Obligație de a face. Decizia 225/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 225
Ședința publică de la 28 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Olariu
Grefier - -
La ordine fiind judecarea recursului civil declarat de recurentul G împotriva deciziei civile nr.6/AQ/22.01.2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui, în contradictoriu cu intimatul PRIMARIA MUN. B,având ca obiect obligație de a face;
La apelul nominal din ședința publică, lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- prezentat referatul asupra cauzei de către grefier care învederează că pricina se află la primul termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită; se solicită judecata în lipsă.
Având în vedere că se solicită judecata în lipsă, în temeiul disp.art.150 Cod procedură civilă, se declară dezbaterile închise și, în baza actelor și lucrărilor dosarului reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL;
Asupra recursului civil de față;
Prin decizia civilă nr. 6/A/22 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost respins, ca inadmisibil,apelul formulat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 2744 din 30 octombrie 2007, pronunțată de Judecătoria Bârlad.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a reținut că prin cererea introductivă adresată Judecătoriei Bârlad, reclamantul G, în calitate de creditor al debitorilor Primarul și Primăria Municipiului Bârlad, în baza sentinței civile nr. 51/C/27 martie 2006 Tribunalului Vasluia solicitat instanței în temeiul dispozițiilor art. 572, 580 ind. 2 și 580 ind. 5, coroborat cu art. 108 ind. 3 Cod procedură civilă punerea în executare de către intimați a obligației dispuse prin sentința civilă 51/C/27 martie 2006.
Întrucât la data de 15 iunie 2007 debitorul Primarul Municipiului Bârlad a emis Dispoziția nr. 2487 la care fusese obligat prin sentința civilă 51/C/27 martie 2006 Tribunalului Vaslui, soluționând în acest fel notificarea reclamantului, instanța de executare a reținut că cererea reclamantului a rămas fără obiect, respingând-o ca atare.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe a fost respins ca inadmisibil, instanța de apel reținând că întrucât cererea reclamantului a fost întemeiată pe dispozițiile art. 580 ind. 2 Cod procedură civilă, care prevede că: "dacă debitorul refuză să îndeplinească o obligație de a face cuprinsă într-un titlu executoriu, în termen de 10 zile de la primirea somației, creditorul poate fi autorizat de instanța de executare,prin încheiereirevocabilă, dată cu citarea părților, să o îndeplinească el însuși sau prin alte persoane, pe cheltuiala debitorului".
Rezultă deci din dispoziția sus-citată că împotriva soluției pronunțate de prima instanță, ca instanță de executare și care se dă prin încheiere irevocabilă, nu se mai prevede nici o cale de atac.
Așa fiind, tribunalul a respins apelul formulat de reclamantul creditor, ca inadmisibil.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul G, criticând-o ca fiind nelegală și solicitând admiterea recursului, casarea deciziei nr. 6/A/2008 și reținerea cauzei spre rejudecare.
Recurentul critică decizia instanței de apel invocând faptul că prin respingerea apelului, ca inadmisibil, i-a fost încălcat accesul liber la justiție, recunoscut prin art. 53 alin. 2, art. 21 alin. 2 și art. 129 din Constituția României.
Recurentul mai invocă și încălcarea dispozițiilor art. 6 alin. 1 din, invocând ca practică judiciară și cauza "Blidaru împotriva României".
Motivându-și recursul - recurentul susține că hotărârea criticată a fost dată cu aplicarea greșită a legii, respectiv prin invocarea art. 530 Cod procedură civilă deși este cunoscut faptul că articolele 524 - 561 Cod procedură civilă au fost abrogate prin art. I din OUG nr. 138/2000.
Mai susține recurentul că instanța a schimbat înțelesul pricinii deduse judecății. Că instanța avea de judecat situația de fapt existentă la data introducerii cererii sale, fiind lipsit de relevanță faptul intervenit ulterior prin eliberarea dispoziției de către Primar.
Mai arată recurentul că faptul ilicit se consumase deja prin depășirea timp de 7 ani a termenului defipt de lege pentru faza administrativă, astfel încât prejudiciul fiind produs, i se cuveneau daunele pretinse.
Al treilea motiv de recurs invocat de recurent vizează nepunerea în discuția părților a excepției invocate din oficiu de către instanța de apel care i-a încălcat în acest fel dreptul la apărare lipsind procesul de caracterul său contradictoriu.
Recursul este inadmisibil.
Curtea reține că prioritar analizării motivelor de recurs invocate de creditorul recurent G se impune a se constata că recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege ar constitui o încălcare a principiului constituționalității și al celui al egalității în fața legii și a autorităților.
Curtea constată că normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești în soluționarea cererilor în limitele competențelor atribuite prin legesunt de ordine publicăcorespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. 2 din Constituția României.
Drept urmare, Curtea reține că atâta timp cât reclamantul a înțeles să investească instanța de executare cu o cerere întemeiată expres și ritos fără nici un echivoc pe dispozițiile art. 572 - 580 ind. 2 - 580 ind. 5 și art. 108 ind. 3 Cod procedură civilă, și cât motivarea în fapt a acesteia (de la fila 2 dosar -) concordă deplin cu normele de drept invocate de reclamant, fără a mai fi susceptibilă de vreo altă interpretare, iar soluția prevăzută de legiuitor în atare situații se pronunță "prin încheiere irevocabilă" deci nesusceptibilă de vreo cale de atac, în mod legal tribunalul a respins apelul ca inadmisibil.
Pe cale de consecință, Curtea, constatând că soluția instanței de executare nu era supusă nici unei căi de atac, va respinge, la rândul său, ca inadmisibil, recursul promovat de reclamant, constatând că o asemenea cale de atac nu este prevăzută de lege în cazul de față.
Așa fiind, constatând că recursul este inadmisibil - întrucât nimeni nu poate să adauge la lege - Curtea îl va respinge ca atare, fără mai intra în cercetarea motivelor invocate de recurent, întrucât potrivit dispozițiilor art. 137 Cod procedură civilă acestea devin de prisos.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de reclamantul - apelant G împotriva deciziei civile nr. 6/A/22 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
27.06.2008
Tribunalul Vaslui
Jud.
Jud.
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Cristiana Angelescu, Viorica Olariu
