Obligație de a face. Decizia 179/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale,
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 179/R/2009
Ședința publică din 30 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Anca Adriana Pop Judecător JUDECĂTOR 2: Alina Rodina
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta COMPANIA DE SA C- împotriva deciziei civile nr. 894 din 11 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, pârâții intimați CONSILIUL LOCAL C-N, CONSILIUL JUDEȚEAN C, JUDEȚUL C PRIN PREFECTUL JUDEȚULUI C și intervenientul intimat ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE-DIRECȚIA APELOR -, având ca obiect obligația de a face- pretenții.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentantul pârâtei recurente, avocat, cu împuternicire avocațială la dosar-fila 13,
reclamantele intimate și, asistate de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar- fila 44, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care, se constată că la data de 30 ianuarie 2009, s-a depus la dosar, prin fax, din partea intimatei interveniente Administrația Națională Apele Române- Direcția Apelor, întâmpinare prin care invocă excepția lipsei calității procesuale pasive.
Curtea, pune în discuția părților prezente, excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei interveniente Administrația Națională Apele Române- Direcția Apelor și excepția inadmisibilității recursului invocată prin întâmpinare.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită respingerea excepțiilor invocate, susținând că excepția lipsei calității procesuale pasive a fost deja soluționată de instanța de fond, în mod legal, precum și respingerea excepției inadmisibilității recursului.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive deoarece aceasta a fost în mod corect soluționată de prima instanță și admiterea excepției inadmisibilității recursului nefiind posibilă exercitarea unui recurs împotriva unei hotărâri irevocabile.
Nemaifiind alte excepții sau cereri, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în dezbateri judiciare orale asupra recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente solicită admiterea recursului, recalificarea căii de atac împotriva hotărârii instanței de fond din recurs în apel, casarea în întregime a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul reclamanților intimați solicită respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii în totalitate a deciziei recurate, conform motivelor invocate prin întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1525/2008 a Judecătoriei Cluj -N, pronunțată în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților și s-a dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Local al municipiului C-N, Consiliul Județean C și Județul C și în consecință s-a respins acțiunea civilă formulată de către reclamanții, - și continuată de, împotriva acestor pârâți.
S-a respins cererea reconvențională formulată de reclamanta reconvențională de "" împotriva pârâților reconvenționali, și.
S-a respins cererea de intervenție formulată de pârâta de "" împotriva intervenientei forțate Administrația Națională Apele Române prin Direcția Apelor -.
S-a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții, - și continuată de, împotriva pârâtei de "" (fosta ) și în consecință: s-a dispus rezoluțiunea înscrisului intitulat "minută" datat 27 iunie 2000.
S-a dispus evacuarea tuturor lucrărilor efectuate pe terenul proprietatea reclamanților, lucrări descrise în cuprinsul înscrisului "minută" datat 27 iunie 2000, precum și a tubului gol de beton amplasat pe același teren.
S-a dispus readucerea terenului in starea, anterioara efectuarii de lucrari, termenul de executie fiind de 6 luni de la data ramanerii irevocabile a prezentei hotarari.
A fost obligată parata de, " sa consolideze malurile paraului, pe toata lungimea proprietatii reclamantilor, cu zid de sprijin din beton.
A fost obligată parata de," la racordarea la reteaua de canalizare a imobilului situat in C-N,-.
A fost obligată aceeași parată să le plateasccă reclamanților suma de 1500 lei fiecare, cu titlu de daune morale.
S-a respins cererea reclamanților privind obligarea paratei la plata despagubirilor în cuantum de 7500 USD.
A fost obligată parata de," sa le plateasca reclamantilor suma de 6.703,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamantii sunt proprietarii terenurilor situate in C-N,-, respectiv nr. 18, terenuri inscrise in CF nr. 23108 C, nr. top. 14801 si in Cf nr. 11171 C, nr. top. 14384, terenuri care au fost afectate de lucrarile de canalizare efectuate in zona paraului.
A reținut instanța ca in temeiul autorizației de construire nr 121/28.10.1999 eliberată de Consiliul Județean (fila 92 dosarul 7449/2002) parata a procedat la începerea lucrărilor de înlocuire a rețelelor de canalizare cu durata normala depășită din municipiul C-N, pe trei loturi: Zonele, Centrala,; 2.Zonele, G si -; 3.Zonele, Piata, si -Bulevardul.
Întrucât pârâta a demarat lucrările de înlocuire a rețelelor de canalizare afectând terenul proprietatea reclamanților, fără ca in prealabil aceștia sa iși dea consimțământul sau sa fie înștiințați, reclamanții au sesizat Inspectoratul in Construcții (fila 16 din dosarul 7449/2002) care a constatat in urma verificărilor efectuate, ca pe str - din C-N traseul conductei de canalizare este pe domeniul public, cu excepția tronsonului --CM 22- care a fost executat pe terenul proprietate privata de la numerele administrative 16 si 18 de pe str. -, conform proiectului autorizat.
De asemenea, s-a constatat ca autorizația de construire 121/1999 a fost eliberată, pentru porțiunea -, fără a exista acordul proprietarilor de teren, nefiind respectate prevederile art 6 din Legea nr 50/1991.
Urmare a demersurilor reclamanților, parata, încercând sa se conformeze dispozițiilor Inspectoratului in Construcții, a încheiat la data de 27.06.2000, cu reclamantele si, convenția intitulată,Minuta" (fila 5 dosarul nr 7449/2000).
Reclamanții au interpretat aceasta,minuta" ca fiind un veritabil contract intre părți, interpretare pe care si parata COMPANIA DE," (fosta ) a acceptat-
În ceea ce privește calificarea juridică a acestui înscris, instanța, procedând conform art. 977 si urm.civ. reține ca din toate probele administrate raportat la susținerile celor două parți litigante, intenția reclamanților nu a fost de a închiriat imobilul paratei COMPANIA DE," (fosta ), si nici de a preda folosința terenului, ci de a tolera folosirea acestuia pentru efectuarea anumitor lucrări necesare realizării canalului colector și doar pâna la finalizarea acestor lucrări. Condițiile in care pârâta COMPANIA DE," (fosta ) putea sa folosească acest teren au fost stabilite tot de părti, pârâta obligându-se să execute anumite lucrări de consolidare a malului pârâului, însa în final terenul reclamanților urma sa fie readus in starea inițială.
Față de toate aceste clauze contractuale, rezulta ca înțelegerea perfectata la data de 27.06.2000 nu e nici contract de închiriere si nici comodat, fiind pur si simplu un contract nenumit, in care ambele părți au urmărit sa-si realizeze pretențiil,pârâta COMPANIA DE," (fosta ) sa poată efectua si finaliza lucrările de înlocuire a rețelelor de canalizare, iar reclamanții sa tolereze efectuarea acestora, cu readucerea terenurilor in starea inițiala.
Susținerea reclamanților in sensul ca minuta nu a fost semnata si de si nu poate fi primita, reclamantele însăși declarând la data de 27.06.2000, data realizării acordului de voința dintre părți ca îi reprezintă si pe cei doi proprietari lipsă. Chiar daca cele doua reclamante nu au prezentat un mandat scris dat de către (tatăl reclamantului ) si, aceștia au ratificat actul prin însuși faptul ca au permis paratei COMPANIA DE "" (fosta ) sa pătrundă pe terenul lor si sa-si amenajeze organizarea de șantier si sa efectueze lucrările si nu au denunțat acea "minuta" anterior nceperii lucrărilor, nemulțumirile acestora manifestându-se după ce parata a abandonat lucrările efectuate necorespunzător.
A reținut instanța ca din toate probele administrate rezulta ca reclamanții si-au îndeplinit obligația asumată si au pus la dispoziția paratei COMPANIA, DE "" (fosta ) terenul in vederea efectuării lucrărilor de înlocuire a rețelei de canalizare, însa nu același lucru se poate spune si despre pârâtă.
Din expertizele întocmite de experții si rezulta ca executarea canalului colector s-a efectuat potrivit documentației anexă la autorizația de construcție nr 121/1999 (piese desenate, vizate odată cu eliberarea autorizației), insa din cauza unor erori de proiectare si execuție canalul colector formează un prag de 15- 20 cm care, in condițiile unor debite scăzute, determina băltirea apei în amonte de prag. Executarea necorespunzătoare a lucrărilor a fost subliniata de ambii experți care au arătat ca racordarea celor doua imobile, de la numerele 16 si 18, s-a realizat doar parțial in privința imobilului de la nr 16, iar nu si pentru cel de la nr 18; regularizarea albiei pârâului cu gabioane, inclusiv taluzarea, pe o lungime de 25 de la podul aferent străzii nu s-a realizat; căminul este doar parțial acoperit cu pământ, ceea ce determina emanații de mirosuri din cămin. In plus, după evacuarea organizării de șantier / de pe terenul reclamanților, parata a abandonat,pe acest teren, un tub cu diametrul de 1 metru si lungime de 5 metri,îngropat la coltul imobilului cu nr 18.
de toate aceste considerente, instanța a retinut ca parata este in culpa contractuala si ca nu si-a îndeplinit întocmai si cu buna credință obligatiile asumate, astfel ca cererea reclamanților privind rezoluțiunea "minute" este ntemeiată, în baza art. 969 si art. 1021.civ. urmând sa fie admisa de către instanța cu consecința evacuării tuturor lucrărilor efectuate pe terenul proprietatea reclamanților, lucrări descrise în cuprinsul înscrisului "minuta" datat 27 iunie 2000, precum și a tubului gol de beton amplasat pe același teren si readucerii terenului în starea inițială, anterioară efectuării acestor lucrări, termenul de execuție fiind de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
Pe cale de consecința, instanța a respins ca nefondată acțiunea reconvențională formulata de către reclamanta reconvențională COMPANIA DE ," (fosta ), pârâta neputând sa-si invoce propria-i culpa pentru a obține executarea convenției încheiate cu reclamanții la data de 27.06.2000. Din adresa nr. 876/16.03.2001 emisa de către Inspectoratul de Stat, precum si din adresa Prefecturii nr. 3194/22.03.01 rezulta cu certitudine faptul ca pârâta avea obligația sa-si retragă lucrările de pe terenurile reclamanților pana la data de 31.05.2001.
Din concluziile raportului de expertiza întocmit de către expertii si rezulta ca parata a efectuat în mod necorespunzător Iucrările întrucât a abandonat un tub cu diametrul de 1 si lungimea de 5, tub care este îngropat la coltul imobilului de la nr. 18, iar prin supratraversarea pârâului s-a format un prag de cca 20 cm care în condițiile unor debite scăzute determina apariția țânțarilor si a infecțiilor.
de toate aceste împrejurări cererea reclamanților de angajare a răspunderii delictuale este pe deplin întemeiată, astfel ca in baza art. 999.civ. nstanța a obligat parata COMPANIA DE," (fosta ) sa consolideze malurile pârâului, pe toata lungimea proprietații reclamanților, cu zid de sprijin din beton si sa racordeze imobilul situat in C-N,- la rețeaua de canalizare.
Cererea avand ca obiect obligarea paratei COMPANIA DE," (fosta ) la plata unor despagubiri in suma de 7500 USD a fost respinsa de catre instanta întrucat reclamanții au optat pentru repararea în natura a prejudiciului suferit ca urmare a conduitei culpabile a acesteia.
In ceea ce priveste cererea reclamantilor privind obligarea aceleasi parate la plata daunelor morale instanta a reținut ca durata litigiului, lipsa disponibilitatii de remediere a situatiei prejudiciabile create reclamanților din partea pârâtei COMPANIA DE," (fosta ), lipsa disponibilitații pentru negocierea stingerii amiabile a diferendului, în condițiile în care, prin încheierea"" reclamanții au consimțit la limitarea atributelor dreptului lor de proprietate asupra terenului care urma sa fie afectat de lucrari, fara a solicita, în contraprestație,plata unei chirii sunt argumente care au condus la formarea convingerii instanței ca reclamanții au suferit un prejudiciu moral care trebuie reparat.
In principiu acest prejudiciu este neevaluabil în bani, însa tocmai pentru aceste motiv si pentru ca au dovedit reclamanții existenta faptei ilicite(efectuarea necorespunzătoare a lucrărilor), vinovăția pârâtei (nu a respectat prescripțiile tehnice), prejudiciul produs (disconfortul produs reclamanților prin faptul ca această situație trenează de aproximativ 7 ani pârâta nu s-a implicat in stingerea diferendului) si raportul de cauzalitate fapta ilicita si prejudiciu, sunt îndreptățit reclamanții la despăgubiri care au mai degrabă rolul de a le procura o satisfacție substitutivă.
Însuși faptul admiterii diviziunii noțiunii de prejudiciu, în prejudiciu patrimonial si nepatrimonial, conduce implicit la concluzia ca prejudiciul nepatrimonial constituie o formă a prejudiciului civil in general si in consecință, un factor independent de declanșare a răspunderii civile. Caracterul in principiu inestimabil al prejudiciului moral nu poate suprima protecția victimei, acordarea acestuia neconstituind atât un echivalent, cat o satisfacție de substituție.
In dreptul intern nu exista reglementari adecvate si complete care sa stabilească criteriile de cuantificare a unor astfel de daune si tocmai din acest motiv evaluarea acestui prejudiciu este atributul exclusiv al instanței, soluția ce va fi adoptata întemeindu-se pe întreg materialul probator expus in cele ce preced.
de toate aceste considerente, având in vedere probele administrate, instanța a apreciat ca reclamanții s-au adresat justiției doar in ultima instanța, după ce au încercat sa soluționeze in mod echitabil situația generata de acțiunile paratei COMPANIA DE," (fosta ), astfel ca în baza art. 998-1000.civ. raportata la art. 1 alin. 1 si art. 6 alin. 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului ratificată de România prin Legea nr. 30/1994 instanța a obligat aceeași pârâtă sa le plătească reclamanților suma de 1500 lei fiecare, cu titlu de daune morale.
A apreciat instanța ca suma mai sus menționată reprezintă de departe o satisfacție echitabila pentru tot disconfortul psihic cauzat de conduita paratei si ca sub nici o forma nu pot fi reținute susținerile paratei în sensul lipsei vinovăției, cu sublinierea ca însăși Constituția ocrotește in mod egal persoanele, fie ele fizice sau juridice, iar o astfel de atitudine de indiferentă cum a fost cea a pârâtei față de solicitările reclamanților este cu atât mai cu cât obiectul de activitate al pârâtei constă in prestarea unui serviciu in folosul si interesul comunității, al membrilor acesteia.
In aceste circumstanțe, de starea de fapt si de drept reținută, cererea de intervenție forțată formulată de către aceeași pârâtă împotriva Administrației Naționale Apele Romane prin Directia Apelor,- este neîntemeiată, urmând sa fie respinsă ca atare, antrenarea răspunderii delictuale a pârâtei COMPANIA DE," A, (fosta ) neavând nici o legătură cu activitatea sau cu atribuțiile intervenientei forțate.
Intrucat cererea privind anularea autorizației de construire a fost disjunsă si nu face obiectul judecății in acest dosar, iar pârâții CONSILIUL LOCAl MUNICIPIULUI C-N, CONSILIUL JUDETEAN C JUDETUL C nu au încheiat nici un fel de contract numit sau nenumit cu reclamanții si nici nu exista motive de angajare a răspunderii lor delictuale nici una dintre pretențiile reclamanților neputând sa le fie opusa acestora, instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora cu consecința respingerii acțiunii de acești parați.
Prin decizia civilă nr.894 din 11.09.2008 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat recursul declarat de pârâta COMPANIA DE SA împotriva sentinței civile nr. 1525/2008, pronunțată la data de 13.02.2008 în dosarul nr- al Judecătoriei Cluj N, care a fost menținută în întregime.
Recurentul a fost obligat să plătească intimatei suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că în privința primului motiv de recurs și anume faptul că s-ar fi dispus în mod eronat rezoluțiunea, în condițiile în care soluția corectă presupunea dispunerea unei rezilieri, soluția instanței de fond, prin prisma acestui motiv de recurs este una temeinică și legală, deoarece obligațiile asumate de către părți prin contractul intitulat "minută", încheiat la data de 27 iun. 2001, nu sunt obligații ce țin de un contract de executare succesivă ci de un contract cu executare "uno ictu".
Aceasta deoarece obligațiile contractuale asumate de părți nu sunt nici obligații cu executare continuă și nici obligații cu executare periodică, în speța de față netrebuind a fi confundată executarea într-o perioadă mai îndelungată de timp a obligațiilor contractuale cu executarea periodică sau continuă a acestora.
Această interpretare rezultă din condițiile contractuale stabilite de părți în convenția lor, intimatele acceptând tolerarea folosirii terenului lor pentru ca recurenta să efectueze anumite lucrări necesare realizării canalului colector până la finalizarea acestuia. Condițiile în care recurenta putea să folosească acest teren au fost stabilite tot de părți, pârâta obligându-se să execute anumite lucrări de consolidare a malului pârâtului, dar la final, terenul reclamanților trebuia să fie readus în starea inițială.
Prin urmare soluția pe care a dat-o instanța de fond, în speță, rezoluțiunea minutei este corectă, fiind exclusă rezilierea acesteia.
În privința celui de-al doilea motiv de recurs, în sensul că sentința recurată este imposibil de a fi pusă în executare, tribunalul a reținut că acest motiv, eventual, ar ține de o contestație la executare iar pe de altă parte, tribunalul reținând că evacuarea canalului colector de pe terenul intimaților a fost dispusă de instanța de fond în considerarea executării culpabile a acestuia. Aceasta deoarece în mod corect a reținut instanța de fond că în cuprinsul minutei încheiate între părți se avea în vedere realizarea unui canal colector prin zona subtraversării pârâului si nici intr-un caz nu trebuia ca prin realizarea acestuia sa se formeze un prag de circa 20 de cm. care, s-a dovedit că, în condițiile unor debite scăzute determină apariția țânțarilor și a infecțiilor.
Pe cale de consecință tribunalul a apreciat că recurenta își invocă propria culpă în cadrul acestui motiv de recurs deoarece dacă și-ar fi executat întocmai obligația sa contractuală, canalul colector trebuia să subtraverseze pârâul și nu să îl traverseze. În ipoteza în care, respectivul canal se afla la o adâncime mult mai mare, evident că recurentei nu i s-ar fi putut imputa vreo executare culpabilă și s-ar fi putut reține eventual motivațiile ei în legătură cu canalul colector care deservește un întreg cartier.
Ca urmare, în prezent este doar obligația recurentei să depună toate diligențele necesare pentru dezafectarea acestui canal defectuos realizat și nicidecum nu se poate reține că intimații ar trebui să se preocupe de acest aspect, deoarece ei sunt cei vătămați în drepturile lor, prin amplasarea fără nici o logică a acestui canal colector.
În ceea ce privește motivul trei de recurs și acesta este unul nefondat. S-a reținut în esență, că recurenta invocă faptul că nu s-a explicat de către instanță cum trebuie să se readucă terenul la starea inițială.
Tribunalul a reținut că instanța de fond nici nu avea această obligație, readucerea terenului la starea inițială fiind o consecință a rezoluțiunii contractului numit "minută", respectiv s-a acordat de către instanța de fondrestitutio in integrum.
Mai apoi, s-a apreciat că, conținutul efectiv al readucerii terenului la starea inițială, presupune realizarea tuturor diligențelor necesare, a demersurilor în acest sens, pentru a se ajunge ca recurenta să îndeplineascărestitutio in integrum. Pe de altă parte, s-a reținut că, chiar recurenta s-a obligat în cuprinsul minutei să readucă terenul la starea inițială, ceea ce presupune ca aceasta trebuia să cunoască la momentul încheierii convenției și trebuie să cunoască și în prezent, conținutul obligației asumate.
In privința motivului patru de recurs, respectiv cum că, consolidarea malurilor pârâului este inadmisibilă, este nefondat, deoarece instanța de fond pentru a pronunța această soluție a avut în vedere cele două expertize efectuate în cauză de către expert și, și a apreciat ca doar astfel se poate repara prejudiciul suferit de către intimați cauzat prin pierderea unei suprafețe de teren, aflat în imediata vecinătate a pârâului, din pricina lucrărilor efectuate necorespunzător de către recurenta -pârâtă.
Faptul că betonarea este o altă soluție, mai complicată și care impune autorizație de construire, precum și avizul necesar de la Apele Române, nu este de natură a invalida soluția instanței de fond în privința acestui petit, deoarece recurenta are obligația să depună toate diligențele pentru consolidarea malului pârâului, în cadrul acestor diligențe intrând și obligația de a face toate demersurile necesare pentru obținerea tuturor actelor de la toate autoritățile implicate, care mai apoi să-i permită să consolideze pârâul în modalitatea stabilită de instanța de fond.
In privința ultimului motiv de recurs și anume că instanța de fond nu ar fi interpretat corect convenția părților, în sensul că intimații nu s-au obligat să tolereze efectuarea unor lucrări, pentru ca apoi să solicite evacuarea acestora, cu alte cuvinte, în opinia recurenților, intenția părților, prin prisma art. 977 cod civil a fost ca după terminarea lucrărilor, acestea să rămână pe terenul intimaților, tribunalul a concluzionat că este reală această susținere, dar ceea ce nu înțelege recurenta este faptul că tocmai din cauza îndeplinirii defectuoase a obligației sale contractuale s-a ajuns la această situație.
Terenul intimaților trebuie readus la starea inițială, deoarece recurenta, în privința canalului colector, trebuia să subtraverseze terenul în discuție și nici într-un caz să-l traverseze.
Pe cale de consecință, tribunalul a apreciat că instanța de fond a interpretat corect din punctul de vedere al art. 977.civ. cuprinsul minutei iar pe de altă parte, tot in mod corect a reținut și faptul că amplasarea defectuoasă a conductei de canal se datorează recurentei și nu intimaților.
Împotriva acestei decizii pârâta de SA a declarat recurs solicitând instanței admiterea recursului, recalificarea căii de atac exercitată împotriva hotărârii instanței de fond din recurs în apel, casarea în întregime a hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Cluj.
În motivarea recursului pârâta a arătat că a invocat în fața tribunalului excepția procesuală privind recalificarea căii de atac și compunerea instanței iar tribunalul a respins această excepție cu motivarea că valoarea despăgubirilor nu depășește limita după care sentințele se pronunță fără drept de apel.
Principalul obiect al acțiunii reclamanților este obligația de a face iar această obligație nu poate fi evaluabilă în bani, astfel încât tribunalul a calificat greșit obiectul acțiunii introductive. Chiar dacă s-ar fi făcut o evaluare bănească a costului lucrărilor la care pârâta a fost obligată cu titlu de despăgubire, ar fi rezultat o sumă mai mare de 100.000 lei deoarece este vorba de mutarea unei conducte de mari dimensiuni și betonarea malurilor unui.
De altfel, cererea introductivă a reclamanților are un obiect imposibil de executat, fiind nedeterminat astfel încât obligația de a face căzută în sarcina pârâtei este neexecutabilă.
În speță, pârâta a fost obligată la executarea unor intervenții majore asupra domeniului public al jud.C, și asupra malurilor unui pentru care este necesar un aviz special iar hotărârea este inopozabilă Consiliului Județean C și Direcției Apelor.
S-au încălcat și principiile elementare ale acordării despăgubirilor în temeiul art.998 civ. întrucât evaluarea acestora constă în stabilirea unor sume de bani ce reprezintă echivalentul prejudiciului mai ales că repararea în natură nu este posibilă pentru motivele mai sus arătate.
În drept, recurenta invocă prevederile art.304 pct.1 și pct.9 pr.civ.
Reclamanții intimați, și prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, iar în subsidiar, ca nefondat, cu consecința menținerii în totalitate a deciziei atacate, precum și obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată (45-47).
În susținerea poziției procesuale reclamanții intimați au arătat că pârâta încearcă atacarea cu recurs a unei decizii definitive și irevocabile, motiv pentru care recursul se impune a fi respins ca inadmisibil nefiind posibilă exercitarea recursului la recurs.
În subsidiar, intimații solicită respingerea recursului ca nefondat, deoarece în mod corect s-a stabilit de către tribunal că recursul este calea de atac exercitată de pârâtă, întrucât obiectul cauzei este evaluabil în bani, iar celelalte susțineri nu sunt motive de recurs neîncadrându-se în motivele limitativ prevăzute de art.304 pr.civ.
În speță nu este vorba de o răspundere delictuală, nefiind incident art.998 civ. ci este vorba de neexecutarea culpabilă a unor obligații contractuale de către pârâtă, angajarea răspunderii acesteia având temei contractual.
Intervenienta intimată Administrația Națională a Apelor Române, prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în prezenta cauză, susținând că în mod legal instanța de fond a soluționat această excepție, cu consecința respingerii acțiunii reclamanților față de această intervenientă.
Pârâții intimați Consiliul Local al mun.C N, Consiliul Județean C și județul C deși legal citați nu și-au delegat reprezentant in instanță și nu au depus întâmpinare prin care să își exprime poziția procesuală.
Recurenta a depus în probațiune un raport de expertiză tehnică extrajudiciară întocmit de expert ing. la data de 03.06.2002, prin care recurenta tinde să dovedească evaluarea lucrărilor de remediere în urma executării lucrărilor de canalizare de către C, la imobilele situate în--18, probă care va fi înlăturată ca inadmisibilă de C în conformitate cu dispozițiile art.305 pr.civ.
Reclamanții intimați au depus în probațiune copii de pe următoarele înscrisuri: decizia civilă nr.2501/05.11.2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, dosar nr-; un înscris intitulat "notă informativă pentru completul de judecată" semnat de intimata prin care solicită respingerea recursului ca nefondat; un set de planșe fotografice prezentând terenul pe care este situat canalul colector (26-43).
Art.137 alin.1 pr.civ. statuează că, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
În temeiul acestui text legal, Curtea va soluționa cu prioritate excepțiile invocate de intimate prin întâmpinare.
Deși intimata Administrația Națională Apele Române prin Direcția Apelor a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, Curtea constată că această excepție a fost reiterată de intimată doar ca un mijloc de apărare, intimata considerând că atât sentința instanței de fond cât și decizia tribunalului sunt temeinice și legale, acestea soluționând în mod corect excepția invocată.
Referitor la excepția inadmisibilității recursului declarat de pârâta SC" de "SA, Curtea reține următoarele:
Astfel, împotriva sentinței civile nr.1525/2008 a Judecătoriei Cluj N, pârâta SC" de "SA a declarat calea de atac a recursului.
În ședința publică din 11.09.2008, reprezentantul pârâtei recurente, av. a arătat că obiectul cauzei fiind pretenții, calea de atac corectă este apelul potrivit art.2821pr.civ. motiv pentru care tribunalul a pus în discuție valoarea obiectului litigiului (44-52 dosar tribunal).
Reprezentantul reclamanților intimați av. a apreciat calea de atac ca fiind corectă și anume recurs, obiectul litigiului fiind unul evaluabil în bani, iar acesta este sub 100.000 lei.
Reprezentantul pârâtei recurente a susținut că nu poate preciza valoarea obiectului litigiului, dar apreciază valoarea acestuia ca fiind sub 100.000 lei.
Raportat a aceste precizări tribunalul a constatat calea de atac ca fiind corect calificată în recurs.
Pârâta recurentă susține că tribunalul nu a dat o corectă calificare căii de atac referitor la obiectul acțiunii introductive al cărei capăt principal este o obligație de a face și nu despăgubiri astfel încât compunerea instanței a fost nelegală în baza art.304 pct.1 pr.civ.
Contrar susținerilor pârâtei recurente, atât instanța de fond cât și tribunalul au calificat în mod legal și corect acțiunea precizată de reclamanți ca fiind o acțiune civilă având ca obiect principal rezoluțiunea înscrisului intitulat "minută" încheiat la 27.06.2000 și repunerea părților în situația anterioară.
În art.282 alin.1 pr.civ. este prevăzută regula potrivit căreia, hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în prima instanță de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel, iar prin art.2821pr.civ. legiuitorul a instituit excepții de la această regulă, și anume că, nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse, pe cale principală, privind pensii de întreținere, litigii ale căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările de stare civilă, luarea măsurilor asiguratorii și în alte cauze prevăzute de lege.
Această reglementare exprimă voința legiuitorului de a suprima posibilitatea exercitării apelului împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în primă instanță în litigiile patrimoniale considerate de o importanță valorifică mai redusă, în scopul asigurării celerității de soluționare a acestora.
În speță, fiind vorba de desființarea convenției intitulată "minută" din data de 27.06.2000, convenție ce a dat naștere unor drepturi patrimoniale este evident că și lipsirea de efecte a unui astfel de act juridic are tot consecințe patrimoniale și, ca atare, acțiunea prin care se valorifică un asemenea drept este patrimonială iar caracterul patrimonial al acesteia subzistă, indiferent de formularea unor pretenții accesorii privitoare la repunerea părților în situația anterioară.
Așa cum s-a arătat, reclamanții au indicat valoarea obiectului cererii precizate ca fiind sub 100.000 lei iar reprezentantul pârâtei a achiesat la această valoare, motiv pentru care tribunalul a calificat în mod legal, în conformitate cu art.2821pr.civ. calea de atac exercitată de pârâtă ca fiind recursul și nu apelul, astfel încât motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.1 pr.civ. invocat de pârâtă nu este incident în speță.
Prin prezenta cale de atac, pârâta a înțeles să exercite recursul împotriva deciziei civile nr.894/R/11.09.2008 a Tribunalului Cluj, această hotărâre judecătorească fiind definitivă și irevocabilă, ceea ce este inadmisibil, recursul la recurs nefiind posibil.
În consecință, hotărârea criticată de pârâtă fiind dată în recurs de tribunal și nefiind o hotărâre supusă apelului conform art.2821pr.civ. nu poate constitui obiect al recursului declarat de pârâtă potrivit art.299 civ. iar calea de atac exercitată împotriva unei astfel de decizii este inadmisibilă.
Pentru aceste considerente, Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. va respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta de SA, în speță nefiind incidente prevederile art.304 pct.1 pr.civ. și apreciază că cercetarea motivului de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. este superfluă raportat la soluția pronunțată împotriva deciziei civile nr.894/11.09.2008 a Tribunalului Cluj.
În conformitate cu dispozițiile art.318 raportat la art.274 alin.1 pr.civ. Curtea va obliga recurenta, aflată în culpa procesuală, să plătească intimaților, și suma de 2000 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial (57).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta COMPANIA DE SA C- împotriva deciziei civile nr. 894 din 11 sept. 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numita recurentă să plătească intimatelor, și suma de 2000 lei, cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 30 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
--- - - - -- -
GREFIER
RED./MR
04.02.09/2 EX.
Președinte:Anca Adriana PopJudecători:Anca Adriana Pop, Alina Rodina, Antoaneta
