Obligație de a face. Decizia 2/2010. Curtea de Apel Tg Mures
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 2/
Ședința publică din 12 Ianuarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în com. nr.156, jud.M, împotriva deciziei civile nr.273 din 15 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termen legal, fiind scutit de plata taxei de timbru, prin încheierea ședinței publice din 7 octombrie 2008, cauza a fost suspendată pentru lipsa părților, după care;
Instanța din oficiu invocă excepția perimării cauzei și reține cauza în pronunțare asupra excepției.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1085/08.09.2003 pronunțată în dosarul nr.1464/2002 Judecătoria Reghins -a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală de aplicare a Legii nr.18/1991 și Comisia Județeană M de aplicare a Legii nr.18/1991.
respins excepția privind prescripția dreptului la acțiune.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul cerând schimbarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii formulate.
Prin decizia civilă nr. 186/A/04.12.2003 a Curții de APEL TÂRGU MUREȘs -a respins ca nefondat apelul reclamantului apreciindu-se că soluția primei instanțe a fost corectă cât timp terenul solicitat nu este liber, pe acesta aflându-se construcții care în prezent formează proprietatea Parohiei Reformate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul cerând ca în urma admiterii acestuia să se caseze decizia pronunțată și să se dispună trimiterea cauzei la curtea de apel în vederea rejudecării apelului. S-a susținut în motivarea recursului că hotărârea pronunțată este nulă întrucât a fost pronunțată cu încălcarea art. 156 și art. 152 din Codul d e procedură civilă precum și cu aplicarea greșită a art. 2 alin. l din Legea nr. 1/2000 și a art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Prin decizia civilă nr. 772/R/27.10.2004 Curtea de APEL TÂRGU MUREȘ și-a declinat competența de soluționare a recursului în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Prin decizia civilă nr. 1905 din 20 februarie 2006 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de APEL TÂRGU MUREȘ.
Recursul declarat a fost admis, cu consecința casării integrale a deciziei nr. 186/A/04.12.2003 a Curții de APEL TÂRGU MUREȘ și trimiterii cauzei la Tribunalul Mureș, pentru rejudecarea apelului. S-a reținut în hotărârea pronunțată că instanța de apel nu a verificat și lămurit susținerile reclamantului, respectiv că terenurile în litigiu nu toate sunt ocupate, existând suprafețe libere care pot fi restituite.
Prin decizia civilă nr. 273/15.10.2007 Tribunalul Mureșa respins ca nefondat apelul declarat de, împotriva sentinței civile nr.1085/08.09.2003.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Mureșa reținut următoarele:
In rejudecarea apelului a dispus completarea raportului de expertiză topografică în sensul precizării de către expert a suprafeței ocupate de clădiri, a eventualelor suprafețe libere și a precizării proprietarilor clădirilor.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțate de Judecătoria Reghin, prin prisma motivelor de apel invocate precum și din oficiu, în temeiul art. 295 Cod de procedură civilă, tribunalul a apreciat că apelul declarat este nefondat.
Cererea reclamantului, de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului intravilan care a aparținut tatălui său, a fost admisă, eliberându-i-se titlurile de proprietate nr. 7776/1995 și nr. 7778/1995, pentru suprafața totală de 2,16 ha. Reconstituirea dreptului de proprietate nu a avut loc decât în parte pe vechile amplasamente, parte din terenul înscris în CF nr. 1170, cu număr topografic 337, 338, 339, 340 fiind ocupat de construcțiile care au aparținut fostei Cooperative Agricole de Producție din. Anterior eliberării titlurilor de proprietate, în anul 1995, foștii proprietari ai terenului, printre care și antecesorul reclamantului apelat au renunțat la aceste terenuri în favoarea Parohiei Reformate căreia i s-a eliberat titlu de proprietate.
In opinia Tribunalului, mod corect și legal a stabilit prima instanță că terenul intravilan solicitat de reclamantul apelant nu este liber, acesta fiind atribuit în temeiul Legii nr. 18/1991 Parohiei Reformate din, prin titlul de proprietate nr. 7417/1995. Este adevărat că Legea nr. 18/1991 prevede că de regulă reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, în cauză această regulă a fost respectată în parte și pentru diferența de teren afectată de construcțiile fostei cooperative agricole de producție, atribuită Parohiei Reformate, reclamantului i s-a oferit teren în altă parte. Cele două comisii de aplicare a Legii fondului funciar nu pot fi obligate la punerea apelantului în posesie pe amplasamentul inițial cât timp titlul de proprietate întocmit în favoarea Parohiei Reformate nu a fost anulat, în aceste condiții, cele două propuneri ale reclamantului-apelant, care ar putea conduce k atribuirea terenului, mutarea grajdului, a magaziei și a atelierului de fierărie sau plata de către ele a contravalorii acestora, nu pot fi luate în seamă.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul.
La data de 07.10.2008, instanța a dispus în temeiul prevederilor art.242 pct.2 Cod procedură civilă, suspendarea judecării cauzei.
In contextul în care la dosarul cauzei nu s-a depus nici o dovadă a faptului că pe rolul instanței există un alt dosar de soluționarea căruia depinde dezlegarea pricinii în prezenta cauză, iar la primul termen după repunerea pe rol a cauzei, nu s-a prezentat nimeni și nici nu a fost împuternicit nimeni pentru reprezentare, instanța a dat eficiență faptului că părțile au lăsat cauza în nelucrare peste un an.
Întrucât în termen de un an de la data pronunțării apelului (15.10.2007) și de la data suspendării nu s-a formulat cerere de repunere pe rol și nu s-a făcut vreun act de procedură care să întrerupă cursul acestui termen, instanța, din oficiu, urmează a constata perimarea, conform art.248 Cod pr.civilă, cu toate consecințele sale juridice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția perimării recursului.
Constată perimarea recursului declarat de petentul, domiciliat în com. nr.156, jud.M, împotriva deciziei civile nr.273 din 15 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
Tehnored.CC/2 exp.
20.01.2010
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat