Obligație de a face. Decizia 2889/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2889/R/2009
Ședința publică din 14 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Cristina Mănăstireanu
: - -
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR prin DGFP S, împotriva deciziei civile nr. 1930 din 28.09.2009, în dosarul numărul - al Tribunalului Sălaj, privind și intimații, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL SĂLAJ și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII S, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin cererea de recurs depusă la dosar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242.pr.civ.
Curtea constată prezenta cauză în stare de judecată și o reține în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA,
Asupra recursului de față.
Prin cererea înregistrată sub nr.1779/04.06.2009 pe rolul Tribunalul Cluj, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții: TRIBUNALUL SĂLAJ, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Finanțelor Publice, Casa Județeană de Pensii S solicitând obligarea primilor doi pârâți să elibereze adeverințele care să includă și sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50% începând cu datele de 01.01.2008, 01.04.2008, 18.04.2008 și 01.10.2008, obligarea pârâtei Casa Județene de Pensii C la efectuarea calculului pensiei în baza noilor adeverințe si actualizarea acestor sume cu rata inflației, precum și la plata diferențelor ce vor rezulta în urma acestui mod de calcul.
Reclamanta a mai solicitat obligarea Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare pentru plata acestor sume de bani solicitate.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că la stabilirea pensiei de serviciu nu a fost luat în considerare și sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50%.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Finanțelor Publice a invocat în cauză excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
Casa Județeană de Pensii Sai nvocat excepția prematurității acțiunii, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 1938 din 28.09.2009, TRIBUNALUL SĂLAJa respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta, pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, Curtea de APEL CLUJ fiind obligați să îi elibereze adeverințele necesare pentru stabilirea și actualizarea la zi a pensiei de serviciu care să includă și sporul de suprasolicitare neuropsihică de 50% începând cu datele de 01.01.2008, 01.04.2008, 18.04.2008 și 01.10.2008.
Prin aceeași hotărâre, Casa Județeană de Pensii Saf ost obligată să emită noi decizii pentru stabilirea pensiei de serviciu începând cu datele de 01.01.2008, 01.04.2008, 18.04.2008 și 01.10.2008 și să plătească reclamantei diferențele rezultate din emiterea noilor decizii de pensionare.
Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să aloce fondurile necesare efectuării acestor plăți.
S-a respins cererea privind actualizarea acestor sume cu rata inflației.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a fost înscrisă la pensie de serviciu în baza deciziei nr. -/2008 emisă de Casa Județeană de Pensii
Prin sentința civilă nr.430/2008, TRIBUNALUL SĂLAJa obligat pârâții să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 01.01.2005.
Având în vedere faptul că în ultima lună de activitate reclamanta trebuia să beneficieze și de acest spor, prima instanță a reținut ca fiind fondată cererea acesteia de includere a acestuia în baza de calcul a pensiei de serviciu.
S-a mai reținut ca fiind fondată și cererea de obligare a Ministerului Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare efectuării acestor plăți, în temeiul disp.art.35 din legea nr.500/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
În mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice, în condițiile în care acesta nu are calitatea de ordonator de credite pentru plata drepturilor cuvenite reclamantei.
Cât privește solicitarea ca Ministerul Finanțelor Publice să includă în buget sumele necesare drepturilor salariale, recurentul arată că, pe de o parte, instanțele nu au competență de a legifera și pe de altă parte, obligația de a depune diligențe în vederea realizării proiectului de buget îi revenea Ministerului Public, în temeiul dispozițiilor art.15 și 35 din Legea nr.500/2002.
În ceea ce privește fondul cauzei, recurentul arată că dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și-a produs efectele până la data de 01.10.2000, data adoptării nr.OG83/2000, dată de la care acesta nu mai poate fi pretins și nici acordat.
În drept, Ministerul Finanțelor Publice își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304 punctele 6,9 și 304 indice 1 Cod procedură civilă.
Recursul formulat de Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului, este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod corect a fost respinsă de către prima instanță excepția lipsei calității sale procesuale pasive în cauză.
Astfel, potrivit disp.art.68 alin.11 din Legea nr.567/2004, partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia de serviciu prevăzută la alin.3 și 10, precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.
Potrivit prevederilor Legii nr.500/2002 și nr.HG34/2009, recurentul-pârât coordonează acțiunile privind sistemul bugetar, respectiv pregătește proiectele legilor bugetare anuale și de rectificare, astfel încât acesta are calitate procesuală pasivă în cauză.
Se mai reține că îndreptățirea reclamantei-intimate la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică nu se mai poate repune în discuție fără încălcarea autorității de lucru judecat a celor statuate în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj.
Oricum, în speță reclamanta nu a solicitat obligarea la plata acestui spor, ci la achitarea diferențelor de pensie cuvenite prin luarea în considerare în baza de calcul a pensiei a acestui spor.
Curtea reține în acest sens că, potrivit disp.art.68 alin.1 din Legea nr.567/2004, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este prevăzut la art. 3 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani în specialitate, beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Art. 23 din Legea nr. 19/2000 prevede că baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie printre altele salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege.
Așadar, venitul brut avut în vedere de legiuitor la stabilirea bazei de calcul este cel care include toate sporurile, indiferent de caracterul lor permanent sau ocazional și indiferent dacă acesta a fost acordat în mod corect odată cu salariul sau dacă în mod nelegal acesta nu a fost acordat, dar s-a dispus acordarea acestuia printr-o hotărâre judecătorească.
Dacă s-ar considera altfel, atunci efectele hotărârii judecătorești de acordare a acelui spor nu ar fi depline, ci doar parțiale, deoarece s-ar recunoaște doar dreptul la plata acelui spor, iar nu și celelalte beneficii care rezultă din plata acelui spor, cum este în speță dreptul de a beneficia de o pensie corespunzătoare contribuției la bugetul de asigurări sociale, potrivit principiului contributivității.
Curtea reține că și dacă aceste sume au fost acordate cu titlu de despăgubiri, trebuie sesizat că au fost acordate având în vedere proveniența lor, anume că trebuiau acordate anterior cu titlu de salariu, pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Curtea reține că într-adevăr nu erau prevăzute și plătite aceste sume, dar din culpa angajatorului, nu din culpa reclamantei și s-ar crea o discriminare între cei cărora li se recunoaște acest spor, fiind plătit în trecut, în ipoteza în care fac parte dintre cei cărora li s-a plătit acest spor, existând persoane din această categorie, și cei cărora nu li s-a recunoscut și plătit acest venit decât ulterior prin hotărâri judecătorești.
În baza art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite iar veniturile la care a făcut referire au fost avute în vedere la calcularea și aplicarea contribuțiilor pentru fiecare sistem.
Nu se poate admite că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale să fie constituită și din aceste sume iar la stabilirea pensiei cu prestație de asigurări sociale să nu se ia în considerare deoarece ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu contribuția plătită, creându-se o inechitate.
Atunci când instanța a dispus plata acelui spor, a făcut-o în considerarea faptului că acel spor i se cuvenea anterior, părțile fiind repuse în drepturi cu privire la un moment anterior, ca și cum drepturile ar fi fost plătite regulat, prin urmare ca și cum încă de la acel moment s-ar fi plătit contribuția la asigurări sociale, în condițiile în care reclamantei nu i se poate imputa vreo culpă pentru neplata la timp a acelor contribuții, acestea fiind plătite cu întârziere pentru respectivele sume.
Curtea reține astfel că, pentru repararea integrală a prejudiciului cauzat reclamantei-recurente, acesteia i se cuvin atât despăgubiri reprezentând diferențele de indemnizație de care aceasta a fost lipsită în mod discriminatoriu prin neacordarea sporului de risc și suprasolicitare, cât și diferențe de drepturi de pensie de serviciu ca urmare a neincluderii în venitul brut realizat în ultima lună de activitate înainte de data pensionării acestui sporuri.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulate de Ministerul Finanțelor Publice și se va menține sentința pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N, împotriva sentinței civile nr. 1930 din 28.09.2009 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosarul nr-, sentință pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Cristina Mănăstireanu
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./ Tehnored.:;
2 ex.- 15.01.2010;
Jud. fond:- TRIBUNALUL SĂLAJ:-;
-.
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Cristina Mănăstireanu
