Obligație de a face. Decizia 192/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 192
Ședința publică din data de: 02.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 3: Carmen
GREFIER -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 1568A/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă ASOCIAȚIA DE proprietari -.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns recurentul - reclamant, personal și asistat de avocat, care depune, în ședință publică, împuternicire avocațială nr. -/02.04.2009 și intimata - pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI -, reprezentată de președinte, care depune, în ședință publică, delegație.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recurentul - reclamant nu a depus timbru judiciar și nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul fixat de către instanță, deși a fost citat cu mențiunea de a-și îndeplini această obligație. De asemenea, arată că au fost comunicate motivele de recurs intimatei - pârâte ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI -. Totodată, învederează că la data de 01.04.2009, prin compartimentul registratură, recurentul - reclamant a depus un set de înscrisuri într-un singur exemplar.
Apărătorul recurentului - reclamant depune timbru judiciar în valoare de 0,15 lei și dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 8 lei, respectiv chitanța seria - nr. -/31.03.2009, eliberată de Unitatea Bank Agenția.
Curtea ia act de îndeplinirea de către recurentul - reclamant a obligației stabilite în sarcina acestuia, prin rezoluția pusă la primirea dosarului, de a depune timbru judiciar și de a achita taxă judiciară de timbru în cuantumul fixat de către instanță.
Curtea, din oficiu, în raport de conținutul motivelor de recurs, care vizează aspecte referitoare la fondul pricinii, decizia atacată și a soluției primei instanțe de inadmisibilitate a acțiunii formulate, pune în discuția părților excepția nulității recursului pentru neîncadrarea motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Apărătorul recurentului - reclamant solicită respingerea excepției nulității recursului promovat de către partea pe care o reprezintă, apreciind că motivele de recurs să încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Precizează că prin motivele de recurs a procedat și la o evocare a fondului tocmai pentru a susține poziția părții pe care o asistă cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii.
La solicitarea Curții de a indica în concret criticile care se încadrează în dispozițiile textului legal menționat anterior, apărătorul recurentului - reclamant, indică dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, ca temei al motivelor de recurs, dar nu poate indica în concret, critica ce s-ar circumscrie acestui motiv de recurs pentru că nu se află în posesia deciziei recurate la acest moment.
Reprezentantul intimatei - pârâte ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI - formulează concluzii de admitere a excepției invocate din oficiu de către C și solicită să fie analizate toate actele depuse la dosar.
Curtea reține cauza în vederea pronunțării asupra excepției nulității recursului formulat de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 1568A/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-. pentru neîncadrarea motivelor de recurs în dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 B sub nr. 6003/301/19.05.2008, reclamantul a solicitat instanței să oblige pe pârâta Asociația de Proprietari -4 la eliberarea din funcție a doamnei cenzor întrucât se încalcă dispozițiile art. 21 alin. 2 și art. 12 pct. B lit. i din Legea nr. 230/2007, precum și obligarea pârâtei la recalcularea sumelor datorate de reclamant cu titlu de cheltuieli de întreținere, penalitatea și fond de rulment.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, cu privire la primul capăt de cerere, ca doamna, pe lângă faptul ca nu are pregătirea necesară pentru o astfel de funcție, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 21 alin. 2 din Legea nr. 230/2007, se mai află și în situația încălcării art. 12 pct. B lit. i, fiind soția vicepreședintelui asociației de proprietari, uzând această postură în comiterea mai multor abuzuri față de persoanele locatare ale acelui bloc.
Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, reclamantul a arătat ca a încercat să achite parte din cotele de contribuție la întreținere, dar nu i s-au primit aceste sume de bani, motiv pentru care le-a achitat prin mandat poștal. Deși a făcut această plată la data de 08.02.2008, continuă să figureze pe listele de întreținere ca fiind dator inclusiv cu suma deja plătită.
La termenul de judecată din 23.06.2008, instanța a invocat, din oficiu, excepția inadmisibilității primului capăt al acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 6510/23.06.2008, Judecătoria Sectorului 3 admis excepția inadmisibilității primului capăt al acțiunii, și a respins primul capăt al acțiunii privind pe reclamantul, în contradictoriu cu pârâta ASOCIATIA DE PROPRIETARI -, ca inadmisibil. A disjuns capătul de cerere privind contestarea listelor privind cheltuielile de întreținere și a dispus formarea unui nou dosar cu termen 29.09.2008, C 1, ora 8, 30.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut în esență că, potrivit art. 27 1it. A din Legea nr. 230/2007, adunarea generală a proprietarilor are printre atribuții pe aceea de a alege și de a revoca din funcție cenzorul sau membrii comisiei de cenzori; potrivit art. 24 alin. 4 din același act normativ, "hotărârile adunării generale a asociației de proprietari sunt obligatorii pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenți la adunarea generală, precum și pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociației de proprietari", iar art. 26 prevede că "dacă o hotărâre a adunării generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere a asociație proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea acesteia".
Așadar, cenzorul a fost numit prin hotărâre a Adunării Generale a Asociației de Proprietari, iar această hotărâre este obligatorie și pentru cei care nu au votat-o; cine era nemulțumit de hotărâre, o putea contesta în instanță.
Prin urmare, demiterea cenzorului nu este atribuția instanței, aceasta putând numai să verifice, în cadrul unei contestații formulate în termen, legalitatea numirii acestuia. O dată numit însă, numai Adunarea Generala a Asociația de Proprietari îl poate revoca din funcție.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, reclamantul, criticând soluția instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, cauza fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IV-a civilă, sub nr-, la data de 24.09.2008.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a arătat că doamna cenzor ocupa această funcție de activa ani, respectiv cu mult înainte de august 2007, când a intrat în vigoare Legea 230/2007, prin care s-au impus anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinesc un cenzor.
În acest sens, dispoz. art. 21 alin.2 prevăd obligația cenzorului sau a comisiei de cenzori de a avea cel puțin studii medii.
De asemenea, Hotărârea nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 43/18.01.1008, la o dată mult ulterioară numirii în funcție a d-nei cenzor. În cadrul dispozițiilor prevăzute de această hotărâre în art. 12 pct. B lit. i care menționează că "nu pot ocupa funcții în comitetul executive și în comisia de cenzori membri având grade de rudenie, până la gradul al 4-lea inclusiv".
Astfel, se poate constata că aceste prevederi ale legii prin care se impun anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească d-na cenzor, au intrat în vigoare la o dată mult ulterioară numirii acesteia în funcția de cenzor, motiv pentru care nu a putut la acea dată, Hotărârea Adunării Generale prin care a fost numită.
Având în vedere că în această perioadă de timp, de când au intrat în vigoarea noile acte normative, Asociația de Proprietari nu a luat măsuri cu privire la aceste aspecte, ba dimpotrivă, de fiecare dată când a sesizat acest aspect către conducerea Asociației de Proprietari, i s-au adresat injurii, iar d-na i-a comunicat că nu va fi eliberată din funcția de cenzor niciodată, a considerat că este necesar să se adreseze instanței judecătorești pentru intrarea în legalitate a membrilor comitetului executiv și a celor din comisia de cenzori.
Prin întâmpinare, intimata Asociația de Proprietari - a arătat că hotărârea pronunțata este conformă prevederilor legii 230/2007, și a fost aplicat corect art. 27 litera A din Legea 230/2007. Demiterea cenzorului sau a comisiei de cenzori, nu este atributul instanței, acesta putând să verifice, în cadrul unei contestații formulate în termen, legalitatea numirii acesteia. Odată numit însă numai Adunarea Generala a Asociației de Proprietari îl poate revoca din funcție.
Tribunalul a calificat calea de atac exercitată în cauză ca fiind apelul, față de obiectul cererii, obiect neevaluabil în bani.
Prin decizia civilă nr.1568A/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul București secția a IV-a civilă, a fost respins apelul astfel formulat, ca nefondat.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut în esență că:
Cererea formulată de reclamant trebuie analizată prin prisma prevederilor legale cuprinse în Legea nr. 230/2007, în care se menționează modul de numire și de demitere a cenzorului, precum și căile legale și termenele pe care le poate parcurge un membru al unei Asociații de Proprietari nemulțumit de modul de exercitare a atribuțiilor cenzorului.
Instanța de fond în mod corect a apreciat că demiterea cenzorului nu este atribuția instanței, aceasta putând numai să verifice, în cadrul unei contestații formulate în termen, legalitatea numirii acestuia. Odată numit însă, numai Adunarea Generală a Asociației de Proprietari îl poate revoca din funcție, potrivit cu art. 27 litera a din Legea 230/2007.
Conform art. 26 din Legea nr. 230/2007, dacă o hotărâre a Adunării Generale este contrară legii, statutului sau acordului de asociere al Asociației de Proprietari ori este de natură să provoace daune intereselor proprietarilor, aceștia pot ataca în justiție respectiva hotărâre, în termen de 45 de zile de la adoptarea ei. Astfel, apelantul reclamant putea ataca în justiție hotărârea prin care doamna a fost numită cenzor, în cazul în care era nemulțumit de această hotărâre și de prestația cenzorului.
Chiar dacă numita a fost numită cenzor înainte de apariția Legii nr. 230/2007, acest aspect nu duce automat la ideea că instanța are ca atribuție destituirea din funcție a cenzorului în lipsa unei contestării împotriva hotărârii prin care acesta a fost numit.
Potrivit art. 23 din legea nr. 230/2007 după adunarea generală de constituire a asociației proprietari va avea loc cel puțin odată pe an, în primul trimestru, o adunare generală a proprietarilor membri ai asociației. Responsabilitatea cu privire la neconvocarea cel puțin a unei adunări generale a proprietarilor aparține membrilor comitetului executiv, inclusiv președintelui asociației de proprietari. Adunarea generala este alcătuită din toți proprietarii membri ai asociației de proprietari, iar Adunarea generală ordinară se convoacă fie de președintele asociației de proprietari, fie de comitetul executiv. Pentru situații speciale sau de maximă urgență, adunările generale extraordinare ale asociației pot fi convocate oricând de către comitetul executiv sau de către cel puțin 20% din numărul proprietarilor membri ai asociației de proprietari.
Apelantul reclamant poate pune problema neîndeplinirii condițiilor prevăzute de lege de către cenzorul în orice Adunare a Asociației de Proprietari, iar în cazul în care va primi o rezolvare nefavorabilă poate ataca în justiție hotărârea luată, iar instanța în acel caz va putea analiza legalitatea măsurii dispuse.
Față de cele mai sus expuse, s-a constatat că soluția instanței de fond este temeinică și legală.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul-reclamant, invocând ca temei legal prevederile art. 304 pct. 9.pr.civ.
În motivarea recursului astfel promovat se susține în esență că:
În cadrul Asociației de proprietari - 14 Sc. 2, sunt angajați doi cenzori: d-na și d-na.
În cadrul Adunării Generale a Asociației de Proprietari din data de 30.11.2005 s-a discutat problema numărului nelegal al cenzorilor. Ca urmare a faptului că nici o altă persoană nu a dorit să preia calitatea de cenzor, intimata-pârâtă, prin președinte, și-a asumat obligația ca până la data de 22 decembrie 2005 să angajeze un contabil expert sau o societate specializată în verificări financiare contabile. Acest lucru nu s-a realizat nici până în prezent.
Astfel, în cadrul acelei hotărâri s-a votat înlocuirea celor două persoane care exercită și în prezent calitatea de cenzor, cu un contabil expert sau o societate specializată.
În realitate, în prezent funcția de cenzor este exercitată doar de către, aceasta semnând în toate actele cu două semnături diferite, motivând acest aspect de faptul că "funcția mă obligă să semnez în două moduri".
Mai precizează recurentul că doamna ocupă funcția de cenzor dinainte de a intra în vigoare Legea 230/2007, prin care s-au impus anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească un cenzor.
În acest sens, dispozițiile art. 21 alin.2 prevăd obligația cenzorului sau a comisiei de cenzori de a avea cel puțin studii medii.
De asemenea, Hotărârea nr. 1588/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 230/2007, prin art. 12 pct. B lit. i stabilește că că "nu pot ocupa funcții în comitetul executiv și în comisia de cenzori membri având grade de rudenie, până la gradul al 4-lea inclusiv".
Cum aceste prevederi ale legii, prin care se impun anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească d-na cenzor, au intrat în vigoare la o dată mult ulterioară numirii acesteia în funcția de cenzor, susține recurentul că nu a putut contesta la acea dată, Hotărârea Adunării Generale prin care a fost numită.
Având în vedere că, de când au intrat în vigoarea noile acte normative, Asociația de Proprietari nu a luat măsuri cu privire la aceste aspecte, recurentul a considerat că este necesar să se adreseze instanței judecătorești pentru intrarea în legalitate a membrilor comitetului executiv și a celor din comisia de cenzori.
Recurs legal timbrat.
Intimata, legal citată, nu a formulat întâmpinare în cauză.
În ședința publică din data de 02.04.2009, curtea a pus în discuția părților nulitatea recursului pentru neîncadrarea motivelor de recurs în prevederile art. 304.pr.civ.
Analizând excepția astfel formulată cu precădere, potrivit cu prevederile art.137 alin. 1.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 304 alin. 1 partea introductivă, recursul este calea de atac extraordinară în cadrul căreia instanța de control judiciar este chemată să analizeze exclusiv aspecte care țin de legalitatea hotărârii recurate.
Prin decizia recurată s-a respins apelul, menținându-se astfel hotărârea primei instanțe care s-a pronunțat pe calea excepției de inadmisibilitate asupra cererii reclamantului-recurent referitoare la eliberarea din funcția de cenzor a numitei.
Motivele concret dezvoltate de către recurent în susținerea recursului pendinte nu conțin vreo critică referitoare la legalitatea hotărârii instanței de apel, ci se limitează la reluarea situației de fapt expuse prin acțiunea introductivă și a susținerilor din conținutul cererii de apel.
Asemenea motivare a recursului nu poate fi circumscrisă prevederilor art. 304 pct. 9.pr.civ.(invocat de către recurent) și nici vreunuia dintre celelalte motive enumerate expres și limitativ prin art. 304.pr.civ. situație care echivalează cu nemotivarea recursului.
Potrivit art. 306 alin. 1.pr.civ. "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal".
Având în vedere situația reținută și exigențele normei juridice enunțate, Curtea urmează a constata că recursul declarat de către recurentul împotriva deciziei civile nr.1568A/2008 a Tribunalului București secția a IV-a civilă este lovit de sancțiunea nulității.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul formulat de către recurentul - reclamant împotriva deciziei civile nr. 1568A/02.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - pârâtă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
/red /05.05.2009
2 exemplare
Judecători apel Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă
Judecător
Judecător
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Elena Viviane Tiu, Carmen
