Obligație de a face. Decizia 256/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(2370/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A III A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR. 256
Ședința publică de la 23.02.2010.
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 2: Bianca Elena Țăndărescu
JUDECĂTOR 3: Simona
GREFIER -
* * * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de recurenta reclamantă, împotriva deciziei civile nr. 889 din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și
are ca obiect - obligația de a face.
La apelul nominal se prezintă avocatul în calitate de reprezentant al recurentei reclamante, în baza împuternicirii avocațiale nr. -/2010, eliberată de Baroul București și lipsesc intimații pârâți Municipiul B prin Primarul General și
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocatul recurentei reclamante, în cadrul probei cu înscrisuri încuviințată de instanță la termenul anterior, sub aspectul date depunerii recursului, prezintă două acte din care rezultă că partea pe care o reprezintă a exercitat această cale de atac la data de 3.11.2009, hotărârea instanței de apel fiind comunicată la data de 18.10.2009. În raport de aceste înscrisuri, solicită a se constata că recursul a fost declarat cu respectarea termenului procedural.
Curtea, după deliberare, față de înscrisurile noi prezentate în cauză, constată că recursul formulat de reclamanta a fost depus și motivat în termenul prevăzut de art. 303 din Codul d e procedură civilă.
Avocatul recurentei arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Avocatul recurentei reclamante solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat și motivat, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru următoarele considerente:
Ca un prim aspect, solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, invocată de către prin întâmpinarea depusă la dosar, având în vedere că reclamanta a deținut și deține un contract de închiriere, depus la dosarul cauzei, între părți existând raporturi juridice.
Prin sentința civilă nr. 4466/26 mai 2006, instanța a constatat existența dreptului reclamantei de a cumpăra, în condițiile Legii nr. 85/1992, apartamentul din B,-,. 62,. A,.1, sector 2, iar pârâtele au fost obligate să vândă locuința, la cererea recurentei de astăzi, cu plata prețului în rate, la valoarea calculată conform normelor legale în vigoare la data formulării cererii de cumpărare, obiectul acțiunii constând și în stabilirea strictă a prețului imobilului. Deși recurenta reclamantă a efectuat numeroase demersuri la Primăria Municipiului B - Direcția Generală de Dezvoltare Investiții și Planificare, Direcția Juridic, Contencios, Legislație, pentru a i se comunica valoarea definitivă a apartamentului, în scopul achiziționării acestuia, nu a reușit să intre în posesia acestor informații. Având în vedere că intimatele pârâte nu au putut stabili prețul apartamentului, recurenta a fost în imposibilitate de a executa hotărârea sus amintită, fiind nevoită să se adrese instanței de judecată în acest sens.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 B la data de 03.10.2008, sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL si, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să constate incidența dispozițiilor art.2 alin.4 din Legea nr.85/1992 și să stabilească prețul raportat la valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară și modalitatea plății acestuia în rate în vederea cumpărării apartamentului nr. 6 situat în-,. 62,. A,.1, sector 2, deținut de către reclamantă în baza contractului de închiriere nr.10731/2000 încheiat cu Primăria Municipiului
Reclamanta a arătat că ocupă apartamentului nr. 6 situat în-,. 62,. A,.1, sector 2, în baza contractului de închiriere nr.10731/2000, încheiat cu Primăria Municipiului B și; întrucât pe contractul de închiriere apărea mențiunea "locuință socială" iar demersurile efectuate în vederea cumpărării apartamentului eșuaseră, a promovat o cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu Primăria Municipiului B și, prin care a solicitat instanței să constate că apartamentul pe care îl ocupă in calitate de chiriaș nu face parte din categoria locuințelor sociale și să constate existența dreptului acesteia de a cumpăra imobilul în baza Legii nr.85/1992. A menționat ca prin sentința civilă nr.4466/26.05.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, în dosarul nr-, a fost admisa acțiunea formulată, a fost constatată existența dreptului de a cumpăra, în condițiile Legii nr.85/1992 republicată, apartamentul nr. 6 situat în-,. 62,. A,. 1, sector 2, deținut în baza contractului de închiriere nr.10731/2000, au fost obligate pârâtele să vândă la cererea reclamantei, cu plata prețului în rate, locuința, la valoarea calculată conform normelor legale în vigoare la data formulării cererii de cumpărare.
Totodată, a arătat că, față de aceste aspecte, prezenta cerere de chemare în judecată își are izvorul în autoritatea de lucru judecat a sentinței civile nr. 4466/26.05.2006, definitivă și irevocabilă; construcția blocului a început anterior anului 1989 și a fost finalizată la data de 20.12.1994, conform procesului verbal de recepție încheiat la acea dată. A mai arătat reclamanta, că a formulat numeroase adrese către Primăria Municipiului B - Direcția Generală de Dezvoltare Investiții și Planificare, Direcția Juridic, Contencios, Legislație, prin care a solicitat să i se comunice valoarea definitivă a blocului nr. 62 din Lacul; direcțiile menționate nu au reușit să soluționeze cererea întrucât nu mai există în arhivă documente contabile relevante, amânând clarificarea acestei probleme. În realitate, a menționat reclamanta, Primăria Municipiului B nu și-a asumat responsabilitatea rezolvării acestei probleme iar reclamanta se află în imposibilitate obiectivă de a putea pune în executare sentința civilă nr. 4466/26.05.2006.
În drept, reclamanta a invocat prevederile Legii nr. 85/1992 și ale Decretului Lege nr. 61/1990.
Pârâtele, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță și nu au formulat întâmpinare.
Prin sentința civilă nr.9858/14.11.2008, Judecătoria Sectorului 2 Baa dmis excepția lipsei de interes invocată din oficiu și a respins cererea ca fiind lipsită de interes.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că interesul constituie o cerință necesară pentru existenta dreptului la acțiune, prin interes înțelegându-se folosul practic, imediat, pe care îl are o parte pentru a justifica punerea in mișcare a procedurii judiciare. Excepția lipsei interesului privește exercițiul dreptului la acțiune, fiind o excepție de fond, peremptorie, ce poate fi invocată de părți sau din oficiu, de instanță, în situația în care reclamantul nu justifică folosul practic, material pe care îl urmărește prin promovarea acțiunii.
Prin cererea promovată, a apreciat prima instanță, reclamanta a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se constate incidența dispozițiilor art. 2 alin.4 din Legea nr.85/1992 și să se stabilească prețul raportat la valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară și modalitatea plății acestuia în rate în vederea cumpărării apartamentului nr. 6 situat în-,. 62,. A,.1, sector 2.
Prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului nr-, reclamanta a solicitat, in contradictoriu cu parații din cauza de față, să se constate că apartamentul nr.6 situat în-,. 62,. A,.1, sector 2, pe care îl ocupa în calitate de chiriaș, nu se încadrează in categoria locuințelor sociale, sa se constate existența dreptului de a cumpăra la cerere apartamentul, în baza Legii nr.85/1992 și să se dispună obligarea pârâților să-i vândă apartamentul în rate, în condițiile Legii nr.85/1992; prin sentința civilă nr.4466/26.05.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr-, a fost admisa acțiunea formulată, a fost constatată existența dreptului reclamantei de a cumpăra în condițiile Legii nr.85/1992 apartamentul în discuție și au fost obligate pârâtele să vândă locuința, la cererea reclamantei, cu plata prețului în rate, la valoarea calculată conform normelor legale în vigoare la data formulării cererii de cumpărare.
Din chiar conținutul cererii de chemare în judecată coroborată cu înscrisurile depuse în cauză - adresa nr.3033/1321/08.09.2008, adresa nr.245/116/22.02.2008, adresa nr.2933/27.09.2007, a apreciat prima instanță, rezulta ca pârâții, prin direcțiile de specialitate, au efectuat demersuri in vederea punerii in executare a sentinței civile nr.4466/26.05.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, respectiv au efectuat demersuri in ceea ce privește stabilirea valorii definitive a blocului nr. 62 din, valoare necesara stabilirii prețului locuinței, în condițiile Legii nr. 85/1992, așa cum a fost stipulat prin hotărârea invocată de reclamantă.
In aceste condiții, a apreciat instanța de fond, nu poate fi reținută intervenirea în cauză a unui refuz al pârâților de vânzare a locuinței în conformitate cu actul normativ menționat, refuz de natură a determina instanța să aprecieze asupra existenței interesului concret al reclamantei în promovarea prezentei pricini; de altfel, s-a apreciat de către prima instanță că, dacă s-ar considera ca exista interesul reclamantei in formularea cererii, s-ar ajunge în aceeași situație a necesitații stabilirii valorii definitive a blocului nr. 62 din (valoare care sa provină tot de la parați) pentru a se putea stabili pe cale judecătorească prețul raportat la valoarea lucrărilor executate de unitatea proprietară (așa cum se solicita prin cerere).
Pentru toate considerentele menționate, instanța de fond a reținut că este întemeiată excepția lipsei de interes invocată din oficiu, astfel că a admis-o și, pe cale de consecință, a respins cererea formulată ca fiind lipsită de interes.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta, recursul fiind înregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă sub nr-, la data de 06.05.2009, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare către Judecătoria Sectorului 2
În motivarea recursului, recurenta-reclamantă a arătat că înțelege să critice sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, apreciind că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Astfel, a specificat recurenta, prima instanță, în mod greșit, a reținut că reclamanta nu are interes în promovarea acțiunii. Sub acest aspect, recurenta a menționat că interesul său constă în stabilirea pe cale judecătorească a prețului apartamentului nr. 6, situat în B,-, bloc 62,. A,. 1, sector 2, întrucât pârâtele s-au declarat incompetente a stabili acest preț. Totodată, interesul reclamantei decurge din imposibilitatea obiectivă de a pune în executare sentința civilă nr. 4466/2006, față de faptul că pârâtele nu au găsit nicio o modalitate de stabilire a prețului vânzării-cumpărării imobilului în cauză.
Mai mult, a menționat recurenta, prin soluția instanței de fond se cenzurează dreptul reclamantei stabilit irevocabil în baza altei hotărâri judecătorești, de vreme ce este obligată să aștepte la nesfârșit ca pârâtele sa găsească o soluție pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească.
Recurenta-reclamantă a precizat că, în opinia sa, soluția instanței de fond prin care s-a reținut lipsa interesului reclamantei în promovarea cererii de chemare in judecata echivalează cu o îngrădire în exercitarea dreptului său de a se adresa justiției pentru valorificarea interesului său legitim de a i se stabili prețul vânzării-cumpărării imobilului apartament nr.6, situat în B,-, bloc 62,. A,. 1.
Față de toate aceste aspecte, a concluzionat recurenta, interesul său în promovarea cererii este pe deplin justificat.
Intimații-pârâți, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
La termenul de judecată din data de 26.06.2009, pentru considerentele expuse în cuprinsul practicalei prezentei hotărâri, calea de atac exercitată în cauză a fost calificată drept apel.
Prin decizia civilă nr.889/A/26.06.2009, Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanta reclamantă, reținând că potrivit sentinței civile nr.4466/26.05.2006, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B în dosarul nr-, definitivă prin decizia civilă nr. 1597/11.10.2006 a Tribunalului București - Secția a IV-a Civilă, s-a stabilit dreptul reclamantei de a cumpăra, în condițiile Legii nr.85/1992, locuința pe care o ocupă în calitate de chiriaș, situată în B,-,. 62,. A,. 1,. 6, sectorul 2, dreptul de opțiune pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare aparținând numai cumpărătorului nu și vânzătorului, acesta din urmă fiind obligat a încheia contractul de vânzare-cumpărare; din înscrisurile depuse la dosar a rezultat că pârâții, prin direcțiile de specialitate, au efectuat demersuri în vederea punerii în executare a sentinței civile menționate, respectiv a stabilirii valorii definitive a blocului, necesară stabilirii prețului locuinței, astfel că în mod corect prima instanță a reținut că prezenta cerere este lipsită de interes.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul prevăzut de art.301 Cod de procedură civilă, recurenta reclamantă, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei, spre rejudecare, Judecătoriei Sectorului 2
În motivarea cererii de recurs, recurenta reclamantă a arătat că decizia instanței de apel a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, reținându-se în mod greșit că nu are interes în promovarea acțiunii, față de înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că intimații pârâți, prin direcțiile de specialitate, au efectuat demersuri în vederea punerii în executare a sentinței civile nr.4466/26.05.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, respectiv pentru stabilirea definitivă a valorii apartamentului.
A mai arătat recurenta reclamantă că intimații pârâți au efectuat demersuri pentru a se stabili prețul de vânzare-cumpărare, demersuri ce au eșuat, iar acțiunile nu echivalează cu punerea în aplicare a sentinței civile nr.4466/26.05.2006, pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B în dosarul nr-, prin care Municipiul B prin Primarul General și au fost obligate să vândă recurentei apartamentul nr.6, situat în B,-,.62,.A,.1, sector 2.
În motivarea cererii promovate, interesul reclamantei constă în stabilirea pe cale judecătorească a prețului apartamentului în litigiu, întrucât pârâtele s-au declarat incompetente a stabili acest preț.
Prin prezenta acțiune, recurenta apreciază că acordă un ajutor pârâtelor, solicitând să se efectueze o expertiză de specialitate care să stabilească valoarea imobilului, deoarece pârâtele nu mai dețin înscrisuri din care să rezulte valoarea definitivă a apartamentului.
Totodată, interesul recurentei decurge din imposibilitatea obiectivă de a pune în executare sentința civilă nr.4466/2006, pentru că pârâtele nu au găsit nicio modalitate de stabilire a prețului vânzării-cumpărării imobilului în cauză.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod de procedură civilă; aceasta a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei achitată cu chitanțele nr.-/1 și nr.-/ eliberate de CEC Bank - la data de 7 ianuarie 2010; s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Intimata pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive; aceasta a susținut că nu a putut aduce la îndeplinire dispozițiile sentinței civile nr.4466/26.05.2006 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 B, întrucât nu poate întocmi documentația de evaluare în lipsa valorii definitive a blocului nr.62 din ansamblul nr.62.
Intimatul Municipiul B reprezentat prin Primarul General, deși a fost legal citat, nu a depus întâmpinare și nu a învederat Curții mijloacele sale de apărare.
Analizând cererea de recurs prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente în speță și a înscrisurilor depuse la dosar, Curtea reține că recursul nu este fondat și urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Recurenta reclamantă se află în posesia unui titlu executor reprezentat de sentința civilă nr.4466/26.05.2006 pronunțată de Judecătoria sectorului 2 B, prin care s-a dispus obligarea pârâților Municipiul B reprezentat prin Primarul General și să vândă reclamantei, la cererea acesteia, cu plata prețului în rate, locuința ocupată în baza contractului de închiriere nr.10731/2003, la valoarea calculată conform normelor legale în vigoare la data formulării cererii de cumpărare.
Prin urmare, au fost stabilite cu autoritate de lucru judecat condițiile în care urmează a fi perfectat contractul de vânzare-cumpărare.
În calitate de creditor, recurenta reclamantă are posibilitatea de a solicita punerea în executare a sus-menționatului titlu executoriu inclusiv pe cale silită, iar intimații pârâți au obligația de a-l executa, eventualele piedici la executare urmând a fi soluționate potrivit normelor specifice fazei executării silite.
Instanța de apel a reținut în mod corect că reclamanta nu justifică un interes în formularea cererii de chemare în judecată, fiind în sarcina pârâților să precizeze care este valoarea lucrărilor executate în cadrul procedurii de executare a titlului executoriu.
Împrejurarea că intimații pârâți au efectuat unele demersuri la direcțiile de specialitate și nu au indicat până în prezent valoarea lucrărilor executate nu are semnificația unei imposibilități obiective de executare.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă, împotriva deciziei civile nr.889/A din 26.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a IV-a Civilă, în contradictoriu cu intimații pârâți MUNICIPIUL B PRIN PRIMARUL GENERAL și
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 ex/23.03.2010
---------------------------------------------
- Secția a IV-a -
-
Jud.Sector 2 -
Președinte:Mirela VișanJudecători:Mirela Vișan, Bianca Elena Țăndărescu, Simona
