Obligație de a face. Decizia 3503/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
DOSAR NR-
Format vechi nr.1441/2009
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.3503/
Ședința Publică din data de 19 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Bodea Adela Cosmina
JUDECĂTOR 3: Ilie
GREFIER
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de către recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr.869 din data de 04.02.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr.46029/3/LM/2008 în contradictoriu cu intimata-pârâtă prin lichidator judiciar SC Consult - având ca obiect "obligația de a face".
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: recurentul-reclamant personal, lipsind intimata-pârâtă prin lichidator judiciar SC Consult.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul-reclamant având cuvântul, arată că înțelege în această fază procesuală să solicite încuviințarea probei cu înscrisuri pe situația de fapt, respectiv adeverința nr.4704 din data de 10.11.2008, Ordinul nr.50 din 05.03.1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I și II de muncă în vederea pensionării și Protocolul nr.12 la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, aflate la dosarul cauzei.
Curtea, după deliberare, încuviințează pentru recurentul-reclamant proba cu înscrisuri, respectiv adeverința nr.4704 din 10.11.2008 aflată la fila 10 dosar recurs și care a fost depusă odată cu motivele de recurs, în baza dispozițiilor art. 305 Cod proc. civ.
Recurentul-reclamant întrebat fiind, arată că nu mai au cereri, chestiuni prealabile de formulat, excepții de invocat sau înscrisuri noi de atașat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părții prezente în susținerea motivelor de recurs formulate în cauză.
Recurentul-reclamant având cuvântul, susține oral motivele de recurs, concluzionând în sensul admiterii cererii așa cum a fost formulată și motivată în scris, cu obligarea intimatei de a-i elibera o adeverință în care să se menționeze activitatea de șef de lot, în perioadele arătate, ca activitate depusă în grupa a II a de muncă.
Recurentul-reclamant solicită a se constata faptul că hotărârea pe care o atacă se bazează pe o hotărâre abrogată din anul 2001, în sensul că Hotărârea nr.869/2008 este lipsită de temei legal deoarece Hotărârea de Guvern nr.1223/1990 a fost abrogată prin Hotărârea nr.261/22.02.2001, deci la data de 04.02.2008 nu mai era în vigoare, fiind dată astfel o hotărâre prin aplicarea greșită în timp a Hotărârii nr.1223/1990.
Depune de asemenea, copia nr.24/1990
Curtea declară închise dezbaterile potrivit dispozițiilor art. 150 Cod proc. civ. și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 869/04.02.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta prin lichidator judiciar SC.
În considerente a reținut că pârâta, prin adresa nr.25/21.01.2009 i-a comunicat reclamantului că încadrarea în grupa a doua de muncă potrivit HG nr. 1223/1990 a hotărârii Consiliului de Administrație al SC SA G s-a efectuat începând cu data de 18.03.1969. Perioada pentru care reclamantul a solicitat actul din care să rezulte grupa a doua de muncă este anterioara anului 1969. Ca urmare, s- dispus respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată restrânsă formulată de reclamant.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a - VII -a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că hotărârea nr. 869/04.02.2008 este lipsită de temei legal deoarece HG nr. 1223 din anul 1990 a fost abrogată prin hotărârea nr. 261 din 22 februarie 2001 art. 22 lit. g) deci la data de 04.02.2008 nu mai era în vigoare, fiind astfel dată o hotărâre prin aplicarea greșită în timp a hotărârii nr. 1223/1990.
De altfel prin înscrisul depus în instanță la data de 04.02.2009 recurentul a arătat că susține în continuare solicitarea că instanța, deliberând în baza actelor existente la dosarul nr-, poate constata fără dubii că:
Pârâta prin lichidator judiciar SC Consult i-a eliberat adeverința nr. 24/20.01.2009 unde recurentului i s-a acordat un spor de 25% pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru, precum și un spor de 15% pentru lucru pe șantier conform 1053/1959, prin aceasta confirmând o dată în plus că în calitate de tehnician 1, recurentul a fost numit șef de lot, funcție îndeplinită pe șantierele: și S, unde recurentul a depus o activitat în condiții de muncă grele și periculoase ce se încadrează în grupa a-II-a de muncă.
În ceea ce privește restrângerea obiectului cererii de chemare în judecată, după primirea adeverinței nr. 24/20.01.2009, o consideră legală, însă recurentul a solicitat în continuare, ca pârâta să fie obligată de instanță, ca în urma legislației care cuprinde activitatea real efectuată de recurent pe șantierele arătate, legislație ce cuprinde activității ce erau prevăzute în grupa a-II-a de muncă, așa cum stipulează art. 2 din Decretul-Lege nr. 68/1990 să fie argumente de netăgăduit pentru a i se acorda înscrierea activității de șef de lot în perioada arătată, ca activitate în grupa a-II- de muncă.
În plus, solicitarea recurentului de a i se acorda grupa a-II-a de muncă pentru activitate de șef de lot în cadrul șantierelor respective, a fost susținut atât prin înscrisul înregistrat în ziua de 12.12.2008 cât și prin înscrisul depus în ședința din data de 04.02.2009, prin anexele xerox-copie a Protocolului nr. 12 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care incriminează în manieră generală discriminare, convenție ce a fost ratificată și de România la data de 18.05.1994 prin Legea nr. 30 publicată în Monitorul Oficial 135/31.05.1994.
Recurentul învederează instanței și pct. 10 din Ordinul 05.03.1990 pentru precizarea locurilor de muncă și activităților, precum și categoriilor profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupa I și a-II-a de muncă în vederea pensionări, ordin dat de Ministerul Sănătății și Comisia Națională de Protecție a, în baza Legii nr. 3/1977 și în conformitate cu prevederile art. 2 din Decretul-Lege nr. 68/1990: încadrarea în grupele I și II de muncă privind perioada anterioară datei de 18.03.1969 se face cu respectarea prevederilor instrucțiunilor nr. 1040/1967de aplicare a Legii nr. 27/1966 prin care au fost preluate tabelele 1 și 2 din anexele la Regulamentul de aplicare a Decretului nr. 292/1959 ce cuprinde funcția prevăzută în grupele I și II de muncă.
Punctul 13 stipulează că perioada lucrată după data de 18.03.1969 până în prezent se încadrează în grupele I și II de muncă, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 50/05.03.1990.
Totodată, ținând seama de prevederile art. 2 și 3 din Decretul-Lege nr. 68/1990, unitățile au obligația să analizeze și să precizeze, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentului Ordin nr. 50/05.03.1990, pe baza documentelor existente în unitate, situația încadrării personalului în grupele I și a-II-a de muncă începând cu 18.03.1969 până în prezent.
Deși se poate constatat fără dubiu că atât societatea cât și instanța n-au ținut cont că perioadele pentru care recurentul a solicitat și solicită încadrarea în grupa a-II-a de muncă:
- 13 mai 1963 - 21 septembrie 1964 și 01 aprilie 1966 - 3 mai 1996 sunt anterioare perioadei 18.03.1969 și deci încadrarea în grupa a-II-a de muncă a perioadelor respective se face cu respectarea celor prevăzute de pct. 12 din Ordinul 50/05.03.1990.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constat că acesta este nefondat.
Într-adevăr, dispozițiile invocate în susținerea căii de atac și cuprinse atât în Decretul-lege nr. 68/1990, cât și în Ordinul nr. 50/1990 plasează în sarcina și competența exclusivă a angajatorului, nominalizarea persoanelor care sunt încadrate în grupa de muncă, potrivit unei metodologii ce mai presupune stabilirea categoriilor de activități încadrabile, expertizarea locurilor de muncă, obținerea unor avize ministeriale.
Este adevărat că o asemenea competență se exercită sub control judiciar, atât cât privește nominalizarea persoanelor ce se încadrează în grupe de muncă, cât și în situația omisiunii culpabile de aoî ndeplini, însă în speță s-a cerut eliberarea unei adeverințe care să ateste însăși încadrarea.
Or, aceasta se face de conducerea unității împreună cu sindicatele libere, cărora instanța nu li se poate substitui pentru a decide în locul lor asupra încadrării persoanelor în grupe de muncă, obligând la eliberarea unei adeverințe în acest sens, eliberare ce nu se poate face decât pe baza actului preexistent adoptat de comun acord de patronat cu sindicatele, iar nu în absența lui.
Rezultă, pe baza celor expuse și față de obiectul învestirii, că sunt nepertinente criticile referitoare la nelegalitatea hotărârii nr. 869/04.02.2008, respectiv la caracterul discriminatoriu al neacordării grupei de muncă, pentru care îndeplinește cerințele legii, întrucât a îndeplinit activitatea de șef de lot pe șantier, astfel că, reținând legalitatea hotărârii primei instanțe, care nu putea să oblige la eliberarea unei adeverințe, dacă faptul de atestat nu a fost contestat anterior, în formele prevăzute de lege, Curtea va respinge recursul declarat, ca nefondat, în aplicarea art. 312 alin. 1 pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de către recurentul-pârât împotriva sentinței nr.869 din data de 04.02.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata-reclamantă prin lichidator judiciar SC.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19.05. 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - - -
GREFIER,
Red.
Tehnored.
2 EX./03.07.2009
Jud. fond:
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Bodea Adela Cosmina, Ilie
