Obligație de a face. Decizia 1976/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA NR. 1976/

Ședința publică din 18 - 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Jeana Dumitrache judecător

JUDECĂTOR 2: Florina Andrei

JUDECĂTOR 3: Daniel Radu președinte secție

Grefier:

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de reclamantul MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR, Pitești,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.123 din 29 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în data de 11 decembrie 2009, când cererile părților au fost consemnate în încheierea din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA:

Constată că, rin p. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Pitești la data de 3.09.2008, sub nr-, reclamantul Municipiul Pitești - prin Primar a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând desființarea lucrărilor nelegal executate de pârât, iar în caz contrar aducerea lucrărilor executate fără autorizație de construire, la stadiul inițial, precum și obligarea acestuia la plata unor daune de 50 lei/zi în situația neexecutării hotărârii de către pârât, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, a arătat că inspectorii de specialitate din cadrul Serviciului Disciplina în Construcții și cadastru Imobiliar au efectuat un control la adresa din bd. -, -b mezanin, municipiul Pitești, unde s-a constatat că pârâtul a efectuat, în calitate de investitor, modificări interioare în spațiul cu destinație comercială, constând în desființare ziduri interioare din BCA cu lungimea de 1,7. respectiv 5,5. fără a deține autorizație de desființare.

A precizat că pentru această faptă pârâtul a fost sancționat contravențional prin procesul verbal nr.53/27.11.2006, dispunându-se totodată intrarea în legalitate, iar în caz contrar, desființarea lucrărilor executate ilegal.

Pârâtul a formulat întâmpinare la data de 24.10.2008, prin care a solicitat respingerea acțiunii, întrucât nu este proprietarul spațiului comercial menționat, iar reclamantul nu a făcut dovada configurației spațiului inițial și a modificărilor aduse acestuia; a mai arătat că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.1074 - 1075 Cod civil.

Sub aspectul probatoriului, a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba cu expertiză tehnică specialitatea construcții.

Judecătoria Pitești, prin sentința civilă nr.5708/8 octombrie 2008 respins acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Pitești prin Primar, împotriva pârâtului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție nr.53 încheiat de Primăria municipiul Pitești - Direcția Tehnică și de Urbanism pârâtul, în calitate de reprezentant al Grup, precum și persoana juridică, au fost sancționați în baza dispozițiilor art.26, alin.1, lit.b din Legea nr.50/1991 pentru că în calitate de investitori, au executat fără a poseda autorizație de desființare, modificări interioare în spațiul comercial din bd. -, -b mezanin, mun. Pitești, constând în desființarea a două ziduri interioare din BCA, în lungime de 1,7. respectiv 5,5. Totodată s-a dispus oprirea lucrărilor și intrarea în legalitate până la data limită 1.04.2007.

Situația de fapt a fost confirmată de raportul de expertiză întocmit în cauză de exp..

S-a constatat că, prin intermediul primului capăt de cerere s-a solicitat de către reclamantă desființarea lucrărilor nelegal executate de pârât, iar în caz contrar aducerea lucrărilor executate fără autorizație de construire, la stadiul inițial, însă, în speță, lucrările executate ilegal constau în desființarea unor elemente constructive. De aceea, petitul principal - desființarea lucrărilor - nu poate fi în mod obiectiv dispus, din lipsă de obiect.

În subsidiar, s-a solicitat aducerea lucrărilor executate fără autorizație de construire, la stadiul inițial, ceea ce ar presupune obligarea pârâtului la a construi ceea ce a desființat în mod nelegal, fără autorizație.

Acest capăt de cerere a fost analizat prin prisma legislației speciale incidente, și anume Legea nr.50/1991, care prevede, la art.32: "(1) În cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art.28 alin.(1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz:

a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației;

b) desființarea construcțiilor realizate nelegal."

S-a constatat că legea specială nu conferă instanței prerogativa de a dispune refacerea ori reconstruirea, de către contravenient, a lucrărilor desființate nelegal. Pe de altă parte, această obligație, de a aduce lucrările executate la stadiul inițial, nu poate fi dispusă în baza prevederilor din dreptul comun, art.1074-art.1075 civ, pe ale căror dispoziții a fost întemeiată acțiunea, întrucât incidența lor în speță este înlăturată de existența unor prevederi cu caracter special, și anume cele citate, în conformitate cu principiul generalia specialibus derogant.

Pentru aceste motive și în baza dispozițiilor legale arătate, instanța de fond a respins ca neîntemeiat primul capăt de cerere - atât petitul principal cât și cel subsidiar -, soluție care se răsfrânge și asupra capătului accesoriu de cerere, prin care s-a solicitat obligarea pârâtului la plata unor daune de 50 lei/zi în situația neexecutării hotărârii, dat fiind raportul dintre acestea.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul Primăria Municipiului Pitești, prin Primar, care susține:

1. Sentința este netemeinică și nelegală, deoarece prima instanță a apreciat că obligația de a aduce lucrările executate la stadiul inițial nu se poate dispune în baza prevederilor din dreptul comun, respectiv în temeiul art.1074 și art.1075 Cod civil.

Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.32 alin.1 din Legea nr.50/1991, care permit organului care a aplicat sancțiunea contravențională să solicite instanței, după caz: încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației și desființarea construcțiilor realizate nelegal.

2. Instanța reține greșit că legea specială nu-i permite să dispună refacerea/reconstruirea lucrărilor desființate ilegal.

Art.32 alin.1 din Legea nr.50/1991, nu trebuie interpretat limitativ, pentru că organul constatator poate dispune inclusiv aducerea lucrărilor executate fără autorizație la stadiul inițial.

Din probe rezultă că pârâtul, în calitate de reprezentant al " GRUP" a executat fără autorizație modificări interioare la spațiul comercial.

Prin decizia civilă nr.123/29 mai 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamant și a luat act că intimatul nu solicită cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

" GRUP", prin reprezentant, a fost sancționată contravențional, prin procesul verbal nr.53/27.11.2006, de către reprezentanții Primăriei Municipiului Pitești, pentru că a efectuat în luna noiembrie 2006; în calitate de investitor, fără a poseda autorizație de construire/desființare, modificări interioare în spațiul comercial din blocul D5 d, mezanin, B-dul - din Municipiul Pitești, constând în: 1.desființare zid interior din BCA cu lungimea de 1,7. și 2.desființare zid interior din BCA cu lungimea de 5,5.

Reprezentanții reclamantei au dispus ca pârâtul să oprească executarea lucrărilor și să intre în legalitate, după obținerea autorizației de construire.

Pârâtul a fost de față, la încheierea procesului verbal de contravenție și nu a formulat obiecțiuni.

Pentru fapta contravențională descrisă mai sus, pârâtul a fost amendat cu 1.000 lei, în temeiul art.26 alin.1 lit."a" din Legea nr.50/1991.

Reclamanta și-a întemeiat în drept acțiunea, atât pe dispozițiile art.1074, 1075 și urm. Cod civil, cât și pe dispozițiile art.26 lit."b" din Legea nr.50/1991.

În apel, reclamanta a susținut că acțiunea era admisibilă în raport de dispozițiile art. 32 alin.1 din Legea nr.50/1991.

Potrivit art.26 din Legea nr.50/1991 constituie contravenție:

a).executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art.3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant;

b) executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art.3, cu excepția celor prevăzute la lit.b), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art.7 alin.(15), de către investitor și executant.

S-a constatat că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 26 lit."b" din Legea nr.50/1991, deoarece temeiul sancțiunii contravenționale a fost altul, respectiv art.26 lit."a" din legea menționată.

Apelanta reclamantă și-a întemeiat acțiunea și pe prevederile art.1074 și 1075 și urm. Cod civil, însă aceste dispoziții legale sunt înlăturate de la aplicare de existența unei norme speciale, respectiv art.32 alin.1 din Legea nr.50/1991.

Potrivit acestui ultim text de lege menționat, n cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art.28 alin.(1), organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz: a) încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; b) desființarea construcțiilor realizate nelegal.

În raport de limitele investirii, reținând că reclamanta a solicitat desființarea lucrărilor executate ilegal, iar în caz contrar, aducerea lucrărilor executate fără autorizație de construire, la stadiul inițial, se apreciază că se impune analiza situației reglementată prin lit."b" a articolului menționat.

Or, fapta societății pârâte a constat tocmai în desființarea unor elemente de construcție, situație în care, cererea reclamantei, de desființare a construcțiilor, este lipsită de obiect (nu există construcțiile ce se impun a fi desființate) și este lipsită de logică juridică (nu se poate dispune desființarea desființării).

Pe cale de consecință, în raport de soluția de respingere a primului capăt de cerere, s-a impus respingerea cererii privind obligarea la daune pe zi de neexecutare.

În raport de argumentele redate, tribunalul a apreciat că sentința primei instanțe este temeinică și legală, întrucât judecătorul fondului a reținut corect situația de fast și a interpretat și aplicat legea specială în litera și spiritul ei.

Împotriva deciziei pronunțată de tribunal, în termen legal a declarat recurs Municipiul Pitești, criticând-o pentru nelegalitate în baza dispozițiilor art.304 pct.9 Cod procedură civilă, după cum urmează:

- instanțele au respins în mod nelegal acțiunea formulată de recurentul-reclamant pe considerentul că și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile dreptului comun, respectiv art.1074 și 1075 Cod civil, în realitate temeiul juridic al acțiunii au fost și dispozițiile art.32 din Legea nr.50/1991, republicată, fiind îndeplinite condițiile textului de lege special;

- eronat se susține de către instanța de apel că legea specială nu conferă prerogative instanței de a dispune refacerea și reconstruirea lucrărilor desființate nelegal, în realitate, Legea nr.50/1991 conferă posibilitatea legală a instanței de a dispune acest lucru.

Intimatul-pârât, prin apărător, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, precizând că spațiul comercial unde s-au efectuat lucrările aparține unei societăți comerciale, iar acțiunea este formulată împotriva unei persoane fizice.

Examinând actele și lucrările dosarului și decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate de recurentul-reclamant, Curtea va constata că recursul este fondat pentru următoarele considerente.

Astfel, prin procesul-verbal de contravenție nr.53/27.11.2006 a fost sancționat contravențional intimatul-pârât cu amendă, reținându-se, în conținutul acestuia, că în calitate de investitor a executat lucrări fără a poseda autorizație de construire, efectuând modificări interioare în spațiul comercial din blocul, mezanin, respectiv desființare zid interior.

Procesul-verbal a fost semnat de către intimatul-pârât, fără nici un fel de obiecțiune, situație față de care acesta avea obligația legală să readucă lucrările în stadiul inițial, în caz contrar, va fi sesizată instanța de judecată.

Procesul-verbal de contravenție a rămas definitiv, deoarece nu a fost contestat în instanță în termenul prevăzut de lege și în concluzie, intimatul-pârât trebuia să se conformeze obligațiilor legale inserate în cuprinsul acestuia.

Din concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat de ing.expert la instanța de fond, a rezultat în mod clar efectuarea acestor lucrări de către intimatul-pârât în mod nelegal, lucrări care afectează structura de rezistență a blocului.

Instanțele au interpretat în mod eronat și greșit actul dedus judecății și au pronunțat soluții nelegale, făcând o interpretare "pur gramaticală" a textelor de lege, în mod trunchiat, și nu în sensul dorit de legiuitor pentru ca acestea să-și producă efectele juridice.

Este cert că, în cazul în care persoanele sancționate contravențional nu se conformează obligațiilor legale de bună voie, recurentul-reclamant poate sesiza instanța de judecată care are atribuțiile prevăzute de lege cu privire la reintrarea în legalitate.

În acest sens, sunt aplicabile dispozițiile art.32 alin.1 din Legea nr.50/1991, potrivit cu care, în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației și desființarea construcțiilor realizate nelegal, raportat la dispozițiile art.28 alin.1 din Legea nr.50/1991.

Invocarea de către intimatul-pârât a faptului că acțiunea este formulată împotriva unei persoane fizice și că, în realitate, spațiul aparține unei societăți comerciale nu are relevanță în speța dedusă judecății, deoarece intimatul-pârât a fost sancționat în calitate de reprezentant al GRUP conform art.26 alin.4 din Legea nr.50/1991.

Referitor la capătul de cerere formulat de către recurentul-reclamant, ce vizează acordarea de daune cominatorii, urmează să se rețină de către curte că este adevărat că prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.XX din 12.12.2005 s-a statuat că cererea privind obligarea la daune cominatorii este admisibilă și în condițiile reglementării obligării debitorului la plata amenzii civile conform art.5803Cod procedură civilă, însă, ulterior pronunțării acestei decizii, art.5803a fost modificat și completat prin Legea nr.459/2006, alin.5 al acestui text prevăzând expres că "pentru neexecutarea obligațiilor prevăzute în prezentul articol (obligația de a face) nu se pot acorda daune cominatorii".

Însă, în cazul în care intimatul-pârât va refuza să se conformeze obligației stabilite de către instanță, recurentul-reclamant are la îndemână procedura prevăzută de dispozițiile art.5803alin.1 Cod procedură civilă.

Față de cele arătate mai sus, Curtea, în baza dispozițiilor art.312 și art.316 Cod procedură civilă, va admite recursul declarat de recurentul-reclamant și va modifica decizia în sensul că va admite apelul și va schimba sentința, iar pe fond va admite în parte acțiunea și va obliga pe intimatul-pârât să aducă lucrările executate în stadiul inițial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant MUNICIPIUL P - prin PRIMAR, cu sediul în Pitești,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.123/29 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul, domiciliat în Pitești, str.1 - 2. -c-M8,.B,.4, județul

Modifică decizia în sensul că admite apelul și schimbă sentința, iar pe fond admite în parte acțiunea și obligă pe intimatul-pârât să aducă lucrările executate în stadiul inițial.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 decembrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția civilă, conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. /11.01.2010

GM/EM/6 ex.

Jud.apel: Gh.

Președinte:Jeana Dumitrache
Judecători:Jeana Dumitrache, Florina Andrei, Daniel Radu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 1976/2009. Curtea de Apel Pitesti