Obligație de a face. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 25
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandrina Marica
JUDECĂTOR 2: Dan Spânu
JUDECĂTOR 3: Emilian Lupean
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr. 241 din 19 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații, având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenta pârâtă, personal și asistată de avocat, intimații reclamanți moștenitori, personal, lipsind intimatul reclamant moștenitor.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat și neexistând excepții de invocat, a acordat cuvântul asupra recursului civil de față.
Avocat, pentru recurenta pârâtă, a criticat hotărârea recurată ca fiind netemeinică și nelegală, în consecință a solicitat admiterea recursului conform motivelor scrise, casarea hotărârii recurate și pe fond menținerea hotărârii instanței de fond prin modificarea considerentelor, cu cheltuieli de judecată.
Intimații reclamanți moștenitori, pe rând având cuvântul, au solicitat respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
La data de 19.06.2006, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Corabia, acțiunea în revendicare și grănițuire promovată de reclamantul și continuată prin moștenitorii, - și, în contradictoriu cu pârâta.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta, ca moștenitoare a soțului ei, îi ocupă o suprafață de teren de 92.
A susținut reclamantul că, deși s-au mai judecat pentru stabilirea liniei despărțitoare a proprietăților vecine, cu toate acestea, după decesul soțului, pârâta nu numai că a refuzat să-și retragă gardul, dar a scos și țărușii fixați de executorul judecătoresc.
La data de 29.07.2006, reclamantul a decedat, fiind substituit în cauză de moștenitorii săi, reclamanții, - și, colaterali privilegiați, rude de gradul doi, frați ai defunctului.
Pârâta nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosarul cauzei note scrise, la data de 6 noiembrie 2006, prin care a arătat că, în privința grănițuirii terenurilor, părțile s-au mai judecat, pronunțându-se în acest sens sentința civilă nr.530 din 26 martie 1996, această sentință fiind chiar executată și care se opune astfel prin puterea lucrului judecat la o nouă judecată asupra aspectului ținând de stabilirea liniei de hotar.
Titlul de proprietate în baza căruia stăpânește terenul vecin cu al reclamantului a fost emis pe numele soțului său, decedat la data de 25 februarie 1999, care a avut ca moștenitori pe cei patru fii ai ei, și -, în calitate de descendenți de gradul I și pe ea, în calitate de soție supraviețuitoare.
Prin urmare, dat fiind că reclamantul nu a avut nici soție supraviețuitoare, nici descendenți, nepoții de frate, respectiv copii defunctului său soț, sunt la rândul lor, prin reprezentare, moștenitori ai reclamantului, decedat în cursul procesului.
Întrucât pe rolul Judecătoriei Corabias -a promovat acțiune în partaj succesoral de toți moștenitorii defunctului, pentru partajarea averii succesorale, rămasă de pe urma fratelui său, s-a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea partajului, în temeiul dispozițiilor art.244 pct.1 Cod procedură civilă.
Prin încheierea din data de 14 noiembrie 2006, prima instanță a respins cererea de suspendare, întrucât soluția ce urmează a fi dată în prezenta cauză nu pune în discuție stabilirea vreunui drept dedus în cauza având ca obiect partajul succesoral al averii reclamantului, iar o atare suspendare ar avea drept consecință tergiversarea fără temei a prezentei cauze, fiind respinsă excepția puterii lucrului judecat, cu motivația că acțiunea în grănițuire are un caracter imprescriptibil, iar dreptul de a cere executarea silită a sentinței inițiale s-a prescris.
Prin sentința civilă nr.259/27 martie 2007, Judecătoria Corabiaa admis în parte acțiunea formulată de reclamant și continuată de moștenitori și a obligat pârâta să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de 71,02. și a stabilit linia de hotar, conform raportului de expertiză în varianta a-II-
Împotriva sentinței a declarat apel pârâta, susținând că în mod nelegal instanța s-a pronunțat asupra revendicării și grănițuirii, câtă vreme, pe de o parte, în privința grănițuirii operează puterea de lucru judecat, iar în privința revendicării instanța, pe de o parte, nu a dispus asupra introducerii în cauză a tuturor moștenitorilor reclamantului, moștenitori printre care se numără și copii ei, iar pe de altă parte în mod nelegal cererea de suspendare a fost respinsă în condițiile în care dreptul de proprietate se află în stare indiviză atât în ceea ce privește proprietatea defunctului, dar și a reclamantului decedat,.
Un al treilea motiv de apel îl constituie lipsa timbrajului la valoarea terenului revendicat, iar ultimul motiv se referă la varianta omologată de instanță, prin care se ajunge astfel la demolarea unui grajd care se află chiar pe aliniamentul stabilit de instanță.
Prin decizia civilă nr. 241/19.09.2007, a Tribunalului O l t, s-a admis apelul pârâtei cu desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare primei instanțe.
Din motivarea acestei hotărâri se poate reține că instanța de fond a judecat cauza fără citarea tuturor moștenitorilor defunctului. Că se impunea apoi suspendarea judecății până la lămurirea problemelor legate de succesiune, că reclamanții au dreptul să promoveze o nouă acțiune în grănițuire.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta, solicitând casarea ei ca nelegală și netemeinică.
Recurenta a susținut că instanța a greșit soluționând excepția puterii lucrului judecat, că nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei, că a judecat cauza fără să lămurească problema excepției netimbrării și că, deși a admis apelul, nu a
acordat apelantei și cheltuielile cerute de avocat.
Recursul este nefondat.
Hotărârea de desființare cu trimitere pronunțată de tribunal este legală.
S-a constatat că prima instanță a procedat la judecarea cauzei în lipsa tuturor moștenitorilor defunctului reclamant. Ori, cum judecata făcută în lipsa tuturor părților, cu necitarea lor, este nulă absolut, tribunalul a procedat corect desființând hotărârea de fond cu trimitere pentru rejudecare, ocazie cu care instanța de fond este obligată să identifice toți moștenitorii, să dispună introducerea lor în cauză, să-i citeze, după care să înceapă actul de judecare a cauzei prin ascultarea poziției tuturor părților.
Instanța de fond pășește așadar la judecarea cauzei de la punctul zero și deci nu este obligată să se supună indicațiilor date de către tribunal. Acesta constatând neîndeplinirea cerințelor de citare în primă instanță, nu mai era abilitat să dezlege problemele de fapt și de drept ale cauzei, dat fiind că în acest mod soluționează, la rândul său, fondul unui proces la care nu erau introduse toate părțile.
Ca urmare, tribunalul trebuia să se mărginească doar la constatarea neintroducerii în proces a tuturor părților și să desființeze cu trimitere fără alte indicații.
În atare situație, instanța de fond nu mai este ținută să respecte indicațiile deciziei de desființare.
Rejudecând procesul, judecătoria este obligată să introducă și să citeze părțile după care, fiind la prima zi de înfățișare, să procedeze la ascultarea acestora, să stabilească și să verifice plata taxei de timbru și să procedeze la soluționare, așa cum consideră de cuviință, fără a fi limitat de nici o altă indicație a instanței de desființare.
Așadar, criticile recurentei sunt nefondate, conform celor arătate și în limita considerentelor deciziei de recurs, celelalte critici neavând nici o legătură cu decizia pronunțată, care nu a soluționat cauza pe fond și deci nu putea face dezlegări de fond și totodată nu putea obliga la cheltuieli de judecată, în desființare cu trimitere pentru simplul considerent că, cursul judecății nu era finalizat, iar cheltuielile de judecată se stabilesc numai la finalizarea procesului.
Conform celor arătate și conform indicațiilor date de către instanța de recurs, judecătoria va proceda la rejudecarea cauzei, ca urmare a respingerii recursului formulat de pârâtă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta, împotriva deciziei civile nr. 241 din 19 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații,.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 ianuarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud.
.
2 ex/17.01.2008
Președinte:Alexandrina MaricaJudecători:Alexandrina Marica, Dan Spânu, Emilian Lupean
