Obligație de a face. Decizia 350/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.350/2009
Ședința publică din 30 martie 2009
PREȘEDINTE: Lodoabă Alina Stoica Manuela vicepreședintele Curții de Apel
- - - președinte secție
- - -JUDECĂTOR 2: Doriani Ana
- - - grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamantul și pârâtul GRUP ȘCOLAR INDUSTRIAL ENERGETIC S împotriva sentinței civile nr.1165/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 16 martie 2009 și 23 martie 2009,ce fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea civilă formulată la 27.10-2008 sub. nr- reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Grup Școlar Industrial Energetic Sibiu a solicitat să fie încadrat corect în tranșa de vechime în învățământ conform art. 139 din Legea nr. 128/1997, să fie obligat pârâtul să-i plătească diferențele salariale ce i se cuvin în urma încadrării eronate în tranșă de vechime și cheltuieli de judecată ocazionate de acest proces.
În motivarea acțiunii reclamantul a arat că este profesor gradul II și, în mod greșit din 1.09.2006 a fost încadrat în tranșa de vechime corespunzătoare pentru o vechime de 14-18 ani, deși s-ar fi încadrat la 18-22 ani pentru că, și înainte de a fi profesor, a lucrat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii, respectiv inginer, specializarea electrotehnică.
Prin întâmpinare pârâtul a solicitat respingerea acțiunii întrucât în perioada ce corespunde pozițiilor 36, 28, 46, 49 din carnetul de muncă reclamantul a avut calitatea de patron și nu de inginer. Se mai arată că existând suspiciuni cu privire la mențiunile din carnetul de muncă al reclamantului s-au adresat ITM care a arătat că aceste mențiuni ("inginer") nu au fost făcute de către aceiași persoană care a completat celelalte mențiuni.
La dosar s-au depus copii ale contractului individual de muncă și carnetului de muncă ale reclamantului precum și corespondența purtată de părți ci Inspectoratul Teritorial d e Muncă și cu Inspectoratul Școlar Județean Sibiu.
Prin sentința nr.1165/2008 Tribunalul a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtului Grup Școlar Industrial Energetic și a constat că încadrarea corectă a reclamantului în tranșa de vechime în învățământ este de 18-22 ani începând cu data de 11.12.2006.
Pârâtul a fost obligat să plătească reclamantul diferențele salariale ce i se cuvin pentru această perioadă începând din 11.12.2006 și până la zi.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Din carnetul de muncă al reclamantului rezultă că el a lucrat în calitate de inginer în perioada 27.09.1984 - 15.07.1991 (din care se scad 25 de zile concediu fără plată care nu constituie nici vechime în muncă), iar apoi din 1.10.1995, continuu până la zi.
Art. 139 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic prevede că este considerată vechime în învățământ și perioada lucrată în alte sectoare de activitate, dacă persoana face dovada că a profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii și dacă, în prezent, ocupă un post didactic în această specialitate.
Față, de acest text legal, reclamantul trebuia să facă dovada că a lucrat în specialitatea înscrisă pe diplomă și în perioadele anterioare angajării în învățământ. Această dovadă a fost făcută fără putință de tăgadă pentru perioadele indicate mai sus, anume: 27.09.1984 - 15.07.1991 (mai puțin 25 de zile) și din 1.10.1995 la zi. Ca urmare, reclamantul are până la introducerea acțiunii o vechime în învățământ de 19 ani 9 luni și 21 zile, astfel că vechimea de 18 ani s-a împlinit la 11.12.2006.
În ceea ce privește perioada 1.12.1991 - 30.09.1995 (pozițiile 35 - 50din carnetul de muncă al reclamantului filele 11-13 dosar) tribunalul a apreciat că acesta nu constituie vechime în specialitate și a respins acțiunea reclamantului de a-i fi recunoscută această perioadă ca vechime în învățământ.
Tribunalul și-a întemeiat soluția pe faptul că în aceea perioadă reclamantul a avut calitatea de patron la o societate comercială cu răspundere limitată, iar Legea nr. 31/1990 (înainte de modificările ce i-au fost aduse prin nr.OUG 82/2007) nu permitea asociatului unic al unei să aibă calitatea de angajat. Ca urmare, în această perioadă, reclamantul nu a avut contract individual de muncă, ci doar un contract de asigurare (fila 31 dosar). În aceste condiții este indiferentă mențiunea "inginer" care există în carnetul său de muncă pentru că reclamantul nu a făcut dovada (așa cum cere textul art. 139 din Legea nr. 128/1997) că a lucrat efectiv în specialitatea sa.Existența unui contract de asigurare nu înseamnă desfășurarea unei activități, ci doar plata unor sume de bani pentru a se asigura persoanei asigurate anumite servicii sociale.
Împotriva acestei soluții au declarat recurs reclamantul și pârâtul.
În recursul său reclamantul a solicitat modificarea hotărârii în sensul admiterii în întregime a acțiunii astfel cum a fost formulată, respectiv constatării că perioada 01 12 1991 - 30 09 1995 constituie vechime în specialitate conform art.139 din Legea 128/ 1997, încadrarea corectă în tranșa de vechime în învățământ de la 18 la 22 de ani începând cu data de 27 10 2005 și obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale corespunzătoare încadrării în această tranșă pentru perioada 27 10 2005 la zi.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamantul a susținut că în mod nelegal instanța de fond a considerat că perioada în care a avut calitatea de asociat unic al firmei Eliti nu poate constitui vechime în specialitate deși a făcut dovada că în perioada respectivă a prestat efectiv activitate în calitate de inginer electronist - potrivit calificării înscrise pe diploma de studii.
Prin recursul formulat pârâtul Grupul Școlar Energetic Sibiu a solicitat modificarea hotărârii în sensul stabilirii ca dată a perioadei de la care se poate aplica reclamantului tranșa de vechime în învățământ 18-22 de ani ca fiind data de 15 04 2008.
În motivare recurentul pârât arată că în mod eronat instanța de fond a luat în considerarea perioada 23 08 1999 - 18 10 2000 ca reprezentând vechime în învățământ potrivit dispozițiilor Legii 128/1997 deoarece în această perioadă reclamantul a avut calitatea de șomer, perioadă care nu este supusă asimilării în condițiile art.139 din lege. Deasemenea se susține că în mod nelegal i-au fost luate în considerare și perioade în care a beneficiat de concediu fără plată.
Prin întâmpinare intimatul pârât a solicitat respingerea recursului reclamantului arătând că soluția instanței de fond este legală sub aspectul nereținerii perioadei 01 12 1991 - 30 09 1995 ca vechime în specialitate deoarece în această perioadă reclamantul nu a avut calitatea de angajat în specialitate înscrisă în diploma de studii.
Reclamantul prin întâmpinare nu a formulat o poziție relativ la recursul declarat de pârât ci a reiterat pretențiile și argumentele avansate în propriul recurs. În notele de ședință acesta a solicitat să se respingă recursul pârâtei susținând că perioada de șomaj este vechime în specialitate și în consecință este asimilată vechimii în învățământ.
Deliberând asupra recursurilor prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de art. 306 alin 2 din codul d e procedură civilă Curtea reține următoarele:
Recursul reclamantului este nefondat.
Potrivit dispozițiilor Legii 128/1997:
" Art. 139 - (1) Persoanele angajate în învățământ, provenite din alte sectoare de activitate, care fac dovada că au profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii și care ocupă un post didactic în această specialitate, beneficiază de vechimea în muncă, ca vechime recunoscută în învățământ, în vederea stabilirii drepturilor salariale.
(2) români care au lucrat în străinătate în învățământ sau în cercetare li se echivalează integral vechimea în învățământ. Includerea perioadelor lucrate în străinătate ca vechime în muncă se va face conform legislației muncii în vigoare.
(3) Pentru personalul didactic care a fost salarizat din alte sectoare de activitate, reconstituirea vechimii în învățământ se face pe baza evidențelor instituțiilor de învățământ unde a lucrat efectiv."
În discuție este interpretarea sintagmei "au profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii" reclamantul susținând că este îndreptățit să facă dovada profesării în specialitate înafara unui contract de muncă în condițiile în care legislația de la momentul în discuție - 01 12 1991 - 30 09 1995 - nu îi permitea să aibă calitatea de angajat. Această susținere este nefondată. Rațiunea asimilării vechimii în specialitate cu vechimea în învățământ este aceea a valorificării perioadelor în care fără dubiu o persoană a desfășurat în mod efectiv, continuu, cu caracter de profesie specialitatea înscrisă în diploma de studii. Aceasta asigură garanția dezvoltării competențelor profesionale, care în fapt reprezintă temeiul acordării unui spor salarial reprezentând sporul de vechime în învățământ. Dealtfel legiuitorul folosește sintagma " au profesat" sintagmă care obligă exercitarea activității cu titlu de profesie, ori o profesie se desfășoară în temeiul unui raport juridic contractual ori de autoritate.
Faptul că reclamantul ar fi exercitat activități specifice calificării sale în cadrul propriei firme, care avea un domeniu amplu de activitate ce exceda în multe privințe calificării sale nu poate să conducă la concluzia că acesta a desfășurat cu caracter de profesie în perioada în discuție specialitatea înscrisă în diploma de studii.
Chiar dacă s-ar admite că reclamantul ar fi fost îndreptățit să probeze exercitarea ca profesie a specialității sale în cauză aceste probe nu s-au produs. În acest sens este de remarcat că în perioada 03 12 1991-03 08 1992 societatea la care era asociat unic reclamantul avea ca obiect de activitate producerea și comercializarea de mărfuri alimentare și nealimentare, import - export și comercializare, transport persoane marfă și prestări servicii. Abia în data de 03 08 1992 obiectul de activitate este completat și cu "servicii electrică" alături de alte servicii în domeniul reparațiilor auto dar și intermedieri comerciale, consignație și confecții metalice. Apoi declarațiile extrajudiciare ale angajaților nu acoperă sub aspect probator decât perioada 01 10 1992 - 28 02 1993 și chiar și pentru această perioadă din declarații se relevă că reclamantul desfășura în cadrul unității și alte activități decât cele ce țin de specialitatea sa, respectiv repartizarea comenzilor de lucru, urmărirea stadiului de realizare a lucrărilor la sectorul tinichigerie întocmirea devizelor de lucru către clienți, normarea muncii, plata salariilor - în aceste condiții este imposibil de decelat între activitatea pe care reclamantul o realiza în calitate de manager și ce pe care o efectua ca specialist și care era ponderea acestor activități în volumul de muncă al acestuia pentru a considera întreaga perioadă în discuție ca vechime în specialitate.
În ceea ce privește recursul pârâtului acesta este fondat.
în care angajatul este în concediu fără plată nu constituie vechime în muncă și cu atât mai puțin vechime în specialitate. De asemenea nu constituie vechime în specialitate nici perioada în care asiguratul beneficiază de ajutor de șomaj. Dispozițiile art.139 din lege sunt exprese și nu permit interpretarea în sensul asimilării ca vechime și specialitate și a altor perioade decât cele expres prevăzute în conținutul lor.
În consecință instanța de fond valorificând drept vechime în specialitate și alte perioade decât cele expres prevăzute de lege ( 23 08 1999 - 18 10 2000, șomaj și 18 10 2000 - 01 09 2001, concediu fără plată) a pronunțat o hotărâre nelegală.
Față de cele ce preced Curtea va admite recursul pârâtei și va modifica soluția instanței de fond în sensul constatării că încadrarea corectă a reclamantului în tranșa de vechime în specialitate de la 18 la 22 de ani este începând cu data de 14 04 2008 și va obliga pârâta să-i plătească acestuia diferențele salariale aferente acestei tranșe de la data de 14 04 2008 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.1165/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dos.nr-.
Admite recursul declarat de pârâta Grup Școlar Industrial Energetic Sibiu împotriva aceleiași hotărâri pe care o modifică în sensul constatării că încadrarea corectă a reclamantului în tranșa de vechime de 18 - 22 ani este începând cu data de 14.04.2008 și nu 11.12.2006 și obligării pârâtului la plata diferențelor salariale începând cu 14.04.2008 la zi.
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.03. 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.LA
Tehnored.TM/ 3.ex
Jud.
Președinte:Lodoabă Alina Stoica ManuelaJudecători:Lodoabă Alina Stoica Manuela, Doriani Ana
