunea si evidenta activităților cu studenții, activități de conducere)" și "Calitatea de a forma și a lucra în echipă".
S-a indicat că reclamanta, chiar dacă nu este cadru de conducere, a avut activități precise, formalizabile, punctate cu 10 la fiecare, deoarece activitățile de conducere sunt echivalente cu și alături de alte activități, aceasta, deoarece ele beneficiază de sporuri/indemnizații de conducere, deci premieri materiale aparte și suplimentare salariului.
S-a menționat că Tribunalul nu a luat în seamă faptul că autoevaluarea prezentată de dna nu a respectat adresa Universității, deci nu a fost standard, adică nu a inclus răspunsuri exclusiv după criterii și nu a inclus punctajul, încălcând cu bună știință și cerința Universității și principiul respectării egalității în fața legii.
De asemenea, prima instanță nu a ținut seamă că punctajul reclamantei este de peste trei ori mai mare decât al dnei, iar procedurile de transmitere și aprobare a hotărârii de la conducerea catedrei la conducerea departamentului și de aici la Senatul universității nu înseamnă automat că hotărârea este justă.
Prin întâmpinarea formulată intimata Universitatea din B, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma motivul de recurs invocat de către recurentă, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ. Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a fost învestită să soluționeze cererea reclamantei, profesor universitar la de si Istorie, DE. din cadrul Universității B, având ca obiect obligarea pârâtei Universitatea B la acordarea gradației de merit pe baza punctajului obținut în perioada mai 2004 - mai 2007, în baza fișei de autoevaluare standard cerută de Rectoratul Universității din B, precum și obligarea pârâtei la plata sporului de salariu de circa 200 lei/lună ca urmare a acordării gradației de merit pentru perioada iunie 2007 - la zi.
Prima critică adusă hotărârii recurate este nefondată, întrucât instanța de fond a interpretat și aplicat judicios prevederile art.167 pr.civ. atunci când a apreciat că înscrisurile depuse la dosarul cauzei sunt de natură a conduce la dezlegarea pricinii.
Proba cu interogatoriu solicitată de către recurenta intimată a fost corect respinsă de către instanța de fond, de vreme ce aceasta nu era utilă și pertinentă soluționării cauzei.
Statutul personalului didactic la care face referire recurenta reclamantă nu reprezintă un înscris deținut de partea potrivnică privitor la pricină, în sensul avut în vedere de art.172 pr.civ. motiv pentru care prima instanță în mod corect nu a dispus obligarea intimatei pârâte la depunerea acestuia la dosarul cauzei, judecătorul având cunoștință de cuprinsul acestuia, fiind reglementat prin Legea nr.128/1999.
De asemenea, prima instanța a apreciat corect faptul că nu se impunea depunerea la dosarul cauzei a Regulamentului de organizare a concursului pentru acordarea gradației de merit, de vreme ce acesta era cel prevăzut în Statutul personalului didactic amintit, astfel cum rezultă din adresa nr.6478/12.05.2007 a rectoratului depusă la dosar, prin care se face trimitere expresă la prevederile art.90 din Statut referitoare la etapele concursului pentru obținerea gradației de merit.
Curtea reține ca fiind neîntemeiate și susținerile recurentei reclamante referitoare la nerespectarea cerințelor înscrise în adresa rectoratului mai sus amintită cu ocazia acordării gradației de merit d-nei.
Astfel, Curtea constată că această candidată a întocmitraportul de autoevaluarea activității desfășurate în perioada 2004-2007, care a fost supus dezbaterii catedrei sau departamentului, înaintat consiliului facultății și transmis ulterior senatului universitar, care a hotărât acordarea gradației de merit, în urma analizei recomandării Consiliului Departamentului de Pregătire a Personalului Didactic și Științe -Umane.
Prin adresa nr. 6478/12.05.2007 a rectoratului or prin art.90 din Legea nr.128/1997 nu se impune menționarea unui punctaj standard în fișa de autoevaluarea a candidaților, caz în care nu se confirmă criticile recurentei sub acest aspect.
Curtea reține că, potrivit art.80 alin.4 din Legea nr.84/1995 modificată și completată, criteriul științific constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic, concursul pentru acordarea gradației de merit implicând o dezbatere în cadrul catedrei, persoanele candidate fiind supuse votului liber exprimat al cadrelor didactice din cadrul colectivului catedrei, care analizează autoevaluările în raport de activitatea didactică, științifică și activitatea în folosul comunității academice.
Prin urmare, în speță, membrii catedrei au evaluat corect activitatea didactică și științifică a candidaților din punct de vedere cantitativ și cantitativ, în baza criteriilor de apreciere recomandate de rectorat prin adresa amintită, respectiv: gradul de asumare a responsabilităților în rezolvarea activității compartimentului; promptitudine, inițiativă și creativitate în rezolvarea lucrărilor compartimentului; flexibilitate față de solicitările impuse de complexitatea muncii, iar nu doar în baza autoevaluării depusă de către candidat.
Pentru toate considerentele arătate, în baza art.312 pr.civ. Curtea va respinge ca nefondat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.5458 din data de 03.09.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.5665/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimata Universitatea din.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 18.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
-
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex
22.04.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Cristescu SimonaJudecători:Cristescu Simona, Rotaru Florentina Gabriela, Uță
