Obligație de a face. Decizia 33/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 33/
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Mihai Secuianu judecător
JUDECĂTOR 2: George Popa
JUDECĂTOR 3: Irina
Grefier -
La ordine fiind soluționarea recursului civil declarat de către pârâtul, împotriva deciziei civile nr. 221 din 10.07.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul, în acțiunea civilă având ca obiect obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: pentru recurentul-pârât, avocat -, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei și intimatul-reclamant personal și asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că: procedura este legal îndeplinită, după care;
Av.-, pentru recurentul-pârât și intimatul -reclamant prin av., având pe rând cuvântul, precizează că nu au alte cereri de formulat în cauză.
Curtea, nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av.-, pentru recurentul-pârât, precizează că recursul formulat se întemeiază pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Arată faptul că instanța de fond a respins acțiunea reclamantului pe motiv că nu s-a făcut dovada existenței unei legături de cauzalitate directă sau incidentală între fapta pârâtului și degradările din apartamentul reclamantului.
Din probele administrate, în principal expertiza efectuată în cauză, se stabilește faptul că degradările din imobilul reclamantului de datorează apelor pluviale iar cu martorii audiați s-a făcut dovada situației de fapt.
În mod greșit instanța de apel a obligat pârâtul la plata de despăgubiri și daune morale în condițiile în care nu s-a stabilit legătura de cauzalitate și nici întinderea prejudiciului. Aceasta reține faptul că au existat niște scurgeri de apă dar nu arată în ce măsură acestea au produs un prejudiciu pentru care să fie răspunzător pârâtul.
În concluzie, solicită admiterea recursului și, în rejudecare, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea intimatului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată. Solicită amânarea pronunțării pentru a depune concluzii scrise.
Curtea, pune în vedere apărătorului recurentului-pârât să depună concluziile scrise până la sfârșitul ședinței de judecată.
Av., pentru intimatul-pârât, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Arată faptul că din motivele de recurs formulate rezultă faptul că pârâtul recunoaște au existat scurgeri de la imobilul său în imobilul reclamantului, prin instalația de la bucătărie, reparații pe care le-a efectuat astfel că susținerile permanente că aceste scurgeri nu sunt de la imobilul său sunt contrazise chiar de el.
Mai mult, solicită a se avea în vedere faptul că între cele două părți nu s-a găsit o cale de mijloc pentru a nu se ajunge la prezentul proces; expertiza tehnică efectuată a demonstrat faptul că stricăciunile nu sunt de la apa pluvială că în caz contrar ar fi existat plângeri în același sens și de alți vecini.
În concluzie, solicită respingerea recursului ca nefondat cu menținerea deciziei pronunțată de instanța de apel ca fiind temeinică și legală. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin cererea cu nr-, înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați, reclamantul - a chemat în judecată pe pârâtul, pentru a fi obligat la repararea defecțiunilor instalațiilor de apă din bucătăria sa.
La data de 19.02.2007, reclamantul și-a completat obiectul cererii de chemare în judecată, sens a care a cerut ca pârâtul să fie obligat să-i plătească suma de 1500 lei (1000 lei daune materiale și 500 lei daune morale), cu plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.
În fapt, reclamantul a susținut că este proprietarul apartamentului situat în G,-, -4,.30. Pârâtul locuiește în apartamentul situat deasupra imobilului său și, din cauza neglijenței și refuzului de a-și repara instalația sanitară din baie și bucătărie, apa a început să se infiltreze în pereții apartamentului său, în bucătărie și hol. După numeroase demersuri la Primăria mun. G dar și la Asociația de Proprietari, pârâtul a efectuat reparații. Deoarece nu cunoaște dacă aceste reparații s-au efectuat cu persoane autorizate și pentru că prejudiciul care i s-a creat prin conduita pârâtului nu a fost acoperit, promovat prezenta cerere.
În drept a invocat prevederile art.1075 Cod civil.
Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii cu motivarea că defecțiunile pe care le-a avut la instalația sanitară au fost remediate. În prezent de la apartamentul său nu mai există scurgeri de apă, dar este posibil să existe defecțiuni la apartamente situate la etaje superioare sau la conducta de apă pluvială.
Judecătoria Galați, prin sentința civilă nr.5230/25.06.2008, a respins ca nefondată acțiunea, cu ambele capete de cerere.
Pentru a hotărî astfel a reținut că în apartamentul pârâtului au existat defecțiuni la instalația sanitară care au fost remediate în luna iunie 2006, astfel cum rezultă din declarația martorului.
În bloc s-au efectuat lucrări de hidroizolații care au dus la scurgeri de smoală în conducta de apă pluvială. Această conductă s-a înfundat până la ultimul nivel astfel încât apa s-a infiltrat și la apartamentul reclamantului. Ca urmare, apartamentul reclamantului nu a fost deteriorat din culpa pârâtului. Acesta din urmă și-a reparat instalația sanitară și, din acest punct de vedere, acțiunea a fost considerată nefondată cu toate capetele de cerere.
Împotriva sentinței civile nr.5230/25.06.2008 pronunțată de Judecătoria Galați a declarat recurs recalificat apel, reclamantul -, care a susținut că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală care cuprinde motive contradictorii și străine cauzei.
A criticat înlăturarea expertizei tehnice deși concluzia acesteia a fost că singura cauză a umezelii din apartamentul reclamantului este o defecțiune de la instalația sanitară din bucătăria pârâtului.
Reclamantul a mai arătat că motivarea instanței în sensul că deteriorarea apartamentului său a fost generată de înfundarea conductei de apă pluvială nu este reală deoarece la apartamentul pârâtului nu au existat astfel de infiltrații iar pe de altă parte reclamantul a fost singurul din bloc care a sesizat existența acestor infiltrații de apă. Apelantul a mai arătat că, de altfel, coloana de apă pluvială este diferită de coloana unde se regăsesc conductele de scurgere a apei menajere.
Prin decizia civilă nr. 221 din 10.07.2009 a Tribunalului Galația fost admis apelul declarat de reclamantul -, a fost schimbată în parte sentința atacată și, în rejudecare, a fost obligat pârâtul către reclamant la plata sumei de 1000 lei cu titlu de despăgubiri, la plata sumei de 100 lei cu titlu de daune morale și la plata sumei de 608,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Au fost înlăturate mențiunile contrare din cuprinsul hotărârii apelate și au fost menținute celelalte dispoziții ale acesteia.
A fost obligat intimatul să achite apelantului suma de 669,13 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, sub un prim aspect, că cererea de obligare a pârâtului să-și repare conducta de apă sau de a permite reclamantului să efectueze aceste reparații pe cheltuiala pârâtului, este nefondată.
S-a reținut, în acest sens, că în apartamentul reclamantului există infiltrații de apă în bucătărie și hol, aspect dovedit cu adresele emise de Poliția mun. G și de Primăria mun. G și cu procesul-verbal din data de 06.06.2006 întocmit de Asociația de proprietari 309 G (f4, 5 și 11-12 fond). Pe fondul acestui disconfort între părți au apărut tensiuni.
Existența unor defecțiuni la instalația sanitară a pârâtului a fost, de asemenea, dovedită cu expertiza tehnică efectuată în cauză (f 49-50 la fond). Fiind o probă științifică, Tribunalul a reținut că aceasta nu poate fi înlăturată cu martori sau prezumții, astfel cum greșit a procedat instanța de fond.
Ca urmare, Tribunalul a reținut că la instalația sanitară din bucătăria pârâtului au existat scurgeri de apă care s-au infiltrat în apartamentul reclamantului, în bucătărie și hol.
La data de 25.09.2007, pârâtul își reparase conductele de apă din bucătărie și nu mai existau scurgeri de apă.
Din acest punct de vedere s-a apreciat că cererea reclamantului a rămas fără obiect, iar temerea că aceste reparații nu au fost efectuate de persoane autorizate sau că este posibil ca în viitor să se producă alte infiltrații, nu poate justifica admiterea acestui capăt de cerere în conformitate cu art.109 Cod procedură civilă.
Cu privire la plata daunelor materiale, instanța de apel a reținut că, în cauză, cu raportul de expertiză tehnică, cu planșele foto și cu constatările Asociației de Proprietari din 06.06.2006, s-a dovedit că reclamantul, pentru remedierea deteriorărilor din apartamentul său trebuie să răzuiască, să dea cu glet și să văruiască integral bucătăria și holul de la intrare.
Cu devizul estimativ depus în apel, reclamantul a dovedit că trebuie să aloce pentru remedierea deteriorărilor din apartamentul său suma de 1764 lei ( f 35-36).
Având în vedere că reclamantul a pretins doar 1000 lei, față de principiul disponibilității și de art. 1073-1075 Cod civil, Tribunalul acordat reclamantului, pentru a readuce apartamentul în starea inițială, suma de 1000 lei
În ceea ce privește acordarea daunelor morale, s-a reținut de către instanța de apel că aceasta este justificată, situația în care se află reclamantul fiind de natură să genereze disconfort și tensiuni.
S-a apreciat, însă, că aceste daune trebuie raportate și la specificul locuințelor amplasate la bloc, la starea igienică a apartamentului, la conduita părților.
Pe de altă parte, s-a reținut că daunele morale trebuie dovedite, în speță, reclamantul nefăcând nici o dovadă în acest sens astfel încât instanța de apel a constatat că cererea este întemeiată până la limita sumei de 100 lei, sumă suficientă pentru a sancționa conduita pârâtului.
Față de soluția favorabilă pe cele două capete de cerere, în conformitate cu art.274 Cod procedură civilă, s-a reținut că și cheltuielile de judecată cad în sarcina pârâtului, la fond reclamantul cheltuind suma de 608,3 lei (taxă timbru, onorariu avocat și expert), iar în apel suma de 669,13 lei (taxă timbru, onorariu avocat).
Împotriva deciziei civile nr. 221 din 10.07.2009 a Tribunalului Galația declarat recurs pârâtul care a susținut, în esență, că nu s-a făcut dovada existenței unei legături de cauzalitate directe sau incidentale între scurgerile de apă de la apartamentul său și degradările din apartamentul reclamantului, după cum nu s-a făcut o dovadă certă a întinderii prejudiciului suferit de reclamant.
A solicitat, în consecință, admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei atacate în sensul respingerii apelului declarat de reclamant și menținerii sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Recursul este nefondat.
Așa cum s-a reținut prin raportul de expertiză efectuat în cauză la instanța de fond, instalația sanitară din bucătăria pârâtului a prezentat defecțiuni, mai precis scurgeri de apă, care s-au infiltrat în apartamentul reclamantului, în bucătărie și în hol. După remedierea acestor defecțiuni, la data de 25.09.2007, nu au mai existat asemenea infiltrări de apă astfel încât, legătura de cauzalitate dintre defecțiuni și degradările din apartamentul reclamantului este evidentă, situația de fapt fiind în mod corect reținută de instanța de apel.
Cât privește întinderea prejudiciului suferit de reclamant, acesta a fost dovedit cu avizul estimativ depus la dosar în apel, filele 35-36, din care rezultă că suma de bani necesară pentru remedierea deteriorărilor apărute la apartamentul reclamantului ca urmare a infiltrărilor de apă de la instalația defectă di apartamentul pârâtului este de 1764,52 lei.
În mod corect, însă, instanța de fond, dând efect principiului disponibilității precum și dispozițiilor art. 1073-1075 Cod civil, a obligat pe pârât să plătească reclamantului doar suma de 1000 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă pe care acesta din urmă a pretins-o prin cererea de chemare în judecată.
Față de aceste considerente, reținând ca fiind neîntemeiate criticile formulate de pârât, Curtea, în conformitate cu dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat de pârât, menținând ca temeinică și legală decizia instanței de apel.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul pârâtului, declarat împotriva deciziei civile nr. 221 din 10.07.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă recurentul să plătească intimatului suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 26 Ianuarie 2010.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. și tehnored. motivare decizie /25.02.2010
Tehnored. decizie
4 exp./26.02.2010
Com. 2 exp./02.03.2010
Fond: Judecătoria Galați - judecător
Apel: Tribunalul Galați - judecători -
Președinte:Viorica Mihai SecuianuJudecători:Viorica Mihai Secuianu, George Popa, Irina
