Obligație de a face. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND

PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

DECIZIA CIVILĂ NR.25

Ședința publică din data de: 14.01.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Andreea Vasile

JUDECĂTOR 2: Ileana Ruxandra Dănăilă

JUDECĂTOR 3: Georgeta

GREFIER -

Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă SC International SRL împotriva deciziei civile nr.676A/08.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a Va Civilă în contradictoriu cu intimatul reclamant Primarul Sectorului 2

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă intimatul reclamant Primarul Sectorului 2 B prin consilier juridic cu delegație de reprezentare la dosar, lipsind recurenta pârâtă SC Internațional SRL.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, care învederează Curții că la data de 13.01.2010 recurenta pârâtă a depus prin serviciul registratură dovada achitării taxei judiciare de timbru, timbru judiciar în cuantumul indicat și solicită judecarea cauzei în lipsă. Totodată se arată că intimatul reclamant a fost citat cu un exemplar al motivelor de recurs și că la data de 23.12.2009 intimatul reclamant a depus întâmpinare în 2 exemplare care nu a fost comunicată.

Reprezentantul intimatului reclamant învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de recurs.

Reprezentantul intimatului reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat.

Curtea reține recursul spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B la data de 02.05.2008 sub nr-, reclamantul Primarul Sectorului 2 Bac hemat în judecată pe pârâta SC International SRL, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să desființeze lucrările de construcții executate fără autorizație de construire în B,--29, sectorul 2.

Cererea a fost legal timbrată și a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art.32 alin.1 și 2, art.26 alin.1 lit.a din Legea nr. 50/199 republicată.

Prin sentința civilă nr. 8746/16.10.2008, Judecătoria Sectorului 2 a admis cererea formulată de reclamantul Primarul sectorului 2 B în contradictoriu cu pârâta SC International SRL și a obligat parata sa desființeze lucrările de construire constând într-o construcție metalica, o platforma betonată și împrejmuire, edificate fără autorizație de construire în B, șos. - nr. 27-29, sector 2, în termen de 30 de zile de la rămânerea irevocabila a sentinței, iar în caz de neîndeplinire a obligației stabilite în sarcina sa, a autorizat pe reclamant să efectueze lucrările de demolare pe cheltuiala pârâtei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că pârâta a fost sancționată cu amendă în cuantum 70.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 26 lit. a din Legea nr. 50/1991 republicată, constând în aceea că, la adresa din B, șos. - nr. 27-29, sector 2, ridicat fără a fi obținut în prealabil autorizație de construire, o construcție metalică cu dimensiuni în plan de 50 xl2 ml si înălțimea de 4 ml, o platforma betonata si împrejmuire cu perimetrul de aproximativ 94 ml.

Prin procesul verbal de constatare a contravenției s-a dispus totodată intrarea in legalitate prin obținerea autorizației de construire necesare, iar in caz contrar, desființarea lucrării până la 30.08.2006.

Instanța a constatat că măsurile au fost dispuse în conformitate cu prevederile art. 28 din Lege, iar procesul verbal a fost comunicat pârâtei astfel încât aceasta a avut cunoștință de obligațiile stabilite in sarcina sa, în condițiile în care a formulat plângere împotriva actului sancționator, care a fost respinsă ca neîntemeiată prin sentința civilă nr.9127/13.11.2007 a Judecătoriei sector 2 B, rămasă irevocabilă.

Având în vedere că pârâta nu s-a conformat celor dispuse în procesul verbal, astfel cum rezultă din nota de constatare aflată la fila 7 dosar, instanța - în baza art. 32 din Legea nr. 50/1991 republicată - a constatat că acțiunea este întemeiată și a admis-o așa cum a fost formulată.

Împotriva acestei hotărâri, la data de 6.03.2009, pârâta SC International SRL a declaratapel,cererea sa fiind înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului București - Secția a V-a Civilă.

În motivare, a arătat că în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă prin întâmpinare, deși la data introducerii acțiunii de către intimatul-reclamant, apelanta-pârâtă nu mai avea nicio calitate cu privire la imobilul din B, șos. - nr. 27-29, sector 2, nemaideținând vreun titlu valabil, iar investițiile efectuate rămânând proprietarului.

A precizat apelanta pârâtă că expirase perioada locațiunii (de la 20.06.2005 pana la 20.06.2007) stipulate în Contractul de închiriere nr.76/27.06.2005, încheiat între ea si proprietara imobilului, C, SRL, iar societatea apelantă a renunțat la imobilul închiriat, adică la prelungirea contractului de închiriere.

A mai arătat apelanta pârâtă că ea a așteptat cu bună credință și a achitat costul tuturor documentațiilor de urbanism, a proiectelor, obținerea tuturor acordurilor, avizelor legale si a autorizațiilor, însa termenele de întocmire a PUZ și necesare au fost nejustificat de mari, practic depășind perioada contractuală.

În final, a arătat că din aceste motive se impune schimbarea în tot a sentinței atacate, altfel, hotărârea judecătoreasca nu va fi opozabila societății apelante, iar executarea obligațiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii irevocabile nu se va putea face.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 282-298.pr.civ.

La data de 29.04.2009, intimatul reclamant Primarul sectorului 2 formulatîntâmpinare,solicitând respingerea apelului ca nefondat.

Prin decizia civilă nr.3676/08.05.2009, Tribunalul București - Secția a V-a Civilă a respins apelul ca nefondat, reținând că singura critica adusă de apelanta pârâtă sentinței este aceea că în mod greșit s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a societății și s-a procedat la judecarea pe fond a acțiunii, deși excepția era întemeiată față de aspectul că apelanta pârâtă nu mai era chiriașă din 20.06.2007,"toate investițiile rămânând proprietarului", și deci nu mai avea nici posibilitatea de a se conforma hotărârii.

Tribunalul a apreciat că nici critica, nici excepția nu sunt întemeiate. Astfel, Contractul de închiriere nr. 376/27.06.2005 nu este opozabil terților, nedovedindu-se înregistrarea lui la Administrația Finanțelor Publice competente, potrivit legii, și neputându-se nici verifica dacă nu a fost întocmitpro causa.

De altfel, este irelevant aspectul privind eventuala încetare a locațiunii prin ajungere la termen.

Acțiunea reclamantului a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 50/1991, iar acestea (art.26 lit.- " onstituie contravenții: a) executarea fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, de către investitor șiexecutant";rt.32alin.1- "în cazul în carepersoanele sancționate contravenționalau oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, b) desființarea construcțiilor realizate nelegal") se referă în mod expres și laexecutantullucrărilor, nu numai la proprietar/investitor/beneficiar.

Prin urmare, nefiind contestat aspectul că lucrările de construire au fost edificate de apelanta pârâtă, nu se poate reține că aceasta nu ar avea calitate procesuală pasivă în cauză.

Împotriva acestei decizii a declaratrecursrecurentul-pârât SC International SRL, solicitând admiterea sa și modificarea deciziei civile, prin pronunțarea unei hotărâri temeinice și legale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a Civilă și pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuală la data de 03.12.2009 sub nr-.

În dezvoltarea motivelor de critică, recurentul-pârât a arătat că societatea recurentă a încheiat cu proprietarul contractul de închiriere nr. 76/27.06.2005, iar cap. 3 art. 1, perioada contractuală este stabilită pentru doi ani, respectiv de la 20.06.2005 până la 20.06.2007. Ca urmare a ajungerii la termen a contractului de închiriere nr. 76/27.06.2005, societatea recurentă a renunțat la spațiul închiriat, respectiv la prelungirea contractului de închiriere.

A mai susținut recurentul că a așteptat cu bună credință și a achitat costul tuturor documentațiilor de urbanism, a proiectelor, obținerea tuturor acordurilor, avizelor legale și a autorizațiilor, însă termenele pentru aprobarea PUZ și au fost nejustificat de mari, peste doi ani calendaristici, care practic au depășit perioada contractuală a contractului de închiriere nr. 76/27.06.2005. Prin expirarea termenului contractual, societatea recurentă nu mai are calitatea de chiriaș, neavând niciun titlu valabil începând cu data de 20.06.2007, respectiv nicio calitate asupra construcției situată în B, sos. - nr. 27-29, sector 2, investițiile efectuate rămânând proprietarului de drept al terenului. În sens contrar, hotărârea judecătorească nu va fi opozabilă, iar executarea obligațiilor cuprinse în dispozitivul hotărârii irevocabile nu se va putea face.

Deși societatea recurentă a depus la dosarul cauzei contractul de închiriere nr. 76/27.06.2005, instanța ignoră că acest contract de închiriere a fost atestat de către avocatul prin încheierea de atestare nr. 76/27.05.2005. Mai mult, instanța afirmă, în mod eronat, că acest contract nu este opozabil terților, motivat de faptul că nu este înregistrat la Administrația Finanțelor Publice competente, conform legii.

Arată recurentul că potrivit legii, doar contractele de închiriere încheiate între persoanele fizice și terți se înregistrează la Administrația Finanțelor Publice competente, în scopul impunerii persoanei fizice și nu pentru opozabilitatea către terți a contractului de închiriere; contractul de închiriere devine opozabil terților prin înregistrarea sa la Biroul de Carte Funciară și nicidecum prin înregistrarea la Administrația Finanțelor Publice; mai mult, conform Legii cadastrului și publicității imobiliare Legea nr. 7/1996, contractul de închiriere încheiat pentru o durata mai mare de trei ani, exista obligația înregistrării la Biroul de Carte Funciară, pentru opozabilitate către terți.

În speță, Contractul de Închiriere este încheiat pentru o perioadă de doi ani (de la data 20.06.2005 până la 20.06.2007), prin urmare conform legii nu subzistă obligația de a-l înregistra la Biroul de Carte Funciară. Contractul de închiriere nu a fost încheiat între persoana fizică și terți, ci a fost încheiat între două persoane juridice, prin urmare nu subzista obligația înregistrării la Administrația Finanțelor Publice.

Acest contract de închiriere este atestat cu Încheierea de Atestare Nr. 76/27.05.2005 de către avocat, prin urmare, este imposibil a fi întocmitpro causa.

S-a arătat că rt. 26 alin. a și art. 32 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 prevede sancționarea executarea lucrărilor de construire fără autorizație efectuate de către investitor și executant, legiuitorul având în vedere, cu siguranță, continuitatea dreptului de proprietate al investitorului ori executantului asupra construcției executată fără autorizație. Or în speță, investitorul executant a renunțat, de bună voie, prin expirarea termenului contractual, la construcția edificată fără autorizație în B,--29, sector 2.

Astfel, societatea recurentă nu mai are calitatea de chiriaș, nu mai are niciun titlu valabil începând cu data 20.06.2007, respectiv nu mai are nicio calitate asupra investițiilor efectuate, care au rămas proprietarului de drept al terenului.

Mai mult, Primăria Sector 2 este în drept să confirme faptul că societatea recurentă nu are deschis rol fiscal privind construcția situată în B,--29, sector 2, la Direcția de Taxe și Impozite Sector 2, deși conform legii, Direcția de Taxe și Impozite Sector 2 este obligată din oficiu să deschidă rol fiscal pentru orice construcție executată cu sau fără autorizație de construire.

Prin urmare, construcția nu se afla în patrimoniul societății recurente, ci în patrimoniul proprietarului de drept al terenului.

În consecință, executarea obligațiilor cuprinse în dispozitivul unei hotărâri irevocabile îndreptată împotriva societății recurente este imposibil de executat, întrucât construcția nu se afla în patrimoniul societății recurente, ci în patrimoniul proprietarului de drept al terenului.

Cererea de recurs, legal timbrată, a fost întemeiată în rept e p. dispozițiile art. 304-316 Cod Proc.Civ.

Intimatul-reclamant Primarul Sectorului 2 Baf ormulatîntâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând decizia recurată în raport de motivele de critică expuse mai sus și față de dispozițiile art.304 pct. 9 Cod Proc.Civ. curtea constată cărecursul este nefondat.

Se constată, astfel, că singura critică adusă de recurent deciziei tribunalului este greșita soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive, (de altfel, acest a fost și singurul motiv de apel, examinat de instanța de apel), susținând recurentul că, de vreme ce nu mai are calitatea de chiriaș în imobilul unde s-au efectuat lucrările de construire neautorizate, hotărârea nu poate fi adusă la îndeplinire împotriva sa, ci numai împotriva proprietarului.

Curtea constată, la fel ca și instanța de apel, că legea nu sancționează proprietarul bunului imobil pentru încălcarea reglementărilor referitoare la autorizarea construcțiilor, ci pe executant și pe investitor, în cazul de față ambele calități fiind deținute de recurentul pârât, care a executat lucrările în discuție.

În consecință și sancțiunile principale sau complementare prevăzute de lege pentru fapta ilicită săvârșită sunt puse tot în sarcina acestuia, deoarece proprietarul bunului nu poate fi obligat la restabilirea unei situații legale dacă nu se face vinovat de săvârșirea vreunei fapte ilicite.

Sunt nefondate și criticile legate de valoarea probatorie a contractului de închiriere depus la dosar, pe de o parte deoarece înregistrarea contractului la structurile locale ale Ministerului Finanțelor Publice reprezintă o obligație pentru toți proprietarii de imobile (persoane fizice sau juridice) în vederea stabilirii și încasării impozitului din chirii și, pe de altă parte, deoarece acesta era numai un argument suplimentar, cel legat de calitatea recurentului de executant al lucrărilor și persoană sancționată contravențional fiind suficient pentru fundamentarea soluției.

În consecință, constatând că raționamentul instanței de apel este legal și temeinic și nici un argument nou nu este adus de recurent în sensul aplicării greșite a legii, curtea va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și dispozițiile art.377 alin.2 pct. 4 Cod Proc.Civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurenta pârâtă SC INTERNAȚIONAL SRL, cu sediul în B,-, sector 2împotriva deciziei civile nr.676A/08.05.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a Civilă în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul reclamant PRIMARUL SECTORULUI 2 B, cu sediul în B, sector 2,--13, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 14.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - -

-

GREFIER

Red.

Tehnored. AP,

2 ex. / 26.03.2010

Secția a V-a civilă - Jud.,

Judecătoria Sectorului 2 B - jud.

Președinte:Andreea Vasile
Judecători:Andreea Vasile, Ileana Ruxandra Dănăilă, Georgeta

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 25/2010. Curtea de Apel Bucuresti