Obligație de a face. Decizia 182/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 182/R/2008
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte Curtea de APEL CLUJ
JUDECĂTOR 2: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 3: Adrian Repede
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți, și împotriva sentinței civile nr. 1141 din 29.10.2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE M, având ca obiect litigiu de muncă - obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată depusă la data de 11 ianuarie 2008 întâmpinare, formulată de intimată.
Având în vedere că atât reclamanții prin memoriul de recurs, cât și pârâta prin întâmpinare au solicitat judecarea cauzei în condițiile art. 242.proc.civ. Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului declarat:
Prin sentința civilă nr.1141/29 oct.2007 Tribunalul Maramureșa respins cererea formulată de reclamanții, și, în contradictoriu cu pârâta CASA DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE M pentru tichete de masă.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-au reținut următoarele:
Prin Legea 142/1998 s-a reglementat posibilitatea salariaților de a beneficia de o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, însă numai în limita prevederilor bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate.
În anii 2004 - 2007 bugetele de venituri și cheltuieli ale Fondului Național Unic de Asigurări Sociale și Sănătate, nu au prevăzut alocații bugetare pentru tichete de masă, încât acțiunea reclamanților nu este întemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii.
În motivele aflate la 2-3 s-a arătat că, în conformitate cu dispozițiile Legii 142/1998, reclamanții, în calitate de personal contractual din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate M sunt îndreptățiți la primirea unei alocații individuale de hrană, acordate sub forma tichetelor de masă.
Întrucât unele categorii de personal bugetar beneficiază de acest drept, având în vedere dispozițiile Legii 137/2000 și ale Constituției României, care prohibesc discriminarea de orice fel și reclamanții la rândul lor sunt îndreptățiți la primirea alocației de hrană.
Recursul nu este întemeiat.
Așa cum a reținut și prima instanță, conform dispozițiilor Legii 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, a regiilor autonome și din sectorul bugetar, etc.pot primialocație individuală de hrană, acordate sub forma tichetelor de masă, suportată integral de angajator.
Numai că, în conformitate cu alin.2 al art.1 din susamintita lege, tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar, iar pentru celelalte categorii de angajatori, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, conform legii.
În sensul textului legal de mai sus, angajatorul (persoană juridică cu activitate comercială sau instituție a statului) nu are obligația de a asigura salariatului tichetul de masă,decât în cazulîn care, fondurile necesare acestor alocații au fost cuprinse în bugetul de stat sau după caz, ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar, prin urmare, angajații nu ar putea invoca un drept cu privire la tichetele de masă decât dacă angajatorul refuză acordarea lor, deși au alocat resurse bugetare cu acest titlu.
Or, așa cum rezultă din actele dosarului pârâta Casa de Asigurări de Sănătate M (instituție bugetară) nu a primit fonduri bugetare pentru plata tichetelor de masă.
Nu este întemeiat nici cel de-al doilea argument, vizând discriminarea, aceasta, întrucât legiuitorul a prevăzut posibilitatea în principiu de a primi alocații de hrană pentru toți angajații, dar condiționat de posibilitățile materiale și resursele angajatorului. Lipsa mijloacelor financiare este o situație obiectivă, ce nu poate fi invocată ca temei al atitudinii discriminatorii a angajatorului. Aceasta cu atât mai puțin, în cazul instituțiilor bugetare, ale căror resurse sunt asigurate din bugetul statului, respectiv bugetele locale.
Recursul, față de considerentele de mai sus, nefiind întemeiat, va fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECID E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 1141 din 29 octombrie 2007 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.GP
Dact./2ex./22.02.2008
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Ioana Tripon, Adrian Repede
