Obligație de a face. Decizia 334/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 334/2008
Ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Neamțiu președinte secție
JUDECĂTOR 2: Monica Farcaș
Judecător - -
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanții și, împotriva deciziei civile nr. 115/A/2008, pronunțată de Tribunalul Alba în dosar civil nr-, având ca obiect
obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul și pârâta asistată de avocat, cu delegație la dosar, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Intrucât unul dintre membrii titulari ai completului de judecată C 2 - recurs civil, respectiv d-na judecător Carla lipsește din instanță, fiind în concediu pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, completul de judecată s-a complinit, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 6 din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanțelor Judecătorești, prin participarea d-nei judecător - -, desemnată din lista de permanență pentru soluționarea incidentelor procedurale ivite la acest termen de judecată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a înregistrat la dosar, prin serviciul registratură al instanței, întâmpinare formulată de pârâții, și a, la care este atașat certificat de urbanism eliberat de Primăria Comunei, din care un exemplar se comunică reclamantului recurent.
Recurentul reclamant depune la dosar, taxă judiciară de timbru în valoare de 4 RON.
Nefiind alte cereri formulate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
Invederează instanței că este vecin cu pârâții intimați întrucât înainte de anul 1965, atât proprietatea sa cât și a pârâților intimați era una comună. Din rapoartele de expertiză efectuate în cauză atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de apel, precum și din cercetarea locală făcută de instanța de fond, rezultă că trecerea pe proprietatea pârâților este cea stabilită de instanța de fond, nefiind nici o altă cale de acces în zonă.
Mandatara pârâților intimați - avocat, solicită a se constata nulitatea recursului declarat de reclamanți, iar pe fondul cauzei, respingerea acestuia ca nefondat.
Consideră nul recursul reclamanților întrucât nu cuprinde motive de fapt și de drept pe care se încadrează și care sunt strict și limitativ prevăzute de lege.
De asemenea, consideră că este netemeinică această cale de atac promovată de reclamanți întrucât nu se aduc critici deciziei atacate, ci doar se expune o stare de fapt.
Cu privire la calea de trecere invocată de către reclamant, arată că instanța de fond a instituit doar o cale de trecere sezonieră, într-un alt dosar al părților. Totodată invocă caracterul indivizibil al servituții de trecere, întrucât pentru a se putea stabili este nevoie de acordul tuturor coproprietarilor, iar fiul pârâților, care este coindivizar, nu și-a exprimat acest acord. Arată că sunt încălcate prevederile art. 616 și respectiv 618 cod civil, întrucât în speța de față nu ne aflăm în situația unei servituți de trecere constituite și legale, iar în ceea ce privește afirmația reclamantului că este vecin cu pârâții, aceasta este nefondată, întrucât prin autoritate de lucru judecat s-a stabilit contrariul, așa cum reiese și din raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză. solicitat de către recurent este mult mai împovărător, trebuind să treacă pe trei proprietăți diferite din care una a pârâților intimați, și de asemenea nu se poate trece peste faptul că există pe proprietatea pârâților începerea construirii unei case și a unui garaj, precum și o grădină de zarzavaturi, urmând a produce multe pagube, iar pe terenul proprietatea numitului, care are natura juridică de fânaț, nu s-ar produce pagube așa de mari, cum corect a reținut instanța de apel.
Pentru considerentele expuse, solicită respingerea ca nefondat a recursului de față, cu cheltuieli de judecată, justificate cu chitanță la dosar.
Instanța, deliberând, față de actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față,
Prin acțiunea înregistrată la Judecătoria Câmpeni, reclamanții și au chemat în judecată pârâții, solicitând ca prin hotărâre să fie obligați pârâții să le permită reclamanților, în timpul liber socotit de la 15 septembrie la 1 mai a anului următor, trecerea cu piciorul, carul și animalele peste terenul pârâților situat în, învecinat cu, terenul reclamanților și drumul național - 77, pe marcat cu literele N-O-J-K, traseu în lungime de 103 și o lățime de 3,5, marcat în raportul de expertiză topografică întocmit de expert
În motivarea cererii reclamanții au arătat că dețin în comuna un teren care este fond înfundat și din anul 2001, și până în prezent ei nu pot folosi terenul, deoarece pârâții nu le permit trecerea peste proprietatea lor. În anul 2003 au mai avut un proces cu pârâții ce a format obiectul dosarului 880/2003, care a fost respins pe motiv că nu au fost chemați în judecată toții proprietarii acestui teren. Au mai susținut că în anul 2006 au avut un alt proces ce a format obiect al dosarului 340/2006, dar prin sentința dată cererea le-a fost respinsă pe motiv că reclamanții nu și-au precizat cererea în sensul de a solicita trecerea alternativ peste terenul pârâților și în varianta oferită de pârâți, nu numai în varianta solicitată de ei.
Prin sentința civilă nr. 1459/1.11.2007 Judecătoria Câmpenia admis cererea reclamanților și a obligat pârâții să le permită reclamanților, în timpul liber, din 15 septembrie la 23 aprilie a anului următor, trecerea cu piciorul, carul și animalele peste terenul pârâților situat în, învecinat cu, terenul reclamanților și - 77, pe marcat cu literele PN-RO-JX-CK, traseu în lungime de 103 și o lățime de 3,5m, marcat în raportul de expertiză topografică de expert G, raport care face parte integrantă din sentință. A fost respinsă excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâți.
În considerentele sentinței, instanța a reținut că terenul reclamanților denumit "" este teren înfundat în sensul art. 616 cod civil se învecinează într-un cu terenul pârâților, reclamanții având posibilități de a ajunge la teren fie peste proprietățile altor cetățeni, fie pe cele două trasee care străbat terenul pârâților. Calea peste terenul altor cetățeni nu a fost identificată pentru că aceștia nu sunt părți în proces.
Deși în dosarul nr. 340/2006 pârâții au fost de acord ca reclamanții să treacă în timpul liber pe oferit de ei, în prezent, aceștia nu sunt de acord cu exercitarea trecerii de către reclamanți pe acest traseu, motivând că nu a fost niciodată trecere teste terenul lor, ceea ce denotă rea-credință din partea pârâților nesinceritate și inconsecvență în privința susținerilor lor.
Instanța de fond a acordat servitutea de trecere solicitată de reclamanți reținând că terenul lor este loc înfundat în sensul art. 616 cod civil raportat la art. 1073-1075 cod civil, conform expertizei topografice efectuate în cauză.
Pârâții au declarat apel care a fost admis prin decizia civilă nr.115/A/2008 pronunțată de Tribunalul Alba -Secția civilă, schimbată în tot sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamanții și. Au fost obligați intimații la 1000 lei cheltuieli de judecată în favoarea apelanților.
Pentru a pronunța această decizie, instanța, a dispus efectuarea unui nou raport de expertiză în cauză, care a concluzionat că nu va mai fi utilizabil pentru că pârâții urmează să-și construiască un imobil, iar o altă variată ar necesita tăierea unui prun. Apelanta a oferit un alt traseu reclamanților, însă acești au refuzat.
În ceea ce privește acordul exprimat în alt dosar, tribunalul a reținut că doar doi dintre pârâți l-au exprimat, nu și. De aceea, nu se poate vorbi de o servitute convențională.
Nu sunt îndeplinite nici condițiile pentru constituirea unei servituți legale, pentru că terenurile părților nu sunt vecine în accepțiunea art. 616 cod civil, ele având doar un punct comun.
Tribunalul a considerat că, față de împrejurarea că, apelanții urmează să-și construiască un imobil care va bloca actuala trecere a reclamanților pe terenul pârâților, că această trecere este oricum împovărătoare pentru pârâți pentru că este traversată gospodăria acestora, grădina de zarzavat, drumul este aproape de bazinul de apă folosit de mai multe familii, și pentru că există și alte posibilități pentru reclamanți de a ajunge la terenul lor peste terenul altor proprietari, care nu au fost chemați în judecată, acțiunea nu se circumscrie prevederilor art. 616 și 618 cod civil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea ei în sensul respingerii apelului declarat de pârâți.
În motivarea recursului, reclamanții susțin că din declarațiile martorilor reiese că atât ei, cât și părinții lor au avut drum de sezon pe terenul pârâților. Până în anul 1966, terenul reclamanților și al fam. erau un singur corp de avere, și a aparținut fam. de peste 35 de ani, reclamanții au trecut cu recolta peste terenul pârâților și din anul 2002 pârâții au închis acest drum pe motiv că poluează apa, drumul fiind învecinat cu un bazin subteran de apă. În dosarul 686/2006 a fost stabilit acest traseu, iar două dintre pârâte au fost de acord, și doar pârâtul nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, așa că nu a exprimat punctul de vedere.
Actualul drum va fi întrerupt de o casă, care încă nu există, iar o altă variantă trece la 1 de viitoarea casă și de 0,5 de garaj. Deși, recurenții au cerut și o variantă la 15 de casă, nu s-a stabilit un asemenea drum.
Prin întâmpinarea depusă, pârâții solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată, susținând că în dosar 340/2006 nu a fost de acord cu servitutea propusă de mama și sora sa în favoare reclamanților, dar nici chiar reclamanții nu au fost de acord la acea dată cu oferit atunci. Intimații doresc să-și organizeze altfel gospodăria, astfel că folosit până acum nu mai poate fi utilizat. Pe de altă parte, pe terenul numitului este mai scurt și mai puțin păgubitor pentru acesta fiind categoria fânaț.
Analizând legalitatea deciziei atacate, prin prisma motivelor invocate, raportat la art. 304 cod procedură civilă, Curtea reține următoarele:
Potrivit art. 616-618 cod civil, calea de ieșire de pe un teren considerat loc înfundat trebuie aleasă astfel încât să producă cât mai puțină pagubă celui pe al cărui loc urmează a fi deschisă trecerea.
Din expertiza tehnică efectuată în cauză în apel, reiese că actualul drum folosit de pârâți nu va mai fi utilizabil după ce se va edifica de către reclamanți noua construcție, însă s-au propus alte două trasee la 0,5 de colțul clădirii, sau la 1 de colțul clădirii. Recurenții le-au refuzat pe amândouă, de asemenea o altă variantă propusă de pârâta.
Pentru stabilirea ui unei servituți de trecere, proprietarul locului înfundat trebuie să cheme în judecată toți proprietarii locurilor vecine pentru a se stabili care dintre posibilele drumuri de acces la proprietatea lor este cel mai economic pentru proprietarii fondurilor aservite. Proprietarul locului înfundat nu are alegerea terenului pe care să-și constituie servitutea sau pe care îl va parcurge aceasta. Faptul că o perioadă mai îndelungată de a fost tolerată trecerea reclamanților pe acest teren nu le conferă un drept perpetuu în condițiile în care pârâții vor să-și reorganizeze gospodăria, iar servitutea nu întrunea condițiile unei servituți legale sau ale uneia convenționale, așa cum corect a motivat tribunalul.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea va respinge ca nefondat recursul reclamanților, în temeiul art. 312 cod procedură civilă, menținând ca legală decizia tribunalului.
În temeiul art. 274 cod procedură civilă recurenții vor fi obligați la cheltuieli de judecată către intimați de 1500 lei reprezentând onorariu de avocat.
Pentru aceste motive:
In numele legii
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanții și împotriva deciziei civile nr. 115/A/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Obligă reclamanții la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli de judecată în favoarea intimatei.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 09.10. 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
.
Tehn.
2 EX/06.11.2008
Jf. -
- /
Președinte:Anca NeamțiuJudecători:Anca Neamțiu, Monica Farcaș