Obligație de a face. Decizia 203/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 203/

Ședința publică din 18 Februarie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanții, și de pârâții și, împotriva deciziei civile nr.143 din 20 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

În lipsa părților.

dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 4 februarie 2009 - care face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru data de 11 februarie 2009, iar apoi pentru data de astăzi, 18 februarie 2009.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 4691/ 15 noiembrie 2006 pronunțată de Judecătoria Tg. în dosarul nr. 9559/2004 a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții, și Statul Român - prin Consiliul local de M, a fost admisă acțiunea reconvențională formulată și precizată de pârâții reclamanți reconvenționali și împotriva reclamanților - pârâți reconvenționali, și și a pârâtului Statiul Român prin Consiliul local de M, s-a dispus ieșirea din indiviziune asupra terenului înscris în CF nr. 935/b de M, în suprafață de 392 mp între reclamanții și și pârâții, și Statul Român prin atribuirea în natură către reclamanții și a parcelei nr. I în suprafață de 172 mp - identificată între punctele 19-17-36-35-32-29-30-31-63-40-38-15-17-18-19-, atribuirea către pârâții și a parcelei nr. II în suprafață de 177,7 mp - identificată între punctele A-40-63-31-30-29-32-35-36-59-58-47-74-A, atribuirea către Statul Român, în natură, a parcelei nr. IV cu suprafața de 20 mp - identificată între punctele B-C-14-38-15-17-18-19, s-a dispus menținerea stării de indiviziune asupra parcelei nr. III în suprafață de 22,3 mp - identificată între punctele 14-38-40-A-39-14, conform propunerilor raportului de expertiză topografică întocmită în cauză de expert topograf; s-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al părților conform celor dispuse prin sentință, a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea reclamanților de obligare a pârâților de a-și muta țeava de gaz, au fost respinse ca neîntemeiate petitele acțiunii privitoare la stabilirea liniei de hotar și de obligarea pârâților și de a muta stâlpul de la poarta de acces, cu compensarea cheltuielilor de judecată făcute de părți.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că părțile sunt coproprietare asupra imobilului situat în localitatea de M,--38, compus din două apartamente și terenul aferent în suprafață de 392 mp, înscris în CF nr. 935/b de M, nr. top. 1933/13/2, respectiv reclamanții și sunt proprietarii apartamentului I din imobil, reclamanții și sunt proprietarii ternului aferent apartamentului I - 181 mp, pârâții și sunt proprietarii apartamentului II și a ternului de 179 mp, iar Statul Român este proprietarul restului de 32 mp teren. Cele două apartamente sunt lipite, având un perete comun, accesul este separat ca și folosința faptică a terenului. În aplicarea prevederilor art. 728 Cod procedură civilă ca și având în vedere concluziile expertizei efectuate în cauză, instanța a dispus ieșirea din indiviziune în modalitate mai sus arătată și a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al părților. Cererea de stabilire liniei de hotar a fost respinsă, întrucât această linei de hotar decurge din stabilirea parcelelor conform raportului de expertiză. A fost respins și petitul vizând obligarea pârâților la a-și muta țeava de gaz, întrucât în fapt aceasta a fost dezafectată, ca și petitul vizând mutarea stâlpului de la poarta de acces, întrucât reclamanții nu au făcut dovada că existența unei vătămări ca și având în vedere faptul că parcela de teren delimitată prin poartă este singura cale de acces către apartamentul pârâților. În fine, instanța a făcut aplicarea prevederilor art. 276 Cod de procedură civilă

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, și, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, schimbarea modalității de partajare conform celor solicitate prin acțiunea introductivă, respingerea ca nefondată acțiunii reconvenționale, efectuarea în cauză a unei noi expertize, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului se arată că prima instanță a dat o greșită interpretare materialului probator administrat în cauză, sentința atacată fiind netemeinică și nelegală, prin prisma prevederilor art. 304 pct. 8,9 Cod de procedură civilă, întrucât este consecința unei erori materiale și greșitei aplicări a legii - respectiv s-a dispus efectuarea partajului în contradicție cu dreptul de proprietate al reclamanților și a modului de folosință a acestora. În acest sens s-a susținut că, deși reclamanții au contestat conținutul expertize topo efectuate în cauză, instanța nu a admis această cerere, cu toate că expertul nu a stabilit în mod corect suprafețele de teren deținute de reclamanți, s-a înlăturat cererea de a li se asigura în spatele casei un culoar necesar pentru întreținerea imobilului reclamanților.

De asemenea, se arată că prin menținerea dreptului de proprietate al Statului Român asupra suprafeței de 32 mp, se constituie o serioasă în exercitarea de către reclamanți prerogativelor dreptului lor de proprietate. În mod eronat prima instanță a omis a se pronunța asupra petitului privind stabilirea unei linii de hotar, considerând că această linie de hotar rezidă din raportul de expertiză, iar în ceea ce privește obligarea pârâților la mutarea țevii de gaz, în mod nefundat s-a reținut că noua instalație de gaz nu ar mai trece pe lângă peretele casei reclamanților.

Prin întâmpinare, pârâții și au solicitat respingerea recursului, solicitându-se în primul rând recalificarea căii de atac din recurs în apel și arătând că reclamanții au omis să formuleze calea de atac și împotriva Consiliului Local al com. de În opinia intimaților nu se impune în cauză stabilirea unei linii de hotar, însă în situația în care instanța va considera că este justificată această cerere, în temeiul art. 293 alin.1, 2 Cod de procedură civilă arată că înțeleg să adere la apelul reclamanților. Referitor la partajarea imobilului, intimații arată că sub acest aspect prima instanță a procedat judicios la stabilirea modalității de ieșire din indiviziune. Se mai arată că este neîntemeiată pretenție reclamanților de a se respinge cererea reconvențională, de asemeni se consideră că nu se impune efectuare în cauză a unei noi expertize întrucât raportul de expertiză efectuat în cauză este în afară de orice critică. În fine, se susține că este neîntemeiată afirmația reclamanților privitoare la faptul că parcela atribuită Statului Român ar fi trebuit să le fie atribuită lor, ca și cele referitoare la țeava de gaz care a fost demontată de lângă zidul clădirii

La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2007, instanța a procedat la recalificarea căii de atac din recurs în apel.

În judecarea apelului, s-a dispus efectuare unei completări la raportul de expertiză efectuat în fața primei instanțe (filele 52-53), și a fost depusă copie certificatului nr. 7/4 ianuarie 1983 emis de Consiliul Popular al Com. de M.

Prin decizia civilă nr.143/20.05.2008, Tribunalul Mureșa admis apelul formulat de reclamanții și, și, împotriva sentinței civile nr. 4691/15.11.2006 pronunțată de Judecătoria Tg

A admis aderarea la apel formulată de pârâții și, împotriva sentinței civile nr. 4691/15.11.2006 pronunțată de Judecătoria Tg M și, în consecință:

A schimbat în parte hotărârea atacată în sensul că:

A admis cererea de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile părților în conformitate cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:

pct. 36 - 32 - 29 - 31 - 63 - 40 - 20 - A între parcelele I și II;

pct. 13-18-17-15 - 38- 14 între parcelele II și IV.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate, cu compensarea cheltuielilor de judecată.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe sub aspectul motivelor de apel și ale aderării la apel, în considerarea caracterului devolutiv al apelului consacrat de dispozițiile art. 294, 295 Cod de procedură civilă, tribunalul a apreciat că apelul și aderarea la apel este fondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce privește ieșirea din indiviziune, după cum a constata și prima instanță, părțile sunt coproprietare asupra imobilului înscris în Cf nr. 935/ b de astfel: reclamanții și asupra apartamentului nr. I (prin cumpărare în anul 2001), reclamanții și asupra terenului în suprafață de 181 mp ( prin cumpărare în anul 1984), pârâții și asupra apartamentului II ( cumpărare în anul 1981 ) și Statul Român asupra suprafeței de 392 mp.

Concluziile raportului de expertiză însușite de către instanță sunt în conformitate cu prevederile art. 673 indice 9 Cod de procedură civilă, respectând folosința faptică a terenului ca și accesul părților la imobilele aferente. Chiar dacă s-a susținut de către reclamanți, în declarația de apel că se impune la stabilirea unui culoar necesar pentru întreținerea imobilului, prima instanță a avut în vedere faptul că prin stabilirea unui astfel de culoar pârâții nu ar mai avea nici o cale de acces la apartamentul lor, prin menținerea stării de indiviziune cu privire la suprafața de 22,3 mp, fiind asigurat atât accesul pârâților și la apartamentul pe care îl au în proprietate cât și posibilitatea reclamanților, de efectua lucrările de întreținere ce se impun pentru apartamentul - proprietatea lor.

De asemeni, în cea ce privește suprafața de 20 mp ce a fost atribuită în urma ieșirii din indiviziune Statului român, din raportul de expertiză, cercetarea la fața locului și planșele fotografice depuse la dosarul cauzei, reiese că suprafața respectivă reprezintă calea de acces publică (trotuar), astfel că nu se justifica atribuirea acestei suprafețe de teren reclamanților, în situația în care s-ar fi procedat la ieșirea din indiviziune în această modalitate, pârâții nemaiavând acces la poarte de acces spre apartamentul nr. II.

Cum cererea reconvențională formulată de pârâții și viza ieșirea din indiviziune, odată cu admiterea cererii în același sens formulată de reclamanți, se justifica admiterea cererii reconvenționale, care avea aceeași finalitate cu cea a reclamanților (sistarea stării de indiviziune dintre părți ).

Este nefondată și critica adusă de reclamanții recurenți faptului că instanța de fond a respins petitul prin care se solicita mutarea țevii de gaz amplasate pe zidul casei pârâților, întrucât din planșele fotografice depuse la dosarul cauzei a reieșit că pe parcursul judecării cauzei această țeavă a fost mutată și prin urmare aceasta nu mai trece pe lângă peretele din spatele apartamentului reclamanților și .

În ceea ce privește stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, instanța reține că într-adevăr, prin raportul de expertiză efectuat în cauză, prin delimitarea proprietăților implicit a fost identificată limita de hotar, însă în conformitate cu prevederile art. 584 Cod civil, pentru a fi evitate pe viitor neînțelegerile dintre proprietari, se impune admiterea acestei cereri.

În acest sens tribunalul a avut în vedere atât raportul de expertiză depus la dosarul cauzei în fața primei instanțe și prin care au fost identificate proprietățile părților ca urmare a sistării stării de indiviziune ca și completarea efectuată de expertul topograf în fața instanței de apel. Singura obiecțiune referitoare la acest aspect de formulată de către reclamanți (pct. 3 fila 57), vizând servitutea picăturii streșinii, a fost înlăturată de către instanță, întrucât suprafața delimitată de bornele 36-35-32-29-31-63-40-4, la care se face referire, este tocmai suprafața cu privire la care s-a dispus menținerea stării de indiviziune, astfel că nu sunt incidente în cauză prevederile art. 615 Cod civil.

Împotriva aceste decizii atât reclamanții cât și pârâții au formulat recurs.

Reclamanții în motivarea recursului au solicitat admiterea recursului, desființarea deciziei atacate ca netemeinică și nelegală, trimiterea cauzei instanței de apel în vederea administrării unei noi expertize topo, cu obiectivele indicate în motivarea recursului, respingerea ca nefondată a acțiunii reconvenționale, cu cheltuieli de judecată.

Sintetizând cele arătate în motivele recursului, reclamanții solicită efectuarea unei noi expertize topo care, se justifică prin următoarele:

- propunerile expertului de grănițuirea proprietăților lor în sensul de a li se atribui suprafața de 32 mp și a unei fâșii de teren în spatele casei lor, care să le asigure picătura streșinii și accesul pentru intervențiile necesare întreținerii și reparării casei lor:

- stabilirea liniei de hotar în această variantă a partajului:

- propuneri de îndepărtarea instalației de gaz de pe casa lor;

- orice alte date relevante în cauză.

Procedând în modul arătat de instanța de apel, consideră că le-a încălcat dreptul la apărare neadministrând în cauză o nouă expertiză care să stabilească cu certitudine limitele proprietății lor și folosirea dreptului lor de proprietate.

Pârâții în motivele de recurs au solicitat respingerea recursului reclamanților, modificarea deciziei atacate, cu acordarea de cheltuieli de judecată în apel, instanța de apel nefăcând, matematic, operațiunea de compensare, precum și acordarea cheltuielilor de judecată în recurs.

În motivele recursului, pârâții au arătat că întregul proces purtat de către reclamanți, se bazează pe excluderea lor, cu privire la posesia culoarului de acces din drumul public, spre locuința lor, instanțele în mod just statuând că acest culoar urmează să aibă regimul juridic al indiviziunii forțate.

Atât reclamanții cât și pârâții solicită admiterea recursului formulat, astfel cum a fost motivat în scris.

Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, Curtea reține următoarele:

Prin cererea inițială reclamanții și, și, au solicitat ieșirea din indiviziune între reclamanții de 3 și 4, pârâtul de 3 asupra terenului aferent imobilului situat în de M,--37, înscris în cf 935/b Sâng. de M, nr.top.1933/13/2 teren aferent, stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, atribuirea de nr.top noi și înscrierea cestora în CF, obligarea pârâților de 1 și 2 de a-și muta țeava de gaz și a stâlpului de la poarta de acces lipită de peretele casei reclamanților, pe terenul aferent apartamentului nr.2, iar în caz de refuz a se dispune efectuarea acestei modificări de către reclamanți pe cheltuiala pârâților de 1 și 2, cu cheltuieli de judecată.

Pârâții și, au formulat întâmpinare, arătând că nu se opun ieșirii din indiviziune asupra terenului aferent imobilului mai sus arătat, a stabilirii limitei de hotar între cele două proprietăți și atribuirea unui nou număr top, cu înscrierea acestora în cartea funciară, dar nu conform schiței de plan de situație depusă la dosar de către reclamant ci conform planului de situație depusă la dosar de către reclamant ci conform planului de situație întocmit de expertul.

Însă se opun obligării lor de a muta țeava de gaz și stâlpul de la poarta de acces și autorizării reclamanților să efectueze această lucrare pe cheltuiala lor.

În cadrul acțiunii reconvenționale solicită ieșirea din indiviziune asupra terenului aferent imobilului situat în Sâng.de M,--37, înscris în CF nr.935/b Sâng.de M, nr.top.1333/13/2 și stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăți, cu atribuirea de nr.top noi și înscrierea acestora în CF conform planului de situație întocmit de expertul mai sus arătat, cu cheltuieli de judecată.

Instanța de fond a admis în parte acțiunea reclamanți și a admis și cererea reconvențională a pârâților, dispunând ieșirea din indiviziune asupra terenului, a atribuit în natură către reclamanții și a parcelei nr. I în suprafață de 172 mp - identificată între punctele 19-17-36-35-32-29-30-31-63-40-38-15-17-18-19-, a atribuit către pârâții și a parcelei nr. II în suprafață de 177,7 mp - identificată între punctele A-40-63-31-30-29-32-35-36-59-58-47-74-A, a atribuit Statului Român, în natură, a parcelei nr. IV cu suprafața de 20 mp - identificată între punctele B-C-14-38-15-17-18-19, dispus menținerea stării de indiviziune asupra parcelei nr. III în suprafață de 22,3 mp - identificată între punctele 14-38-40-A-39-14; a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al părților conform celor dispuse prin sentință, a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea reclamanților de obligare a pârâților de a-și muta țeava de gaz, au fost respinse ca neîntemeiate petitele acțiunii privitoare la stabilirea liniei de hotar și de obligarea pârâților și de a muta stâlpul de la poarta de acces, cu compensarea cheltuielilor de judecată făcute de părți.

Prin apelul declarat reclamanți împotriva sentinței instanței de fond, după ce instanța a admis a admis ca probă, din nou, o completare la expertiza efectuată de instanța de fond și prin care să fie materializate propunerile de dezmembrare cuprinse la răspunsul la obiecțiunea a doua (fila 137), în sensul efectuării pe planul de situație pentru suprafața de 392 mp, astfel: S1-172 mp; S2 177,7 mp, S3 -,3 mp și S4-20 mp.

La care expertul a efectuat o nouă expertiză topo (52 dosar apel) și prin care, sunt stabilite liniile de hotar pe cele, respectiv trei S1, S2 și S3 după cum urmează:

-Parcela I: =172,0 mp marcată de bornele 38-15-17-18-19-27-36-35-32-29-30-31-63-40-38 (contur galben).

-ParcelaII:2= 177,7 mp marcată de bornele A-40-63-31-30-29-32-35-36-59-58-47-74-A (contur portocaliu).

-Parcela III:3=22,3 mp marcată de bornele 38-40-A-39-14-38 (contur ).

-ParcelaIV:4= 20,0 mp marcată de bornele 14-C-B-19-18-17-15-38-14 (contur albastru).

- dintre Si și3este cea determinată de bornele 38-40, zidul.

dintre2și3este cea determinată de bornele 40-A, în prelungirea zidului 63-40 între.l și.II.

dintre3și S4 este cea determinată de bornele 38-14, poartă metalică.

La această nouă completare de expertiză s-au făcut "obiecțiuni"de către reclamanțiîn data de 08.04.2008 (57 apel) și din nou expertul topo răspunde și depune "schița" cu propunerea de dezmembrare pe cele trei suprafețe arătate mai sus.

Deci, prin decizia civilă nr.143/20.05.2008 a Tribunalului Mureș se admite apelul reclamanților și aderarea la apel al pârâților și se schimbă în parte hotărârea, a admis cererea de stabilire a liniei de hotar dintre proprietățile părților în conformitate cu concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, și care face parte integrantă din prezenta hotărâre, astfel:

- pct. 36 - 32 - 29 - 31 - 63 - 40 - 20 - A între parcelele I și II;

- pct. 13-18-17-15 - 38- 14 între parcelele II și IV.

Din decizia nr.143/20.11.2008 fac parte:

1. Încheierea civilă din 13.09.2008 de îndreptare a erorii materiale ce a dispus: îndreptarea erorii materiale strecurată în decizie, în sensul că, în considerentele hotărârii, la pagina 5 aliniatul 4, precum și în dispozitivul acesteia, la pagina 6 aliniatul 2 se va trece: "pct.13-18-17-15-38- 14" între parcelele I și IV în loc de "pct.13-18-17-15-38- 14" între parcela II și IV cum greșit s-a consemnat;

2. și împreună sentința civilă nr.3/C/23.09.2008 ca urmare a cererii de completare a deciziei mai sus arătate s-a dispus înserarea în considerentele acestei decizii, la pagina 5 alin.4, precum și în dispozitivul deciziei, la pagina 6 alin.2, că "linia de hotar dintre proprietățile părților. pct.40-38 între parcelele I și III".

Atât instanța de fond cât și instanța de apel, au stabilit corect pentru fiecare parte procesuală din litigiu, în urma expertizelor efectuate și a completărilor la expertize (2), precum și ținând seama și de sugestiile Consiliului Local de M, au fost respectate întru-totul dispozițiile art.615, 728 și 6739Cod civil, pentru ca partajarea celor trei suprafețe, respectiv S1, S2, S3 și S4, să corespundă cel mai bine intereselor părților din litigiu.

Astfel, s-a dispus corect ieșirea din indiviziune asupra terenului aferent construcțiilor, conform celor trei suprafețe și proprietarilor aferenți din litigiu.

De altfel, expertizele cu completările efectuate în litigiu și dispuse de instanță în cauză, efectuate de expertul topo - sunt ferite de orice critică. Numai printr-o astfel de probă, judecătorul a putut asigura soluționarea justă a litigiului.

Astfel fiind, criticile formulate prin cererea de recurs formulat de reclamanți cât și de pârâți, apar ca neîntemeiate conform prev. art.305 Cod pr.civilă.

Față de cele arătate în cauză, Curtea, constată că nu sunt incidente motivele de recurs prev.de art.304 pct.6, 7 și 9 Cod pr.civilă și cum nu sunt nici motive de ordine publică dintre cele prev.de art.306 Cod pr.civilă, respinge recursurile ca nefondate, în condițiile art.312 Cod pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanții, domiciliați în Tg.M,-,.10, domiciliați în de M,-, jud. și de pârâții și, domiciliați în de M,-, jud.M, împotriva deciziei civile nr.143 din 20 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 Februarie 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.AV

Tehnored.CC/2 exp.

30.03.2009

Jd.fd.AM

Jd.tr.

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 203/2009. Curtea de Apel Tg Mures