Obligație de a face. Decizia 31/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 31/
Ședința publică de la 27 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 2: Gabriel Lefter
JUDECĂTOR 3: Daniela Petrovici
Grefier - -
Pe rol judecarea recursului civil formulat de pârâtul MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județul C, împotriva deciziei civile nr. 184 din 17 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C,-, județul C, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, fără delegație de substituire, pentru recurentul pârât Municipiul C prin Primar și avocat pentru intimatul reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr. 25547 din 17 iunie 2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită în conformitate cu dispozițiile art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
După expunerea referatului cauzei de către grefier;
Întrebat fiind de către instanță, apărătorul recurentului precizează că va depune delegația de substituire până la sfârșitul ședinței de judecată.
Instanța, apreciază că se impune lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a da posibilitate apărătorului recurentului pârât - avocat - să depună la dosar dovada calității de reprezentant, respectiv delegația de substituire a avocatului titular.
La a doua apelare a cauzei au răspuns avocat substituire, pentru recurentul pârât Municipiul C prin Primar, în baza delegației de substituire nr. 42/27.01.2010 emisă de avocatul titular dl. avocat - (împuternicire avocațială la fila 9) și avocat pentru intimatul reclamant, în baza împuternicirii avocațiale nr. 25547/17.06.2009 depusă la dosar la fila 18.
Întrebate fiind de instanță, având pe rând cuvântul, părțile prin avocați precizează că nu sunt acte noi de depus sau cereri noi de formulat, apreciind cauza în stare de judecată.
Instanța, în raport de susținerile apărătorilor părților, în sensul că nu sunt înscrisuri noi sau alte cererii, fiind lămurită asupra cauzei, în temeiul art. 150 Cod proc. civilă declară dezbaterile închise, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților asupra recursului.
Apărătorul recurentului pârât, având cuvântul, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare în vederea soluționării apelului pe fond, fără cheltuieli de judecată.
Având cuvântul, apărătorul intimatului reclamant pune concluzii de respingere a recursului, cu cheltuieli de judecată pentru fond, apel și recurs -onorariu de avocat, conform chitanței nr. 00162/02.12.2009, pe care o depune la dosar.
Se arată că, în opinia sa, în speță nu sunt aplicabile disp. art. 1141alin. 3.pr.civ. Apreciază că, dispozițiile art. 89 alin. 1.pr.civ. au fost respectate, având în vedere că de la data primirii citației de către apelant au trecut mai mult de 5 zile, iar potrivit art. 20 din Legea nr. 146/1997, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă aceasta nu a fost plătită în cuantum legal în momentul înregistrării acțiunii, instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii. Astfel că, hotărârea instanței de apel este legală.
Instanța rămâne în pronunțare asupra soluției în recurs.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Printr-o cerere formulată la 30 octombrie 2008 reclamantul a solicitat instanței să oblige pârâtul Municipiul C prin Primar să încheie și să semneze procesul verbal de punere în posesie a terenurilor în suprafață de 129 mp, lot.1 și în suprafață de 22 mp, lot. 2, situate în C, str. - -, zona -- conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1131/01.06.2007 la BNP -; să predea către reclamant obiectul contactului de vânzare cumpărare. De asemenea, reclamantul a solicitat să fie obligat pârâtul la plata unei amenzi civile de 50 lei/zi în favoarea statului, de la data rămânerii definitive a hotărârii, să fie obligat pârâtul la plata unor daune interese și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a încheiat cu pârâtul un contract de vânzare cumpărare ca urmare a participării la o licitație organizată de pârât și deși au trecut mi mult de 4 luni de la data autentificării, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația asumată prin contract, respectiv aceea de a încheia și semna procesul verbal de punere în posesie.
Prin sentința civilă nr.20821/20.11.2008 Judecătoria Constanțaa admis
acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Municipiul C prin primar, a obligat pârâtul la încheierea și semnarea procesului verbal de punere în posesie a terenurilor în suprafață de 129 mp-lot nr.1 având ca obiectiv "spațiu " și lot nr.2 în suprafață de 22 mp având ca obiectiv "platformă betonată", situate în municipiul C, strada -, zona --, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.1131/01.06.2007 la BNP - și la predarea efectivă a obiectului contractului menționat, a obligat pârâtul la plata unei amenzi civile în favoarea statului în cuantum de 200 lei pe zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la îndeplinirea obligației de a încheia și semna procesul verbal de punere în posesie a terenurilor, precum și la plata către reclamant a sumei de 31.710 Euro în echivalent lei la data plății reprezentând daune interese și a sumei de 3593 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de pârâtul Municipiul C prin Primar a fost anulat ca netimbrat prin decizia civilă nr.184 din 17 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța.
În considerente tribunalul a reținut că deși apelantul a fost citat pentru termenul din 17 martie 2009 cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 1746,5 lei, și a timbrului judiciar, acesta nu s-a conformat, instanța aplicând dispozițiile art. 20 alin.3 din Legea nr. 146/1997 care stabilesc sancțiunea anulării cererii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs apelantul pârât Municipiul C prin Primar care, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă a considerat că hotărârea tribunalului este nelegală pentru că instanța a soluționat cauza fără îndeplinirea procedurii de citare prin raportare la dispozițiile art. 1141alin. 3 Cod procedură civilă, în sensul că citația nu a fost primită în termenul prevăzut de lege iar apelantul nu a avut timpul necesar pentru asigurarea timbrajului.
Examinând legalitatea deciziei pronunțate în raport de criticile formulate de pârât, Curtea constată că recursul nu este întemeiat, pentru următoarele considerente:
Legalitatea procedurii de citare a părților din proces, sub aspectul termenului în care poate fi înmânată citația, se verifică în raport de prevederile art. 89 alin. 1 Cod procedură civilă potrivit cărora "citația, sub pedeapsa nulității, va fi înmânată părții cu cel puțin 5 zile înaintea termenului de judecată", în pricinile urgente termenul putând fi și mai scurt, după aprecierea instanței.
Din această perspectivă, procedura de citare pentru termenul din 17 martie 2009, când a fost soluționată cauza, a fost legal îndeplinită, citația fiindu-i înmânată apelantului Municipiul C la 03 martie 2009, cu 14 zile anterior termenului de judecată.
Pe de altă parte, potrivit art. 1141alin. 3 Cod procedură civilă, primul termen de judecată va fi astfel stabilit încât de la data primirii citațieipârâtul(în speță, intimatul) trebuie să aibă la dispoziție cel puțin 15 zile pentru a-și pregăti apărarea, iar în procesele urgente cel puțin 5 zile. În mod evident, intenția legiuitorului a fost de a proteja interesele părții cu legitimare procesuală pasivă, căreia i-a pus la dispoziție, numai pentru primul termen de judecată, o perioadă de timp mai mare de la primirea citației, în care să-și poată pregăti apărarea.
Prevederea menționată de recurent nu-și găsește aplicarea în speță, de vreme ce Municipiul Caa vut calitatea de apelant în procesul în care citația i-a fost comunicată cu 14 zile înaintea termenului de judecată. Oricum, termenul prevăzut de art. 1141alin. 3 Cod procedură civilă nu este un termen legal imperativ, a cărui nerespectare să fie sancționată cu nulitatea actului de procedură, ci un termen instituit în favoarea pârâtului/intimatului, la care acesta poate renunța.
Reținând că, în speță, apelantul Municipiul C nu a arătat instanței, printr-o cerere adresată înaintea termenului de judecată din 17 martie 2009, că termenul rămas de la înmânarea citației nu este suficient pentru pregătirea apărării și constatând că plata taxei judiciare de timbru nu este un element al strategiei de apărare ci o obligație legală, Curtea constată că în mod corect tribunalul a anulat apelul ca netimbrat, recursul fiind nefondat.
În privința cheltuielilor de judecată solicitate de intimat, Curtea reține că potrivit art. 274 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Judecătoriii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivate că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.
Acest text, considerat constituțional prin decizia nr. 401 din 14 iulie 2005 pronunțată de Curtea Constituțională, consacră prin lege prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit de parte, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea și complexitatea activității depuse.
O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea față de partea potrivnică, care este terț în raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanță prin hotărârea judecătorească prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid și exigibil."
Investită fiind cu soluționarea pretențiilor intimatului la rambursarea cheltuielilor de judecată, instanța de recurs observă că, dată fiind durata recursului și dificultatea redusă a aspectelor asupra cărora avocatul a avut a se pronunța, obligarea recurentului la 6000 lei cheltuieli de judecată nu se justifică, un cuantum de 3000 lei fiind rezonabil în acest caz.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în C, b-dul. - nr. 51, județul C, împotriva deciziei civile nr. 184 din 17 martie 2009 pronunțate de Tribunalul Constanța în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, domiciliat în C,-, județul C, ca nefondat.
Obligă recurentul pârât Municipiul C prin Primar la 3000 lei reprezentând onorariu avocat redus către intimatul pârât.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 ianuarie 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Jud.apel - /
Red.dec.recurs jud./22.04.2010
Tehnored.gref./2ex./22.04.2010
Președinte:Mihaela PopoacăJudecători:Mihaela Popoacă, Gabriel Lefter, Daniela Petrovici
