Obligație de a face. Decizia 1861/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1861/R/2008
Ședința publică din data de 3 OCTOMBRIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Laura Dima
JUDECĂTOR 3: Daniel Chiș
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 600 din 6 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, privind și pe pârâtul TRIBUNALUL MARAMUREȘ, având ca obiect litigiu de muncă - obligația de a face.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de 1 octombrie 2008, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
C U RT E
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.600 din 06.05.2008 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Tribunalul Maramureș și, în consecință, a fost obligat pârâtul să elibereze reclamantului o adeverință care să cuprindă perioada lucrată de reclamant în cadrul instanței judecătorești și funcția ocupată de acesta, cu indicarea salariului brut, corespunzător funcției, la valoarea actuală pentru aceeași funcție. Au fost respinse celelalte capete de cerere.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că din înscrierile efectuate în carnetul de munca se constată că reclamantul a avut calitatea de angajat al Tribunalului Maramureș începând cu data de 16.06.1965 până la data de 10.05.2001. În aceasta perioada a deținut diferite funcții (secretar ajutor, grefier, executor judecătoresc).
În scopul obținerii unei adeverințe din care să rezulte vechimea în specialitate, reclamantul s-a adresat de mai multe ori pârâtului. Pârâtul a refuzat eliberarea unei adeverințe în sensul solicitat de reclamant cu motivarea că acesta nu îndeplinește condițiile legale pentru a beneficia de pensia de serviciu.
În același sens, pârâtul a formulat întâmpinare în cauza, solicitând respingerea acțiunii reclamantului.
Instanța a apreciat greșită poziția paratului. Potrivit dispozițiilor art.40 alin. 2 lit. h Codul muncii, angajatorului îi revin în principal, următoarele obligații: să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului, iar calitatea de salariat implică și plata unui salariu. Interesul reclamantului este într-adevăr ca pe baza adeverinței eliberate de pârât să solicite stabilirea pensiei de serviciu, dar instituția abilitată să se pronunțe dacă reclamantul îndeplinește sau nu condițiile legale pentru stabilirea acestei pensii, este Casa Județeană de Pensii și nu Tribunalul Maramureș de pe poziția de angajator. De asemenea, s-a apreciat că nu pârâtul este abilitat sa stabilească dacă perioada lucrată de reclamant constituie sau nu vechime în specialitate.
Funcțiile care se încadrează în activitatea personalului auxiliar de specialitate sunt strict enumerate în dispozițiile Legii 567/2004, modificată prin Legea 17/2006 si OUG100/2007, aprobată prin Legea 97/2008.
Pentru considerentele de fapt si de drept reținute, instanța a apreciat întemeiata doar în parte acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a declarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței, în temeiul art.3041și art.304 pct.9 pr.civ. în sensul admiterii în totalitate a acțiunii introductive, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului s-a arătat că Tribunalul Maramureș avea obligația de a consulta conținutul cărții de muncă, de a stabili perioada în care reclamantul a desfășurat activitate în funcția de personal auxiliar de specialitate și de a elibera adeverința tip necesară pentru întocmirea dosarului de pensionare.
Această obligație rezultă atât din prevederile art.39 alin. 1 lit. a și art. 40. muncii cât și din dispozițiile art. 11 din Normele de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor de serviciu din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, care arată că dosarul de pensie trebuie să conțină adeverința prevăzută în anexa 1, întocmită de ultima unitate angajatoare, care cuprinde vechimea în funcție și venitul brut realizat în ultima lună de activitate anterioară datei pensionării.
Prin urmare adeverința necesară pentru întocmirea dosarului de pensie trebuie să emane de la Tribunalul Maramureș și să conțină vechimea în specialitate de 28 ani și 9 luni.
În acest sens s-a arătat că din copia cărții de muncă rezultă că activitatea desfășurată de reclamant este următoarea: în perioada 16.06.1965 - 18.10.1965, respectiv 01.03.1967 - 17.02.1968 a funcționat ca secretar ajutor la Tribunalul Regional M; în perioada 17.02.1968-01.09.1972 a funcționat ca grefier la Tribunalul Județean M; în perioada 01.09.1972-1.12.1986 a funcționat ca și conducător de Carte Funciară în cadrul notariatului Județean M; în perioada 01.02.1992- 1.12.1999 funcționat ca și executor judecătoresc în cadrul Ministerului Justiției.
Potrivit prevederilor art.93 alin.1 din Legea nr.567/2004 modificată prin Legea nr.17/2006, constituie vechime în specialitate și perioada în care personalul auxiliar al instanțelor judecătorești au îndeplinit funcția de secretar ajutor, grefier, conducător de carte funciară. Ca urmare a acestei reglementări, perioada efectiv lucrată de către reclamant ca și secretar ajutor, grefier, conducător de arte funciară este de 20 de ani.
Pe de altă parte, din economia prevederilor art.93 alin.2 rezultă că " constituie vechime în specialitate și perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești a îndeplinit funcția de executor judecătoresc, până la data intrării în vigoare a Legii nr.188/2000".
Concluzia care se desprinde din cele învederate mai sus este aceea că și perioada de 8 ani 9 luni, perioadă în care a funcționat ca și executor judecătoresc, se impune a fi luată în considerare ca și vechime în funcție.
Noțiunea de vechime în funcție prevăzută de art.68 din Legea nr.567/2004, are același înțeles cu noțiunea de "vechime în specialitate prevăzută de art.93 din aceeași lege modificată, așa cu rezultă din conținutul art.3 alin.4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.567/2004.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va admite recursul pentru următoarele considerente:
Reclamantul și-a desfășurat activitatea ca secretar ajutor la Tribunalul Regional M în perioada 16.06.1965 - 18.10.1965 și 01.03.1967 - 17.02.1968, pe care art.68 alin.3 din Legea nr.567/2004 o asimilează vechimii în funcție.
Aceeași dispoziție legală este aplicabilă perioadei 17.02.1968 - 01.09.1972 în care reclamantul a fost grefier la Tribunalul Județean
De asemenea, art. 93 alin.1 din Legea nr.567/2004 recunoaște ca vechime în specialitate perioada în care reclamantul a fost conducător de carte funciară la Notariatul de Stat M (01.09.1972 - 01.12.1986), iar alin.2 al dispoziției legale citate asimilează vechimii în specialitate perioada 01.02.1992 - 01.12.1999, în care reclamantul a fost executor judecătoresc.
În raport de dispozițiile legale menționate precum și de art.3 din HG nr.290/2005 și de perioadele de timp enumerate, Curtea de Apel constată că reclamantul este îndreptățit să i se recunoască perioada de 28 de ani și 9 luni din vechimea totală în muncă de 34 de ani, 6 luni și 10 zile ca vechime în specialitate în vederea stabilirii drepturilor de pensie.
Sub acest aspect, Curtea observă, contrar celor reținute de prima instanță că Tribunalului Maramureș în calitate de fost angajator al reclamantului îi revine obligația, conform art.11 lit. b din HG nr.290/2005, de a emite o adeverință cuprinzând vechimea în funcție și venitul brut, neputând să delege această atribuție Casei Județene de Pensii, care stabilește drepturile de pensie pe baza actului menționat.
Cum dispoziția primei instanțe de obligare a pârâtului Tribunalul Maramureș la emiterea adeverinței cuprinzând perioada lucrată în cadrul instanței nu corespunde exigenței legale (art.11 lit. b din HG nr.290/2005) care impune stabilirea vechimii în funcție, așadar și recunoașterea sa, Curtea de Apel va admite recursul, va modifica hotărârea în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 pr.civ. în sensul celor ce urmează.
În temeiul art.274 pr.civ. pârâtul va fi obligat să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 1250 lei la fond (onorariu de avocat 12 dosar fond) și de 500 lei la recurs (11).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1264 din 19 noiembrie 2007 Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în parte în sensul că admite în întregime acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu Tribunalul Maramureș, și în consecință:
Constată că perioada de 28 ani și 9 luni din durata totală de vechime în muncă de 34 de ani și 6 luni și 10 zile constituie vechime în specialitate conform Legii 567/2004 actualizată.
Obligă pârâtul Tribunalul Maramureș să emită adeverință-tip pentru pensia de serviciu care să conțină vechime în funcție și venitul brut realizat în baza căruia se stabilește pensia de serviciu.
Obligă pârâtul Tribunalul Maramureș să plătească reclamantului suma de 1250 lei cheltuieli de judecată la fond și suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - -- -
GREFIER
- -
Red./
3 ex./23.10.2008
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima, Daniel Chiș
