Obligație de a face. Decizia 358/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA CIVILĂ MIXTĂ
DOSAR NR-
COMPLETUL - I/
DECIZIA CIVILĂ NR. 358/2009 -
Ședința publică din 3 martie 2009
PREȘEDINTE: Roman Florica R - - judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Galeș Maria
- - - - JUDECĂTOR 3: Moșincat Eugenia
- - - - grefier
Pe rol fiind soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul domiciliat în O,-, - 73,. 19, județul B în contradictoriu cu intimatul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 1017 din 12 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-, cauza având ca obiect: obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, se prezintă contestatorul - personal și reprezentat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 21.11.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet individual, și reprezentanta intimatului SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ B, consilier juridic, în baza împuternicirii de reprezentare juridică din 3.03.2009 emisă de Colegiul Consilierilor Juridici
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că prezenta contestație în anulare este scutită de plata taxei de timbru și timbru judiciar, intimatul a depus la dosar note de ședință, după care:
Reprezentantul contestatorului depune la dosar practică judiciară.
Nefiind alte probe ori cereri de formulat, instanța acordă cuvântul asupra contestației în anulare.
Reprezentantul contestatorului solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată. În susținerea contestației, întemeiază pe dispozițiile ar. 318 alin. 1, teza a II-a Cod procedură civilă, arată că instanța de recurs a făcut o confuzie în ce privește locul de muncă al contestatorului; chiar dacă acesta este la Dispensarul Policlinic nr. 2, dispensarul reprezintă o structură ce face parte din cadrul spitalului - intimatul din cauză, ori potrivit art. 16 din Contractul colectiv de muncă, petentul are dreptul de a efectua gardă la spital. Apoi, nu s-a observat că în speță a avut loc o modificare unilaterală a raportului de muncă dintre angajator și angajat, respectiv a atribuțiilor de serviciu, contestatorul neavând nevoie de avizul șefului de secție pentru a efectua gărzi, potrivit fișei postului. Mai arată că petentul a obținut locul de muncă prin concurs în anul 1990, efectuat gărzi potrivit reglementărilor în vigoare, o informare în sens contrar nu există, partea neluând la cunoștință o astfel de dispoziție. Invocă și practica Curții Europene a Drepturilor Omului în situații similare.
Reprezentanta intimatului solicită respingerea contestației, fără cheltuieli de judecată. Consideră ca fiind inadmisibilă contestația în anulare față de dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, respectiv omisiunea instanței de a cerceta vreunul din motivele de casare. Arată că din motivarea hotărârii atacate rezultă că instanța a avut în vedere toate aspectele invocate azi de contestator, împrejurarea că petentul o apreciază neconvingătoare, nu poate constitui motiv de admisibilitate a contestației. Pe de altă parte, instanța a făcut o analizare globală a motivelor de recurs cu care a fost investită, a reținut corect locul de muncă al contestatorului, pronunțând o hotărâre temeinică și legală.
CURTEA DE APEL,
deliberând,
Constată că, prin decizia civilă nr. 1017 din 12 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA în dosar nr-, s-a respins ca nefondat recursul civil declarat de reclamantul în contradictoriu cu intimatul pârât Spitalul Clinic Județean de Urgență B împotriva sentinței civile nr. 533 din 18 iunie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost menținută în întregime, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Criticile aduse sentinței atacate nu pot fi acceptate, prin hotărârea de respingere a acțiunii dedusă judecății, instanța de fond făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale incidente în speță, în raport de materialul probator existent la dosar.
Contrar susținerilor părții recurente, conținutul contractului individual de muncă încheiat la data de 21 decembrie 1990 între recurent și Spitalul Județean B, reprezintă cheia dezlegării prezentei spețe, punctul de pornire în rezolvarea acesteia rezidând chiar în clauza privitoare la locul de muncă al recurentului și care în opinia acestuia nu ar avea relevanță.
Referitor la aspectul sus arătat, este de reținut că locul de muncă inserat în contractul de muncă înregistrat sub nr. 6999/1990 este Dispensarul Policlinic nr. 2 O, activitatea fiind desfășurată de recurent în calitatea de medic principal în specialitatea chirurgie generală.
Același loc de muncă apare menționat și în fișa postului recurentului (fila 30 din dosarul tribunalului) la punctul 3, iar faptul că în afara atribuțiilor enumerate la punctul 6 din același act a fost inclusă și sarcina de a efectua gărzi în spital nu este de natură a schimba datele problemei pentru că locul său de muncă nu a suferit în timp modificări, el a rămas tot la Dispensarul Policlinic nr. 2, iar gărzile, astfel cum de altfel s-a și specificat în fișa postului, urmau a fi efectuate "potrivit reglementărilor în vigoare". În acest context, elocvente sunt prevederile art. 31 alin. 1 și 2 și art. 32 din Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor din unitățile sanitare, aprobat prin nr. 870/2004, prevederi conform cărora în liniile de gardă pot fi incluși și medici din afara unității, însă cu avizul șefului de secție și cu aprobarea conducătorului unității, activitatea urmând a fi desfășurată în afara programului de la norma de bază. Or, recurentul nu a mai fost inclus începând cu luna septembrie 2006 în programul de gardă întocmit de către șeful Secției Chirurgie III și aprobat de conducerea unității sanitare, măsură luată în temeiul prerogativelor pe care dispozițiile enunțate anterior le stabilește pe seama șefilor de secție.
Prin faptul că în perioada posterioară lunii septembrie 2006, recurentul nu a mai fost inclus în programul de gărzi de către șeful secției, nu înseamnă că acestuia i s-ar fi schimbat locul de muncă, deoarece acesta a rămas încadrat în toată perioada ce-a urmat momentului încheierii contractului său de muncă la Dispensarul Policlinic nr. 2, iar conform atribuțiilor descrise în fișa postului, în perioada în care a fost cuprins în programul de gărzi, le-a efectuat la secția de chirurgie.
În principiu, unitatea angajatoare nu poate trece un salariat, fără consimțământul acestuia, în mod definitiv, în altă muncă, stabilitatea constituind unul din principalele sale drepturi, însă în speță nu se poate conchide că intimatul ar fi procedat nelegal la modificarea unilaterală a contractului de muncă al recurentului, cu nesocotirea prevederilor art. 41 din Codul Muncii. Date fiind considerentele anterior reliefate, conform cărora intimatul nu și-a încălcat obligațiile asumate prin contractul individual de muncă, care să fi fost materializată în luarea vreunei măsuri de modificare a locului de muncă al recurentului ori a salariului acestuia, concluzia ce se desprinde este aceea că soluția de respingere a acțiunii sub aspectul tuturor capetelor de cerere este legală, deci inclusiv în ceea ce privește daunele morale solicitate, cunoscut fiind că acordarea acestora, admisibilă în principiu, trebuie să-și găsească suport în prejudiciul moral suferit de salariat, pe planul aprecierii sociale a conduitei sau priceperii profesionale a acestora, în legătură cu munca, iar în cauza dedusă judecății nu poate fi vorba de existența unui prejudiciu moral, pe seama salariatului.
Cât privește excepția tardivității acțiunii invocată de intimată prin întâmpinare, reiterată în actuala etapă procesuală, excepția menționată a primit o rezolvare corectă din partea instanței de fond, în condițiile în care în speță nu s-a emis nici decizie referitoare la încheierea, modificarea, suspendarea sau încetarea contractului de muncă al reclamantului, pentru ca să fie incidente prevederile art. 283 lit. a din Codul Muncii.
Față de considerentele arătate, instanța a respins ca nefondat recursul, constatând totodată că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către intimat.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare petentul, invocând că se impune admiterea acesteia cât timp petentului i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, în sensul art. 6 din
A motivat petentul că instanța de recurs nu a analizat problemele ce i-au fost supuse examinării, mulțumindu-se să confirme concluziile Tribunalului Bihor.
S-a făcut confuzie cu privire la locul de muncă al petentului, deoarece acesta, chiar dacă este la Dispensarul Policlinic nr. 2, dispensarul face parte integrantă din Spitalul Clinic Județean Practic, instanța de recurs a reluat considerentele instanței de fond și a confirmat exercitarea unui abuz împotriva petentului, prin modificarea unilaterală a contractului de muncă al acestuia.
Intimatul Spitalul Clinic de Urgență Județean B s-a opus admiterii contestației în anulare.
Analizând cererea de față, Curtea constată că aceasta este nefondată.
Aspectele invocate ca motive de contestație în anulare nu se încadrează între cele expres și limitativ prevăzute de art. 317 și 318 Cod procedură civilă, fiind aspecte care privesc fondul cauzei și care exced cadrul procesual al acestei căi extraordinare de atac.
Cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil, și această critică este nefondată, instanța de recurs a motivat amplu și a înlăturat fiecare susținere din motivele de recurs.
Împrejurarea că instanța de recurs a reiterat considerentele instanței de fond nu constituie o nemotivare a deciziei, cum susține petentul, cât timp această reiterare a fost una critică, urmare a analizării acestor considerente au fost menținute ca legale și temeinice.
Pentru aceste motive, contestația în anulare este nefondată și va fi respinsă ca atare.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat de partea intimată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 1017 din 12 iunie 2008 pronunțată de Curtea de APEL ORADEA, pe care o menține în întregime.
Fără cheltuieli de judecată.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
R - - - - - - -
red.R
jud.rec. - -
dact.
2 ex./11.03.2009
Președinte:Roman FloricaJudecători:Roman Florica, Galeș Maria, Moșincat Eugenia