Obligație de a face. Decizia 173/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR-
Înregistrat la data de 21.01.2008
DECIZIA CIVILĂ nr.173
Ședința publică din 21 februarie 2008
PREȘEDINTE: Daniela Calai
JUDECĂTOR 2: Florin Șuiu
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Oberșterescu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta recurentă SC SRL împotriva deciziei civile nr.941/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă avocat pentru pârâta recurentă SC SRL T și avocat pentru reclamantul intimat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, avocat, în reprezentarea pârâtei recurente SC SRL, depune la dosar chitanță reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 13,5 lei.
Avocat, în reprezentarea reclamantului intimat, depune la dosar împuternicire avocațială și concluzii scrise.
Reprezentantele părților învederează instanței că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Avocat, în reprezentarea pârâtei recurente SC SRL, solicită admiterea recursului, modificarea în tot a hotărârilor contestate în sensul de a respinge acțiunea, cu cheltuieli de judecată. S-a arătat că societatea pârâtă este în imposibilitatea de a efectua radierea autoturismului în discuție, întrucât nu se mai află în posesia acestuia, singura persoană care este în măsură să efectueze această operațiune este persoana în a cărei proprietate se află în prezent autovehiculul. Recunoaște faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligația de a radia autoturismul, însă în prezent nu este în măsură să efectueze această operațiune.
Avocat, în reprezentarea reclamantului intimat, solicită respingerea recursului, menținerea ca temeinice și legale a hotărârilor pronunțate de judecătorie și tribunal, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului civil de față constată:
Prin decizia civilă nr.941/14.11.2007 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul Timiș - Secția civilă a respins apelul declarat de pârâta SC SRL împotriva sentinței civile nr.4500/03.05.2007 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr-.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a avut în vedere faptul că prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara la data de 02.02.2007, sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta SC SRL solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate calitatea de proprietar a societății pârâte asupra autoturismului marca Audi A6 Avant și să se dispună radierea de pe numele reclamantului din circulație a autoturismului marca Audi A6 Avant cu număr de identificare, având număr de înmatriculare -.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 23.06.2003, în calitate de vânzător a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu SC SRL în calitate de cumpărătoare prin care s-a vândut autoturismul marca Audi A6 Avant.
Societatea pârâtă, în calitate de cumpărătoare a autoturismului trebuia să se prezinte împreună cu reclamantul la organele de poliție competente și să solicite înmatricularea autoturismului în circulație pe numele ei.
S-a menționat de către reclamant că, deși obligația pârâtei era să efectueze radierea autoturismului, acesta nu a înțeles să-și îndeplinească obligația, iar în continuare reclamantul figurează ca fiind proprietar al autoturismului plătind toate taxele și impozitele aferente acestui autoturism.
În drept, cererea s-a întemeiată pe dispozițiile art.1073 civ. art.111 pr.civ.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, cu cheltuieli de judecată, arătând că la data de 23.06.2003 a dobândit prin cumpărare de către administratorul acesteia, autoturismul cu numărul de identificare de la reclamant.
Ulterior, la data de 08.01.2004, administratorul societății la acea vreme, a înstrăinat autoturismul către numitul A, încheind cu acesta un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată.
Pârâta a menționat că la data promovării acțiunii nu mai deține în proprietate acest autoturism, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive.
S-a menționat că, în prezent, titularul dreptului de proprietate asupra autoturismului este A și, în această situație, consideră că numai această persoană are calitate procesuală pasivă în cauză.
S-a precizat că, încă de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare cu A, administratorul societății pârâte la acea vreme a predat cumpărătorului autoturismul, urmând ca numitul A să îndeplinească toate formalitățile legale cu privire la radierea din circulație a autoturismului de pe numele reclamantului, respectiv înscrierea pe numele său. Societatea pârâtă a învederat că acest autoturism nu a fost niciodată înmatriculat pe SC SRL, neavând cunoștință despre faptul că autoturismul a fost încă radiat de pe numele reclamantului pentru a fi înscris pe numele terțului cumpărător subsecvent
În deliberare asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei SC SRL, instanța de fond a apreciat că există identitate între pârâtă și persoana căreia îi incumba obligația de a efectua demersurile necesare pentru radierea autoturismul de pe numele reclamantului și înmatricularea pe numele pârâtei, chiar dacă pârâta, la rândul său, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu numitul A, deoarece raportul juridic obligațional s-a stabilit între reclamantul și pârâta SC SRL.
Prin sentința civilă nr.4500/03.05.2007 pronunțată în dosarul nr- Judecătoria Timișoaraa respins excepția lipsei calității procesuale pasive; a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SC SRL, constatându-se că reclamantul și pârâta SC SRL au încheiat un contract de vânzare-cumpărare care a avut ca obiect autoturismul marca Audi A6 Avant, cu nr de înmatriculare -.
A fost obligată pârâta să se prezinte la Instituția Prefectului Județului T, Serviciul public comunitar permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor și la Primăria Municipiului T Serviciul Venituri pentru a radia de pe numele reclamantului și înmatricula pe numele SC SRL autoturismul Audi A6 Avant cu număr de înmatriculare -, iar în caz de neconformare autorizează reclamantului să efectueze radierea, în baza prezentei hotărâri, respingând cererea pârâtei privind acordarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, conform contractului de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit încheiat la data de 23.06.2003, reclamantul a vândut societății comerciale SRL autoturismul marca Audi A6 Avant cu număr de identificare, respectiv număr de înmatriculare -, pentru prețul de vânzare de 457.848.000 lei, convenția părților materializându-se în înscrisul intitulat contract de vânzare-cumpărare pentru vehicul folosit.
Pârâta SC SRL a încheiat la data de 08.01.2004 un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect același autoturism cu numitul
La data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului de către părțile din litigiu, actele normative care reglementau operațiunile de înmatriculare/radiere erau OUG 195/2002 și HG nr.85/2003.
Formalitățile legale nu afectează însă validitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către părți printr-un înscris sub semnătură privată, aceste cerințe fiind prevăzute de lege numai pentru radierea și înmatricularea autovehiculului în circulație.
Întrucât radierea autovehiculului de pe numele vânzătorului și înmatricularea lui pe numele cumpărătorului de către autoritățile competente reprezenta o obligație ce îi revenea proprietarului autoturismului, dacă după încheierea valabilă a contractului (în forma înscrisului sub semnătură privată) una dintre părți refuza să se prezinte la organul competent, cealaltă parte este îndreptățită să înainteze o acțiune în constatarea dreptului de proprietate asupra autoturismului în patrimoniul cumpărătorului, urmând ca radierea-înmatricularea să se facă în baza hotărârii judecătorești.
Raportat la datele speței, instanța de fond a constatat că părțile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare având ca obiect autoturismul marca Audi A6 Avant cu acordul de voință al părților ca și condiție absolut necesară și suficientă pentru validitatea contractului și plata prețului fiind dovedite prin contractul de vânzare-cumpărare depus la dosar și din poziția exprimată de către pârâtă în întâmpinare, care nu contestă operațiunea juridică și plata prețului.
Înstrăinarea ulterioară a autoturismului de către pârâta SC SRL numitului A creează obligații legale privind radierea, respectiv înmatricularea în sarcina acestor persoane, ulterioare și subsecvente, operațiunile de radiere/înmatriculare care trebuiau realizate de către pârâtă, SC SRL după achiziționarea bunului de la reclamantul.
Este firesc să se realizeze cronologic operațiunile de radiere/înmatriculare pentru autovehiculului care a fost obiectul celor două tranzacții, în ordinea în care s-au încheiat contractele deoarece Instituția Prefectului Județului T, Serviciul public comunitar permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor trebuie să aibă o evidență fidelă a proprietarilor autoturismului.
Deși a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra autoturismului de la reclamant către pârâta SC SRL în anul 2003, în evidențele Serviciului Public Comunitar - regim Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor, autoturismul figurează ca fiind înmatriculat pe numele reclamantului, situație în care acesta este îndreptățit să solicite obligarea pârâtei de a se prezenta la Instituția Prefectului în vederea radierii de pe numele său și înmatriculării pe numele pârâtei a autoturismului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare. În caz de neconformare, reclamantul este îndreptățit să efectueze radierea în baza prezentei sentințe, aducând astfel la îndeplinire prin constrângere obligația ce incumba pârâtei de a se prezenta la serviciile competente să efectueze operațiunile de radiere-înmatriculare, întrucât se prezuma ca documentele în baza cărora urmează a se efectua operațiunile necesare au fost predate pârâtei în momentul încheierii contractului, pârâta predându-le la rândul său cumpărătorului succesiv.
În prezent radierea autoturismului din evidențele autorităților se realizează ca urmare a demersurilor ce trebuie efectuate de către proprietar, potrivit art.11 din OG 195/2002.
Obligația pârâtei are ca temei juridic dispozițiile art.969, 970.civ. conform căruia convenția obligă nu numai la ceea ce este expres prevăzut, dar și la toate urmările pe care legea le dă obligației după natura sa, art.1077 civ. și dispozițiile art.11 din OG 195/2002, temei de drept care îl îndreptățește pe reclamant, în caz de refuz al pârâtei, să efectueze demersurile pentru radierea autoturismului.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond a admis acțiunea formulată de către reclamant, constatând că părțile au încheiat un contract de vânzare-cumpărare care a avut ca obiect autoturismul marca Audi 6A Avant cu număr de înmatriculare - și număr de identificare obligând pârâta să se prezinte la Instituția Prefectului Județului T, Serviciul public comunitar permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor pentru a radia de pe numele reclamantului și de a înmatricula pe numele SC SRL autoturismul marca Audi A6 Avant cu număr de înmatriculare -, iar în caz de neconformare autorizează reclamantul să efectueze radierea în baza prezentei hotărâri.
Ca urmare a soluției de admitere a acțiunii, pârâta fiind în culpă procesuală, conform art.274 pr.civ. a fost respinsă cererea pârâtei SC SRL de acordare a cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiate.
Împotriva sentinței menționate, pârâta a declarat în termen legal calea de atac apelului, solicitând admiterea acestuia și schimbarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
aduse judecătoriei vizează faptul că aceasta nu s-a pronunțat asupra petitului privind constatarea calității de proprietar a pârâtei apelante, instanța de fond constatând că reclamantul și pârâta au încheiat un contract de vânzare cumpărare având ca obiect autoturismul marca Audi A6 Avant, cu număr de înmatriculare -, deși nu i s-a cerut acest lucru. S-a subliniat totodată de către apelantă că a înstrăinat în urmă cu trei ani autoturismul către numitul A, predându-i acestuia toate documentele și urmând ca el să îndeplinească toate formalitățile legale privind radierea din circulație a autoturismului și înscrierea lui pe numele noului proprietar. Se apreciază că judecătoria, recunoscând ca valid acest contract subsecvent, nu putea constata calitatea de proprietar a pârâtei apelante asupra autoturismului, între cele două petite existând o legătură indisolubilă, cel de-al doilea neputând fi admis în absența primului.
Pârâta apelantă a susținut că, nemaiavând calitatea de proprietar al autoturismului, radierea acestuia de pe numele reclamantului nu se poate realiza în contradictoriu cu un neproprietar, având în vedere că odată cu vânzarea autoturismului lui A, toate obligațiile pârâtei apelante privitoare la autoturism au încetat, trecând asupra subdobânditorului.
S-a concluzionat astfel că judecătoria a interpretat și aplicat greșit dispozițiile legale, căci obligația de radiere a autoturismului de pe numele reclamantului s-a transferat asupra noului proprietar.
Prin întâmpinarea formulată, reclamantul intimat a solicitat respingerea apelului, susținând că o consecință firească a perfectării contractului de vânzare-cumpărare a reclamantului cu pârâta constă în obligativitatea apelantei pârâte de a proceda la radierea acestei mașini de pe numele vânzătorului și înmatricularea ei pe numele cumpărătorului, iar faptul că pârâta a înstrăinat la rândul ei unei terțe persoane autoturismul, nu face decât să creeze obligația celei din urmă persoane să radieze mașina de pe numele persoanei de la care a cumpărat- reclamantul a mai arătat că nu are creat nici un raport juridic cu subdobânditorul, iar apelanta, întrucât a dobândit proprietatea autoturismului de la reclamant, fapt dovedit de contractul de vânzare-cumpărare, trebuia să-i îndeplinească obligația de radiere, ceea ce nu a făcut.
Examinând sentința atacată în raport de critica formulată și în lumina prevederilor art.294-298.pr.civ. cu trimitere și la art.11 din OUG 195/2002, tribunalul a apreciat ca neîntemeiat apelul pârâtei, pentru următoarele considerente:
Soluția judecătoriei, din perspectiva rezolvării excepției lipsei legitimării procesual pasive a pârâtei apelante, se privește a fi temeinică și legală, căci împrejurarea că actualmente pârâta nu mai are calitate de proprietară a autoturismului în discuție nu o absolvă de necesitatea îndeplinirii obligației legale ce-i revenea, potrivit art.11 din OUG 195/2002, de a proceda la radierea autoturismului de pe numele înstrăinătorului și trecerea pe numele dobânditorului la data la care a dobândit această calitate.
Înstrăinarea ulterioară a autoturismului de către pârâtă unei terțe persoane nu prezintă relevanță din perspectiva onorării îndatoririi legale ce incumbă fiecărui dobânditor succesiv al dreptului de proprietate al unui autoturism, căci ceea ce primează față de prevederile de ansamblu ale OUG 195/2002 este tocmai obținerea unei evidențe cronologice exacte a proprietarilor autovehiculelor de către Serviciul Public Comunitar Permise de Conducere și Înmatriculare a vehiculelor din cadrul Instituției Prefectului județului
Este firesc că reclamantul a procedat la chemarea în judecată a pârâtei cu care a legat raporturi juridice de drept material și căreia i-a predat actele necesare efectuării operațiunilor de radiere de pe numele fostului proprietar și înmatriculării acestuia pe numele noului proprietar, căruia îi revine obligația prevăzută de lege în acest sens. Legitimarea procesuală pasivă a pârâtei rezidă în calitatea de cumpărător, dobândită de pârâtă ca efect al perfectării contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului marca Audi 6A Avant, cu număr de înmatriculare - și număr de identificare.
Reclamantul nu avea de unde să cunoască faptul că pârâta a înstrăinat la rândul său autoturismul, iar aceasta, în condițiile noii situații juridice nu a uzat de instituția procesuală a chemării în garanție, pentru a-l antrena în cauză și pe actualul proprietar al autoturismului, în contra căruia să formuleze aceleași pretenții.
În acest context, însă, nimic n-o împiedică pe pârâtă a solicita numitului A, căruia i-a vândut autoturismul, predarea actelor necesare pentru efectuarea radierii de pe numele reclamantului și înscrierii pârâtei ca proprietară intermediară a autoturismului, după ce terțul dobânditor să procedeze la rându-i la radierea pârâtei și înscrierea sa ca proprietar.
Totodată, reproșul adus primei instanțe de a nu se fi pronunțat asupra celui dintâi capăt de cerere vizând constatarea calității de proprietar a pârâtului nu poate fi reținut, deoarece judecătoria a constatat în dispozitivul sentinței existența unui raport juridic intervenit între părți în baza contractului de vânzare-cumpărare perfectat, ce-i conferea pârâtei calitatea de proprietară la un moment dat a autoturismului în discuție. Aspectul solicitate de reclamant a fi constatat de către instanță nu se privește a fi un petit în sine, ci mai degrabă un argument pentru a-i justifica pretenția principală, aceea că pârâta, în virtutea calității ei de proprietară, să procedeze la efectuarea operațiunilor de radiere a vechiului proprietar și înscrierea noului proprietar.
Rezultă că, constatând prima instanță intervenirea unui raport juridic de vânzare-cumpărare între părți, pârâta devenind proprietara autoturismului la un moment dat, chiar dacă nu mai deține această calitate în prezent, îi incumbă în continuare obligația prevăzută de OUG 195/2002, art.11, în considerarea argumentului potrivit căruia se procedează la întocmirea unei evidențe succesive și fidele a proprietarilor unui autoturism.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal pârâta solicitând modificarea ei și a sentinței și în consecință respingerea acțiunii reclamantei.
În motivarea în drept a recursului au fost invocate dispozițiile art.304 pct.9 și ale art.304 pct.6 pr.civ.
În ceea ce privește primul temei juridic s-a criticat decizia din apel ca fiind rezultatul greșitei aplicări a legii la cauza dedusă judecății pentru aceea că radierea autoturismului în discuție de pe numele reclamantului nu se poate realiza în contradictoriu cu un terț, la acest moment societatea pârâtă nemaifiind proprietara autoturismului pentru că l-a vândut încă din 18.01.2004 unei persoane fizice ce nu figurează ca parte în proces și căreia i-au fost predate odată cu bunul toate documentele necesare pentru efectuarea mențiunilor succesive de radiere și înmatriculare în conformitate cu toate actele de înstrăinare privitoare la acesta.
Se consideră în acest sens că acestui din urmă proprietar îi revine obligația efectuării acestor mențiuni potrivit art.48 al HG 85/2003 deoarece în posesia ei - și nu a recurentei pârâte - se află în prezent toate actele referitoare la autoturism precum și plăcuțele cu numărul de înmatriculare.
În ceea ce privește cel de-al doilea temei juridic invocat, se critică decizia din apel și sentința pentru aceea că instanța nu a acordat ceea ce s-a cerut, respectiv asupra petitului din cererea reclamantului pentru constatarea calității de proprietar al autoturismului a societății pârâte în cauză, ori acest lucru este esențial pentru soluționarea corectă a petitului privind radierea autoturismului.
Prin concluziile scrise formulate în dosar, intimatul reclamant a solicitat respingerea ca nefondat a recursului pârâtei.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor de recurs formulate cât și din oficiu, sub toate temeiurile de nulitate și pe baza tuturor probelor de la dosar se constată că recursul declarat în cauză este nefondat.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.6 pr.civ. care sancționează prin conținutul său încălcarea de către instanțe a dreptului de dispoziție al părților asupra propriilor cereri, Curtea constată că invocarea lui de către pârâtă este nejustificată.
Astfel, chiar dacă instanțele ar fi omis să se pronunțe în mod expres sau implicit asupra petitului din cererea reclamantului de constatare a calității de proprietar a societății pârâte asupra autoturismului în litigiu, potrivit libertății părților de a dispune asupra propriilor cereri, doar reclamantul ar fi putut declara apel sau recurs pentru acest motiv, nu și pârâta care nu a formulat o pretenție proprie în legătură cu acest aspect, printr-o cerere reconvențională.
Nici celălalt motiv de recurs invocat în cauză - cel prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. - nu se confirmă în cauză.
Potrivit art.22 din HG 85/23.01.2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice (încă în vigoare la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a autoturismului între cele două părți în proces), obligația de înmatriculare, înregistrare sau radiere a vehiculelor revenea deținătorilor, mai precis a proprietarilor acestora astfel cum rezultă din coroborarea acestui text cu cel al art.33 al.(1) pct.a din aceeași hotărâre.
În cauza dedusă judecății pârâta era proprietară a autoturismului începând cu data de 23.04.2003 când a dobândit această calitate ca urmare contractului de vânzare-cumpărare încheiat cu reclamantul, motiv pentru care ei îi revenea obligația legală de a solicita radierea acestuia de pe numele reclamantului cu atât mai mult cu cât în contract ea a semnat fără obiecție și pentru primirea cheilor, a fișei de înmatriculare și a cărții de identitate a mașinii.
Faptul că pârâta nu și-a îndeplinit această obligație legală și că a vândut, la rândul său, acel autoturism unei alte persoane - la data de 08.01.2004 - a reprezentat o decizie liber asumată care nu-i poate fi opusă reclamantului, și care nu-l poate împiedica pe acesta să beneficieze de protecția în instanță a dreptului său de a fi exonerat de toate sarcinile fiscale pe care le determină menținerea unei evidențe neconforme cu realitatea. Cu alte cuvinte, pârâta nu poate obține câștig de cauză împotriva reclamantului invocând propria culpă.
Pentru a putea fi eventual scutită de impunerea anumitor obligații de către instanță, societatea pârâtă trebuia să formuleze o cerere de arătare a titularului dreptului și să solicite introducerea lui în proces cu respectarea termenului prescris de lege ori, în cauză, o astfel de cerere nu a fost făcută.
Prin urmare, fiind vorba de neîndeplinirea de către pârâtă a unei obligații legale dar și a unei obligații convenționale rezultate din calitatea de proprietar, prin cumpărare, al bunului în litigiu, în mod corect ambele instanțe anterioare au considerat că pârâta este datoare să îndeplinească formalitățile de radiere a vehiculului de pe numele fostului proprietar (reclamantul).
Autoturismul fiind ieșit din patrimoniul și din paza reclamantului o dată cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare nu impune nicio obligație convențională sau legală în sarcina acestuia de a urmări circuitul juridic al bunului ulterior acestui moment, principiul relativității efectelor contractului permițând urmărirea executării întocmai a drepturilor și obligațiilor născute din contract și din lege doar în raport cu cocontractantul său (societatea pârâtă).
Pentru toate aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei SC SRL.
Luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SRL împotriva deciziei civile nr.941/14.11.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș - Secția civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 21.02.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - G -
Grefier,
- -
Red.DC/21.02.2008
Tehnored.MM/2 ex/18.03.2008
Instanță fond: Judecătoria Timișoara - jud.
Inst.apel: Tribunalul Timiș - jud.,
Președinte:Daniela CalaiJudecători:Daniela Calai, Florin Șuiu, Gheorghe Oberșterescu
