Obligație de a face. Decizia 352/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMANIA

Curtea de Apel Galați

Secția civilă

Decizia civilă nr.352/

Ședința publică din 4 iunie 2009

PREȘEDINTE: Valentina Gabriela Baciu

JUDECĂTOR 2: Romeo Jirlăeanu

JUDECĂTOR 3: Elena

Grefier -

La ordine fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Sării sat Colacu jud. V, împotriva deciziei civile nr.36 din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.

La apelul nominal a răspuns recurentul, asistat de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar și intimata, asistată de avocat, cu împuternicire avocațială la dosar, care a răspuns și pentru intimata lipsă,.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Apărătorul recurentului, depune la dosar chitanța nr./514 din 4 iunie 2009 privind plata sumei de 10 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei. Solicită a se constata că sunt încălcate dispozițiile art.208 cod pr. civilă, în sensul că expertiza ordonată în cauză și completările ulterioare la aceasta, a fost efectuată de expert, fără citarea părților, și deși acest aspect a fost invocat în instanță, și i s-a dispus expertului să facă dovada citării părților la efectuarea expertizei, expertul nu s-a conformat. Din acest punct de vedere expertiza efectuată este nulă. Precizează de asemenea că instanța de apel a fixat un drept de superficie pentru o suprafață de teren pe care recurentul nu mai are acces. Mai menționează că instanța de apel a dispus efectuarea unei cercetări locale, după modificarea topografiei suprafeței de teren, modificare făcută de intimate în sensul că au astupat cele două -uri, au smuls mărăcinii și au făcut curat pe acea suprafață de teren până la efectuarea cercetării locale, pentru ca respectivul complet de judecată la descindere să vadă că recurentul are avea loc de acces prin spatele terenului, situație care a determinat instanța să-și formeze o opinie, opinie care a dus la pronunțarea deciziei de apel, astfel că exploatarea imobilului dat anterior recurentului prin hotărârea de partaj, nu se poate realiza. Temeiul de drept al prezentului recurs îl constituie dispozițiile art.304 alin.1 pct.5 și 9 cod pr. civilă. Solicită în consecință a se avea în vedere motivele de recurs detaliate expuse prin cererea inițială de recurs, și a se admite recursul formulat, casarea deciziei de apel și menținerea sentinței de fond ca legală și temeinică. In caz că instanța nu va lua în considerație această pledoarie, solicită în subsidiar, a se admite recursul, casarea deciziei de apel, și se dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea

efectuării unei expertize corecte, în funcție de actele și situația reală din teren. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Apărătorul intimatelor, depune la dosar note de concluzii scrise, pe care le dezvoltă oral în ședință publică, și precizează că instanța de apel a constatat că există posibilitatea de trecere a recurentului prin spatele casei. Cele două anexe de pe suprafața în litigiu, nu sunt locuibile, neîntreținute, sunt de fapt niște cotinețe, de care de fapt recurentul nu are nevoie. Varianta stabilită de instanță consideră că este cea corectă, pentru că o altă variantă de acces la terenul respectiv, ar bloca complet intrarea în casa intimatelor. O cale unică de acces nu ar fi posibilă dat fiind starea conflictuală dintre părți. In ceea ce privește aspectul legat de citarea părților la efectuarea expertizei, acest aspect este rezolvat legal în cadrul cauzei în sensul că expertul, a convocat părțile așa cum rezultă și confirmările existente la dosar. Solicită obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

CURTEA

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele;

Prin cererea înregistrată la Judecătoria Focșani la nr- reclamantul a chemat în judecată pe pârâtele și, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate în favoarea sa un drept de superficie asupra terenului pentru a avea acces la locuința atribuită printr-o hotărâre de partaj și obligarea pârâtelor să rebranșeze instalația electrică la cele două corpuri de clădire proprietatea sa.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr. 2443/2006 a Judecătoriei Focșanii -au fost atribuite două corpuri de clădire, fiind pus în posesie de către executorul judecătoresc.

Reclamantul a menționat că pârâtele nu îl lasă să intre în curte și a fost nevoit să se mute cu familia în altă parte, iar ulterior a găsit tăiat cablul care alimenta cele două corpuri de clădire cu curent electric.

Reclamantul și-a întemeiat în drept acțiunea pe disp. art. 111 cod proc. civ. și 1073 și următoarele cod civil.

Pârâtele și au formulat întâmpinare prin care au arătat că sunt de acord să se constate un drept de superficie al reclamantului pentru a avea acces la locuință, însă nu în parte din fața casei, ci de-a lungul grădinii lui.

Pârâtele au mai arătat că reclamantul a avut întotdeauna acces la construcții, că reclamantul nu a locuit și nu locuiește cu ele în cutre și că dacă reclamantul ar intra prin fața casei, ele nu ar mai avea acces cu mașina în curte.

Pârâtele au solicitat respingerea celui de-al doilea capăt de cerere, arătând că reclamantul nu a fost niciodată branșat la rețeaua de curent electric, ci avut doar un cablu improvizat cu care se alimenta cu energie din casa în care ele locuiesc, că din culpa reclamantului au fost debranșate de la rețea și că reclamantul nu a formulat nici o cerere pentru a fi branșat la rețea.

Prin sentința civilă nr.1723 din 01.04.2008 Judecătoria Focșania admis acțiunea, a constatat că reclamantul are un drept de superficie asupra suprafeței de 89 mp teren situat în intravilanul comunei Sării sat.Colacu poligonul 1 din schița (105 dosar) teren proprietatea, a stabilit în favoarea reclamantului un drept de trecere pe suprafața de 15 mp poligonul 2 din schiță pentru a avea acces la construcțiile atribuite prin sentința civilă nr.2443/4.07.2006 a Judecătoriei Focșani.

S-a respins ca neîntemeiat capătul de cerere formulat de reclamant împotriva pârâtelor pentru obligația de a face.

Prima instanță a reținut pe baza probelor administrate în cauză că prin sentința civilă nr.2443/2006 părțile au ieșit din indiviziune, că pârâtele și li s-a atribuit casa și terenul iar reclamantului o magazie și bucătărie situate pe același teren și că i-a fost atribuit un drept de superficie reclamantului pentru terenul aflat sub construcțiile atribuite.

Pârâtele au fost de acord cu acest drept de superficie care măsurat prin expertiză este în suprafață de 89 mp.

În ce privește calea de acces la construcțiile atribuite reclamantului expertul a identificat poligonul 2 din schiță în suprafață de 15 mp pe terenul proprietatea pârâtei (105 din dosar) în suprafață de 15 mp care permite accesul reclamantului prin curtea casei și nu prin grădină. Întrucât terenul curte este limitat instanța a reținut că nu se poate stabili un drept de folosință exclusivă în favoarea reclamantului întrucât în acest mod s-ar îngrădi excesiv accesul pârâtei la locuința proprietatea sa și implicit dreptul de folosință al acesteia asupra terenului proprietatea sa motiv pentru care instanța de fond a stabilit că pârâta va avea în continuare dreptul de folosință asupra acestui teren.

Cât privește obligarea pârâtelor să racordeze construcțiile reclamantului la rețeaua electrică instanța a reținut că construcțiile reclamantului erau racordate la rețeaua de alimentare cu energie electrică printr-o legătură la instalația electrică din casa atribuită pârâtelor, consumul fiind înregistrat la contorul situat în casa acestora.

Rezultă din probe că, cablul pentru alimentare cu energie electrică cu care se făcea legătura de la locuința pârâtelor la cea a reclamantului a fost tăiat, însă instanța nu poate reține că pârâtele sunt cele care au tăiat acest cablu, având în vedere că din probe rezultă că imobilele respective au fost la un moment dat debranșate de la alimentarea cu energie electrică pentru neplata facturilor, în acel context fiind pus și sigiliu pe contor.

S-a apreciat că reclamantele nu pot fi obligate să rebranșeze construcțiile pârâtului câtă vreme consumul de energie electrică se înregistrează la contorul aflat în casa pârâtelor și câtă vreme prin hotărârea de partaj i-au fost atribuite pârâtului aceste construcții el trebuie să facă demersurile necesare pentru înregistrarea separată a consumului de energie.

Împotriva acestei sentințe au formulat apel pârâtele criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pe motiv că prima instanță a reținut greșit că acestea au fost de acord cu constatarea unui drept de superficie că în realitate ele au fost de acord cu instituirea acestui drept numai în condițiile în care calea de acces să fie stabilită prin spatele construcțiilor. Greșit s-a reținut și faptul că singura cale de acces este prin fața casei în condițiile în care recurentele au susținut că există posibilitatea accesului prin spatele construcțiilor în care sens au și făcut obiecțiuni la raportul de expertiză. În acest sens este și adresa nr.947/2008 a Primăriei comunei Sării care comunică că drumul din spatele construcțiilor este practicabil și este drum public.

Greșit instanța a reținut că accesul prin fața casei este de 7,80 când în realitate porțile au o lățime de 3,1.

Nu s-a ținut seama că intimatul nu locuiește în acele construcții.

În apel au fost suplimentate probatoriile cu o completare la expertiză și cu o cercetare locală.

Prin decizia civilă nr.36 din 19 februarie 2009 Tribunalul Vrancea, a admis apelul declarat de pârâtele și, împotriva sentinței civile nr.1723 din 1 aprilie 2008 Judecătoriei Focșani jud.

A schimbat în parte sentința civilă nr.1723 din 1 aprilie 2008 Judecătoriei Focșani jud.V, și în rejudecare a constatat că reclamantul are un drept de superficie asupra suprafeței de 102. în poligonul 11 - 12 - 13 - 14 - 17 - 18 - 23 din schița nr.3 anexă la completarea la raportul de expertiză teren proprietatea pârâtei apelante.

A stabilit un drept de trecere în favoarea reclamantului pe suprafața de 45. în poligonul 23 - 18 - 19 - 20 din schița nr.3 anexă la completarea raportului de expertiză, teren proprietatea apelantei, pentru a avea acces la construcțiile atribuite.

A menținut dispozițiile referitoare la capătul de cerere având ca obiect obligația de a face.

A fost obligat intimatul, la 172 lei cheltuieli de judecată către apelanți.

S-a reținut în motivarea deciziei că la cercetarea locală s-a constatat posibilitatea unei căi de acces separate pentru, prin spatele construcțiilor prin grădina proprietatea apelantei la drumul comunal ce se învecinează cu Pârâul S și grajdul comunal.

Expertul a propus trei variante în care variază doar distanța din fața magaziei intimatului și distanța între colțul magaziei și colțul casei proprietatea apelantelor.

Apelantele au fost de acord cu această cale de acces prin spatele construcțiilor deși în principal au solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate pentru următoarele motive;

- expertiza este lovită de nulitate întrucât completările au fost făcute fără citarea reclamantului - intimat.

- cercetarea locală a fost dispusă după ce pârâtele apelante au schimbat topografia locului, de la data pronunțării hotărârii instanței de fond.

- instanța a dispus fără temei ca expertul să stabilească distanța de 50 cm. în fața ușilor de la intrare în locuința ce a fost atribuită recurentului și linia de hotar.

Recursul declarat de reclamant este nefondat.

In ceea ce privește primul motiv de recurs, expertul, a precizat în raportul de expertiză, filele 35 - 36 dosar apel, că părțile au fost citate la efectuarea în teren a expertizei, cu recomandatele 28554 - 28556, prezentându - se doar pârâtele apelante.

Aceste recomandate nu au fost prezentate instanței de apel deși au fost solicitate în mod repetat, dar la termenul din 19 februarie 2009, apărătorul reclamantului - intimat a precizat că nu mai are cereri de formulat înțelegând astfel că renunță la solicitarea dovezii citării clientului său pentru data când s-a efectuat expertiza.

De altfel la obiecțiunile formulate de reclamantul - intimat, expertul, a răspuns efectuând și completarea la raportul de expertiză ( filele 58 - 61 dosar apel).

Efectuarea cercetării locale a fost dispusă de către instanța de apel în concordanță cu dispozițiile art.292 alin.1 cod pr. civilă, potrivit cărora instanța de apel poate încuviința și administrarea probelor a căror necesitate rezultă din dezbateri.

De altfel, părțile nu au avut obiecțiuni cu privire la efectuarea cercetării locale, iar în procesul verbal din 8 septembrie 2008 (fila 19 dosar apel) nu se precizează că reclamantul ar fi constatat schimbări la topografia locului de la data pronunțării hotărârii instanței de fond.

In legătură cu stabilirea distanței de 50 cm în fața ușilor de la intrarea în locuința recurentului, instanța de apel a precizat că aceasta reprezintă solicitatarea apelantelor - pârâte către expert precizând totodată în adresa făcută (fila 56 dosar apel) să se precizeze separat pentru fiecare din cele trei variante propuse distanța care rămâne de la colțul casei până la colțul terenului din fața magaziei propus a fi constituit ca superficie reclamantului.

Expertul, s-a conformat anexând schițe cu cele trei variante propuse cu specificarea distanțelor existente (filele 56 - 61 dosar apel).

Prin urmare s-a dat posibilitatea alegerii între cele trei variante propuse de expert cu distanțele specificate în schițele anexă.

Pentru aceste considerente în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 cod pr. civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, împotriva deciziei civile nr.36 din 19 februarie 2009 Tribunalului Vrancea.

In conformitate cu dispozițiile art.274 cod pr. civilă, va fi obligat recurentul la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatele și, reprezentând onorar apărător, conform chitanței anexate la dosar,în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în comuna Sării sat Colacu jud. V, împotriva deciziei civile nr.36 din 19 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea.

Obligă recurentul la 300 lei cheltuieli de judecată către intimate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 4 iunie 2009.

Președinte Judecător Judecător

- - - - - -

Grefier

Red. /15.06.2009

Tehn.

2 ex./16.06.2009

fond -

apel - -

Președinte:Valentina Gabriela Baciu
Judecători:Valentina Gabriela Baciu, Romeo Jirlăeanu, Elena

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 352/2009. Curtea de Apel Galati