Obligație de a face. Decizia 378/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 378
Ședința publică din data de 28 aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 2: Eliza Marin
JUDECĂTOR 3: Marilena Panait
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în B,-, - 26,. 2,.56, sector 4, împotriva deciziei civile nr. 620/18 nov. 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P, str. -. -, nr. 11, județul P, pârâții, domiciliată în P, str. -, nr. 16, județul P, domiciliată în P, str. -. -, nr. 7, județul P, domiciliată în P, str. G-ral., nr. 22,. 58,. D,.78, județul P, domiciliată în P,-, județul P, domiciliat în P,-, județul P și, domiciliată în P, str. -. -, nr. 7, județul
Cerere de recurs timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 14,00 lei conform chitanțelor fiscale cu nr.: -/2009, -/2009, -/2009, -/2009, -/2009, timbru judiciar de 0,45 lei, atașate și anulate la dosar.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns intimații-pârâți personal și asistată de avocat conform împuternicirii avocațiale cu nr. 96/2009( Baroul Prahova ), -, iu, toți reprezentați de avocat, lipsă fiind recurentul-reclamant.
Se invederează instanței că la dosar s-a depus prin serviciul registratură de către intimata-pârâtă întâmpinare și de către recurentul-reclamant motive de recurs aflate deja la dosar, motive de recurs prin care s-a solicitat și judecarea pricinii în lipsă. De același recurent s-au depus și concluzii scrise și completare taxă judiciară de timbru cu suma de 12,00 lei, timbru judiciar de 0,30 lei, atașate și anulate la dosar.
Avocat având cuvântul arată că a luat cunoștință de motivele de recurs depuse de recurent, aflate deja la dosar. Alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat și față de împrejurarea că prin motivele de recurs s-a solicitat judecarea cauze în lipsă, față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul arată că în primul rând apreciază prezenta cale de atac este lovită de nulitate, întrucât deși este întemeiată pe dispozițiileart. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, acesta nu arată nici un text de lege ce ar fi interpretat sau aplicat eronat de către instanța de apel. Mai mult așa cum rezultă din cuprinsul cererii de recurs, criticile formulate vizează probatoriile administrate și modalitatea de interpretare a acestora de către cele două instanțe. Astfel susținerile recurentului ar fi putut fi încadrate în motivul de nulitate prevăzut de dispozițiile art. 304 pct. 10 Cod procedură civilă, care însă a fost abrogat. Mai susține avocat că și au investit instanța de judecată cu o cerere prin care au solicitat, în principal, obligarea intimatei să ridice un gard din plasă de sârmă galvanizată de 2 înălțime pe din beton de 2,50 înălțime, pe o lungime de 20, pe linia de hotar dintre proprietățile părților, iar în subsidiar să fie obligată la plata sumei de 920 lei Ron ce ar reprezenta contravaloarea lucrării de reamplasare a gardului.
Față de promovarea acestei acțiuni, intimata a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat grănițuirea terenurilor pe care le dețin părțile în proprietate și obligarea reclamanților de a-i lăsa în deplină proprietate și pașnică posesie imobilul acaparat.
În cauză au fost introduși, -, iu, în calitate de coproprietari, alături de reclamanți, asupra imobilului situat în P, str. -. -, nr. 11, județul
Așa cum rezultă din contractul de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 164/20 ian. 2005. este proprietara terenului în suprafață de 189 mp situat în P, str. -. -, nr. 9, județul Imobilul a fost cumpărat de la care, la rândul său, îl dobândise prin moștenire și atribuire în exclusivitate ca urmare a partajării, prin sentința civilă nr. 7194/17 sept. 2004 Judecătoriei Ploiești. Atât vânzătoarea cât și autorii săi au deținut acest teren în baza unor acte autentice notariale și hotărâri judecătorești rămase definitive prin care s-au stabilit dimensiunile, suprafața exactă și poziția terenului.
Mai arată avocat că pe latura de nord, proprietatea intimatei se învecinează cu cea a reclamanților, terenul acestora din urmă având suprafața de 279 mp iar nu de 300 mp așa cum pretind aceștia. Astfel, autorul reclamanților, respectiv iu, cumpărat imobilul situat în P, str. -. -, nr. 11 prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 4092/1939 în care însă, nu este precizată suprafața de teren achiziționată. În cursul anului 1968, între iu și ( autoarea intimatei ), a existat un litigiu având ca obiect revendicare și grănițuire, ce a fost soluționat prin sentința civilă nr. 1852/1968 pronunțată de Judecătoria Ploiești, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 1168/1969 a Tribunalului Prahova. Cu această ocazie a fost efectuată o expertiză topografică în care s-a stabilit că stăpânește o suprafață de teren de 279 mp, iar o suprafață de teren de 188 mp. Astfel, s-a statuat cu autoritate de lucru judecat, că autorul reclamanților este proprietar asupra unei suprafețe de 279 mp. Pornind de la aceste acte, expertul desemnat în cauză a efectuat o expertiză topografică concretizată într-un raport de expertiză ce nu a fost cenzurat de către instanțe.
Din concluziile acestuia rezultă că familia a acaparat o suprafață de teren de 25 mp identificat pe schița de plan din punctele 17-4-
Mai susține avocat că recurentul în faza de apel nu a solicitat suplimentarea probatoriilor.
Avocat, arată că înțelege să invoce și tardivitatea recursului, având în vedere data când i-a fost comunicată recurentului decizia de apel ( 4 februarie 2009) și data declarării recursului ( 2 martie 2009).
În principal solicită admiterea excepției, respingerea recursului ca tardiv formulat. Fără cheltuieli de judecată.
În subsidiar,dacă se va trece peste această excepție, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin actiunea civila inregistrata cu nr.-/281/24.08.2006 la udecatoria Ploiești, reclamantii, au chemat in judecata pe parata, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa se dispuna obligarea paratei sa ridice un gard din plasa de sarma galvanizata de 2 inaltime, pe spalier de beton de 2,50 inaltime, pe o lungime de 20 pe linia de hotar dintre imobilele proprietatea lor situate in P, str.-.-, nr.11 si proprietatea paratei situata in P, str.-.-, nr.9, iar in caz de refuz, obligarea paratei la plata sumei de cca.920 lei c/valoarea lucrarii de reamplasare a gardului, precum si a cheltuielilor de judecata.
In motivarea actiunii, reclamantii au aratat ca in baza certificatului de mostenitor nr.1119/1977 sunt proprietarii imobilului situat în P, str.-. -, nr.11, jud. P, avand un teren de 300. si o constructie, imobil care se invecineaza pe o latura cu imobilul proprietatea paratei situat în P, str.-. -, nr.9, jud. P, caz in care parata a demolat vechiul gard aflat pe linia de hotar dintre cele doua proprietati, motiv pentru care au dreptul sa solicite paratei sa refaca gardul sau sa le plateasca c/valoarea acestuia.
La data de 30.10.2006 parata a formulat o intampinare, precum si o cerere reconventionala, solicitand granituirea celor doua proprietati invecinate, obligarea reclamantilor sa-i restituie in deplina proprietate si pasnica folosinta terenul acaparat in urma granituirii proprietatii, sa-i plateasca cheltuieli de judecata, motivandu-se ca reclamantii au fost cei care au demolat gardul acaparandu-i o parcela din terenul proprietatea sa de 189. dobandit prin contractul de vanzare-cumparare nr.164/2005.
La data de 11.12.2006, reclamantul a formulat un raspuns la cererea reconventionala a paratei, solicitand respingerea acesteia in conditiile in care cele doua proprietati au fost bine delimitate, parata fiind cea care a demolat gardul in litigiu.
La data de 10.01.2007 instanta avand in vedere cererea reclamantilor, a dispus introducerea in cauza a mostenitorilor defunctului, respectiv a numitilor, -, iu si.
Dupa administrarea probelor cu acte, interogatoriu, martori, expertiza topo, prin sent.civ.nr.5673/08.06.2007 a Judecatoriei Ploieștia fost respinsa ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanti impotriva paratilor si a fost admisa cererea reconventionala a paratei, dispunandu-se granituirea celor doua proprietati pe aliniamentul 17-x potrivit raportului de expertiza si obligarea reclamantilor sa-i lase paratei in deplina proprietate si linistita posesie, terenul de 25. pct. 4-17-x si sa-i plateasca 592,76 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta o asemenea solutie,s-a retinut ca potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.4092/1939, certificatului de mostenitor 1119/1977, reclamantii si mostenitorii defunctului se afla in indiviziune asupra terenului situat in P, str.-.-, nr.11, in timp ce in baza contractului de vanzare-cumparare nr.164/2005, sent.civ.nr.7194/2004 a Judecatoriei Ploiești, parata a dobandit in proprietate imobilul situat in P, str.-.-, nr.11, avand un teren de 189. astfel incat in urma efectuarii expertizei topo coroborata cu recunoasterile reclamantilor, s-a stabilit ca linia de hotar intre cele doua proprietati invecinate, este determinata de aliniamentul real 17-x, situatie confirmata si de o alta expertiza intocmita intr-un alt litigiu, caz in care pretentia reclamantilor privind plata c/valorii gardului de sarma este nejustificata atat timp cat plasa se afla pe terenul reclamantilor.
De asemenea s-a mentionat ca din expertiza topo, reiese ca reclamantii ocupa in prezent un teren de 25. proprietatea paratei, delimitat de pct.4-17-x, motiv pentru care a fost respinsa actiunea si in baza art.480 civ. a fost admisa cererea reconventionala si obligati reclamaniti sa lase in deplina proprietate si posesie parcela sus-mentionata paratei, dispunandu-se si granituirea celor doua proprietati invecinate pe aliniamentul 17-
In baza art.274 pr.civ. au fost obligati reclamanti sa plateasca paratei cheltuieli de judecata reprezentand taxe de timbru, timbre judiciare, onorarii avocat si expert.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul,criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a sentintei in sensul admiterii actiunii, obligarea paratei la edificarea gardului despartitor pe aliniamentul 17-4 pe cheltuiala acesteia si respingerea cererii reconventionale, motivandu-se ca potrivit probelor administrate in cauza, parata a fost cea care a demolat gardul, situatie confirmata de martorii audiati in cauza care au relatat existenta intre cele doua proprietati a unui gard despartitor din plasa de sarma cu stalpi de beton si care a fost scos de muncitorii paratei in vara anului 2006, datorita amplasarii casei acesteia pe hotar.
In continuare, apelantul a aratat ca se impune refacerea gardului pe vechiul amplasament, retinandu-se eronat, in raport de acest capat de cerere ca plasa de sarma a fost stransa si infasurata pe terenul proprietatea sa si ca sustinerile paratei privind necunoasterea persoanei care a demolat gardul, declaratia martorului conform careia demolarea gardului a avut la baza existenta unei intelegeri intre parti au un caracter contradictoriu, evaziv, contrar situatiei reale, lipsit de logica, privind existenta unei intelegeri referitoare la demolarea propriului gard.
De asemenea, apelantul a precizat ca eronat s-a retinut ocuparea terenului de 25. din proprietatea paratei, fara sa se seama ca certificatul de mostenitor nr.1119/197 atesta suprafata reala de teren proprietatea mostenitorilor defunctului de 300. certificat necontestat si ca cei 300. au fost identificati de expert prin pct.1-3-x-4- 17 in raport de care linia de hotar corecta este determinata e aliniamentul 17-4.
Totodata, apelantul a mentionat ca eronat s-a tinut seama de actele de proprietate ale familiei, preluandu-se o situatie care nu corespunde realitatii, fara sa se seama de declaratia martorului conform careia a constatat ca in realitate, dupa litigiul familiei, terenul paratei nu corespundea ca pozitie, imprejurare atestata si de planul cadastral nr.851 care a fost modificat prin includerea utilitatilor si ca parata a cumparat un alt teren, modificand pozitionarea acestuia, efectuand masuratori prin schimbarea amplasamentului, inclusiv a gardului despartitor.
Pe de alta parte, apelantul a aratat ca dimensiunile terenurilor invecinate sunt respectate de aliniamentul 17-4 si ca eronat, la stabilirea aliniamentului 17-x s-a tinut seama de expertiza, atat timp cat la data efectuarii acesteia s-a folosit un sistem de masurare cu ruleta si pasul si nicidecum unul de precizie ca cel national, stereografic, aparand diferente de masurare, mai ales ca expertul nu a tinut cont ca pe terenul in litigiu exista plantati pomi si de solutionarea unui alt proces de granituire.
In continuare, apelantul a precizat ca pe alinimanetul 17-4 fost edificat gardul demolat de parata pentru depozitarea pamantului excavat, fiind imposibil ca pe cei 10 cm despartitori revendicati de parata, sa se depoziteze pamant si ca reclamantii nu pot fi obligati la plata cheltuielilor de edificare a gardului demolat de parata, pentru ca aceasta sa-si asigure racordurile la utilitati pe terenul său.
La data de 18.11.2008 parata a formulat o intampinare, solicitand repsingerea apelului, in conditiile in care instanta de fond a retinut corect situatia de fapt si a respins actiunea, admitand cererea reconventionala.
Prin decizia civilă nr. 620/18 nov. 2008, Tribunalul Prahovaa respins apelul declarat de apelantul reclamant împotriva sentinței civile nr.5673/08.06.2007 pronunțata de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata reclamanta si intimații parați, ca nefondat.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că în cuprinsul certificatului de mostenitor nr.1119/07.12.1977 se mentioneaza ca de pe urma defunctului au ramas ca mostenitori legali, G in calitate de copii si o masa succesorala compusa din dreptul indiviz de 5/8 din imobilul situat in P, str.-.-, nr.11, avand un teren de 300. si o constructie cu 4 camere, demisol, dintr-un teren de 250. situat in com: Noi, jud.P, din dreptul indiviz de 5/8 dintr-o casa cu 2 camere, antreu, amplasata pe terenul sus-mentionat, un loc de veci in Cimitirul P, restul cotei de 3/8 din imobilele sus-mentionate apartinand mostenitorilor de mai sus in calitate de succesori ai autoarei lor.
In baza contractului de vanzare-cumparare nr.3691/21.12.1943, numitul a dobandit un imobil situat in P, str.-.-, nr.5, avand un teren de 200. si o casa cu 3 camere.
Prin sent.civ.nr.1852/03.04.1969 a Judecatoriei Ploiești ramasa definitiva in urma respingerii recursului in baza deciziei civile nr.1168/07.08.1969 a Tribunalului Prahova, a fost admisa in parte actiunea formulata de impotriva lui si a fost obligat acesta din urma sa lase libera si netulburata proprietatea sus-numitei, constand intr-un teren situat in P, str.-.-, nr.9 de 188,15. fiind respins capatul de cerere referitor la refacerea gardului despartitor dintre proprietati, motivandu-se ca din probele administrate in cauza, inclusiv acte, expertiza topo ing., numitul nu a facut dovada dreptului său de proprietate cu privire la terenuld e 188,15. spre deosebire de care si-a dovedit dreptul de proprietate prin actul de vanzare nr.3691/1943.
Conform sent.civ.nr.7194/17.09.2004 a Judecatoriei, ramasa definitiva, s-a dispus iesirea din indiviziune asupra averii defunctului G-decedat la 04.06.1966, in baza variantei unice de la raportul de expertiza tehnica ing., prin care numitei i s-au atribuit in natura imobilele situate in P,-, avand un teren de 143,4. si str.-.-.-, avand un teren de 188,52. fiind obligata sa achite sulte celorlalti mostenitori.
Ulterior, prin contractul de vanzare-cumparare nr.164/20.01.2005, a vandut paratei imobilul situat in P, str.-.-, nr.9, avand un teren de 189. gasiti la masuratoare 188,52. in schimbul sumei de 75.000.000 ROL, teren pe care parata a inceput edificarea unei constructii cu parter, etaj, pod mansardat in septembrie 2005, asa cum reiese din autorizatia de contructie nr.772/2005.
Martorii, propusi de reclamanti, au declarat ca parata ar fi demolat initial gardul din plasa de sarma, imprejurare neperceputa personal, gardul fiind scos de muncitorii angajati de parata pentru edificarea fundatiei casei acesteia in vara anului 2006, dupa care, reclamanta a construit un gard nou din plasa de sarma care nu mai respecta vechiul hotar, astfel incat nu cunosc daca exista sau nu semne vechi de hotar, cu exceptia unor pomi plantati de reclamanti de-a lungul timpului.
De asemenea, martorii propusi de parata, au aratat ca fundatia casei paratei a fost edificata la 10 cm de gardul despartitor, gard ce a fost luat de reclamanti si, in urma litigiului avut de familia la ICCJ, parata a procedat la masurarea terenului proprietatea sa, ocazie cu care a rezultat o diferenta de teren determinata de mutarea gardului, de-a lungul timpului de catre reclamanti.
In cuprinsul raportului de expertiza tehnica topometrica ing., se specifica ca terenul descris in certificatul de mostenitor nr.1119/1977 al reclamantilor are suprafata de 300. pct.1-3-x-17-54-53-52-51-B-A-55-58-59-60-27-28-2- 1, in timp ce terenul proprietatea paratei descris in contractul de vanzare-cumparare nr.164/2005, are suprafata de 189. pct.x-4-23-5-29-30-y-31-17-x, caz in care linia de hotar dintre cele doua terenuri, o reprezinta traseul 17-x, tinandu-se seama de stalpul metalic reprezentand capatul boltei de de vie, de distanta de 0,3 de la pct.5 de pe schita de plan si de actele de proprietate ale partilor si ale vecinilor, inclusiv ale familiei, neexistand urme evidente ale vechiului hotar dintre proprietati.
De altfel, din raportul de expertiza tehnica topometrica a reieșit ca plasa vechiului gard era rulata si impreuna cu stalpii se afla in curtea reclamantilor si ca in raport de pozitia vechiului gard, de intinderea, limitele terenurilor, terenul in litigiu revendicat de parata, are suprafata de 25. pct.4-24-17-x-4, facand parte din suprafata totala de 189. avand o valoare de 7500 lei.
Disp.art.480 civ. stipuleaza ca dreptul de proprietate presupune exercitarea de catre titularul acestuia asupra unui bun, a urmatoarelor prerogative, cumulativ: dreptul de a intrebuinta bunul potrivit destinatiei acestuia, dreptul de a-i culege fructele sau productele, dreptul de a dispune de bun prin instrainare sau consumare.
Totodata, disp.art.584 civ. prevad ca granituirea reprezinta o operatiune de delimitare prin semne exterioare a doua proprietati vecine ce apartin unor titulari diferiti, urmarindu-se prin hotarare judecatoreasca, determinarea limitelor dintre proprietati si stabilirea traseului real pe ce trebuie urmat prin fixarea semnelor exterioare dintre fondurile invecinate.
In baza art.1073 si urm.civ. creditorul are dreptul sa solicite debitorului său indeplinirea exacta a obligatiei asumate, in caz contrar avand dreptul la desdaunari.
Asadar, din analiza probelor administrate in cauza, a rezultat ca pe de o parte, in baza certificatului de mostenitor nr.1119/1977, reclamantii si paratii, cu exceptia paratei, au dobandit in calitate de mostenitori legali ai defunctului, imobilul situat in P, str.-.-, nr.11, avand un teren de 300. si o constructie, iar pe de alta parte, conform contractului de vanzare-cumparare nr.3691/1943, sent.civ.nr.1852/1969, numitii si, au dobandit in timpul vietii, imobilul situat in P, str.-.-, nr.9, fost nr.5, avand o casa si un teren de cca.200, adica 188,15.pe care autorul reclamantilor -, l-a ocupat fara nici un drept, fiind obligat prin sentinta sus-mentionata sa-l lase in deplina proprietate si posesie numitei, teren care, ulterior, in urma partajarii averii defunctilor si G, a revenit numitei prin sent.civ.nr.7194/2004.
De asemenea, potrivit probelor administrate in cauza, numita a instrainat paratei, in baza contractului de vanzare-cumparare nr.164/2005, terenul sus-mentionat de 189. situat in P, str.-.-, nr.9 pe care parata a inceput edificarea unei constructii, caz in care, in urma efectuarii raportului de expertiza topo, terenul descris in certificatul de mostenitor nr.1119/1977, are suprafata de 300. determinata de pct. 1-3-x-17-54-53-52-51-B-A-55-58-59-60-27-28-2- 1, in timp ce terenul paratei descris in contractul de vanzare-cumparare nr.164/2005, are suprafata de 189. determinata de pct.x-4-23-5-29-30-y-31-17-x, din care, parcela de 25. pct. x-4-24-17-x-4 reprezinta suprafata ocupata de reclamanti din terenul de 189.
Ca atare, atat timp cat reclamantii si ceilalti parati, cu exceptia paratei, au dobandit in calitate de mostenitori legali un teren de 300. situat in P, str.-.-, nr.11, pct. 1-3-x-17-54-53-52-51-B-A-55-58-59-60-27-28-2-1 prin certificatul de mostenitor nr.1119/1977 care se invecineaza pe o latura cu terenul paratei situat in P, str.-.-, nr.9 in suprafata de 189. dobandit in baza contractului de vanzare-cumparare nr.164/2005 pct. x-4-23-5-29-30-y-31-17-x, teren din care face parte si parcela de 25. pct. x-4-17-x, inseamna ca se impune determinarea limitrelor dintre cele doua terenuri invecinate constand in delimitarea liniei de hotar, prin stabilirea traseului real, in raport de intinderea terenurilor si anume de aliniamentul x-17 si nicidecum pe aliniamentul 4-17 care nu este determinat de intinderea, limitele terenurilor sus-mentionate.
Mai mult chiar, in conditiile in care linia de hotar este determinata de aliniamentul x-17, iar terenul in litigiu de 25. face parte din suprafata de 189. dobandita de parata si nicidecum din terenul de 300. descrisa in certificatul de mostenitor nr.1119/1977, inseamna ca aceasta parcela de teren in litigiu de 25. este proprietatea paratei, caz in care aceasta se afla in imposibilitate de a-si exercita toate prerogativele conferite de dreptul său de proprietate si anume de a intrebuinta parcela potrivit destinatiei acesteia, de a-i culege fructele, motiv pentru care reclamantii sunt obligati in baza art.480 civ. sa-i lase paratei in deplina proprietate si posesie acest teren si sa se dispuna granituirea conform art.584 civ. pe aliniamentul real x-17.
De altfel, atat timp cat terenul in litigiu de 25. este proprietatea paratei si nicidecum si a reclamantilor, inseamna ca acestia din urma nu pot pretinde obligarea acestei parate la ridicarea unui gard de plasa pe aliniamentul x-17 sau pe alinimanetul 4-17, intrucat pe de o parte, probele administrate in cauza atesta ca gardul de plasa se afla strans pe terenul reclamantilor, iar pe de alta parte, cheltuielile privind granituirea se suporta in cote egale de catre proprietarii terenurilor invecinate, mai ales ca pe aliniamentul 4-17 nu poate fi edificat un gard atat timp cat acest aliniament, nu cosntituie linia reala de hotar.
Astfel, in mod corect instanta de fond a retinut situatia de fapt, a admis cererea reconventionala si a dispus in baza art.584 civ. art.480 civ. granituirea celor doua terenuri pe aliniamentul 17-x si obligarea reclamantilor sa lase paratei in deplina proprietate si posesie, parcela de teren de 25. respingand actiunea in conditiile in care nu sunt indeplinite cerintele prev.de art.1073 si urm.civ.
Apararile apelantului in sensul ca potrivit probelor administrate in cauza, parata a fost cea care a demolat gardul, situatie confirmata de martorii audiati in cauza care au relatat existenta intre cele doua proprietati a unui gard despartitor din plasa de sarma cu stalpi de beton si care a fost scos de muncitorii paratei in vara anului 2006, datorita amplasarii casei acesteia pe hotar si ca eronat s-a retinut ca plasa de sarma a fost stransa si infasurata pe terenul proprietatea sa nu pot fi avute in vedere deoarece pe de o parte, nu exista la dosar nicio dovada certa care sa ateste ca parata ar fi demolat gardul, iar pe de alta parte, chiar daca aceasta ar fi demolat gardul in litigiu, o asemenea operatiune se impunea tocmai datorita amplasarii gardului pe un aliniament ce nu constituie linia reala de hotar dintre cele doua proprietati stabilindu-se corect existenta pe terenul reclamantilor a plasei de sarma desfiintata.
Imprejurarile invocate de catre apelant in sensul ca sustinerile paratei privind necunoasterea persoanei care a demolat gardul, declaratia martorului conform careia demolarea gardului a avut la baza existenta unei intelegeri intre parti au un caracter contradictoriu, evaziv, contrar situatiei reale, lipsit de logica, privind existenta unei intelegeri referitoare la demolarea propriului gard nu au relevanta in cauza intrucat martorii nu au facut altceva decat sa relateze ceea ce au perceput personal sau prin intermediul altor persoane, inclusiv cu privire la existenta unei intelegeri referitoare la demolarea gardului in litigiu.
Motivele invocate de catre apelant conform carora s-a retinut eronat ocuparea terenului de 25. din proprietatea paratei, fara sa se seama ca certificatul de mostenitor nr.1119/197 atesta suprafata reala de teren proprietatea mostenitorilor defunctului de 300. certificat necontestat si ca cei 300. au fost identificati de expert prin pct.1-3-x-4- 17 in raport de care linia de hotar corecta este determinata e aliniamentul 17-4 sunt nefondate deoarece pe de o parte, expertiza topo efectuata in cauza si actele de proprietate atesta ca terenul de 25. face parte din terenuld e 189. proprietatea paratei si nicidecum din terenuld e 300. al reclamantilor, iar pe de alta parte, certificatul de mostenitor nr.1119/1997 nu constituie un titlu de proprietate privind dovedirea intinderii dreptului de proprietate, ci doar atesta calitatea de mostenitori, cotele acestora, bunurile ce compun masa succesorala.
De fapt, in speta, linia de hotar reala este determinata de aliniamentul 17-x si nicidecum de aliniamentul 17-4 care ar include in terenul reclamantilor alaturi de cei 300. si parcela de 25. ajungandu-se astfel la detinerea de catre reclamanti a unui teren in suprafata totala de 325. care ar depasi suprafata de 300. inscrisa in certificatul de mostenitor.
Afirmatiile apelantului in sensul ca eronat s-a tinut seama de actele de proprietate ale familiei, preluandu-se o situatie care nu corespunde realitatii, fara sa se seama de declaratia martorului conform careia a constatat ca in realitate, dupa litigiul familiei, terenul paratei nu corespundea ca pozitie, imprejurare atestata si de planul cadastral nr.851 care a fost modificat prin includerea utilitatilor si ca parata a cumparat un alt teren, modificand pozitionarea acestuia, efectuand masuratori prin schimbarea amplasamentului, inclusiv a gardului despartitor nu produc nici un efect juridic deoarece la stabilirea liniei de hotar, a intinderii reale a celor doua terenuri invecinate, s-a tinut seama corect de distantele, de vecinatatile aflate in aproprierea terenurilor, inclusiv de amplasamentul proprietatii familiei si nu exista nicio dovada la dosar ca terenul paratei ar avea un alt amplasament, ar fi fost modificat, inclusiv prin schimbarea planului cadastral sau a unor masuratori. Criticile apelantului potrivit carora dimensiunile terenurilor invecinate sunt respectate de aliniamentul 17-4 si ca eronat, la stabilirea aliniamentului 17-x s-a tinut seama de expertiza, atat timp cat la data efectuarii acesteia s-a folosit un sistem de masurare cu ruleta si pasul si nicidecum unul de precizie ca cel national, stereografic, aparand diferente de masurare, mai ales ca expertul nu a tinut cont ca pe terenul in litigiu exista plantati pomi si de solutionarea unui alt proces de granituire sunt neintemeiate intrucat pe de o parte, in realitate, expertiza topo si actele de proprietate atesta respectarea intinderii limitelor celor doua proprietati de aliniamentul 17-x si nu de aliniamentul 17-4, iar pe de alta parte, plantarea unor pomi, existenta altor litigii, nu demonstreaza neacapararea de catre reclamanti a terenului in litigiu.
Sustinerile apelantului in sensul ca pe alinimanetul 17-4 fost edificat gardul demolat de parata pentru depozitarea pamantului escavat, fiind imposibil ca pe cei 10 cm despartitori revendicati de parata, sa se depoziteze pamant si ca reclamantii nu pot fi obligati la plata cheltuielilor de edificare a gardului demolat de parata, pentru ca aceasta sa-si asigure racordurile la utilitati pe terenul său nu pot fi avute in vedere deoarece imprejurarile sus-mentionate nu constituie dovezi privind aliniamentul real dintre terenuri, ci, pur si simplu, reprezinta stari de fapt care nu atesta dreptul de proprietate al partilor asupra terenului in litigiu, reclamantii avand obligatia sa suporte impreuna cu ceilalti coindivizari, cheltuielile privind granituirea terenurilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul la data de 02.03.2009.
Curtea,examinând cu prioritate excepția tardivității declarării recursului invocată de intimata-pârâtă,conform art.316 rap. la art.298 și art. 137 proc.civ.constată că aceasta întemeiată.Astfel,potrivit art. 301 proc.civ. termenul de recurs e de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii,dacă legea nu dispune altfel. În speță,termenul de recurs de 15 zile a început a curge la data de 04.02.2009,astfel cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 159 din dosarul instanței de apel, împlinindu-se,după modul de calcul reglementat de art. 101 proc.civ.la data de 20.02.2009.Cum recurentul a formulat cererea de recurs la data de 02.03.2009,calea de atac e declarată după împlinirea termenului legal.
În consecință, din considerentele susmenționate,în baza art. 312 proc.civ.Curtea, admițând excepția tardivității declarării recursului, invocată de intimata, va respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamantul împotriva deciziei nr. 620/18.11.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția de tardivitate invocată de intimata pârâtă.
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în B,-, - 26,. 2,.56, sector 4, împotriva deciziei civile nr. 620/18 nov. 2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamanta, domiciliată în P, str. -. -, nr. 11, județul P, pârâții, domiciliată în P, str. -, nr. 16, județul P, domiciliată în P, str. -. -, nr. 7, județul P, -, domiciliată în P, str. G-ral., nr. 22,. 58,. D,.78, județul P, domiciliată în P,-, județul P, iu, domiciliat în P,-, județul P și, domiciliată în P, str. -. -, nr. 7, județul
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 aprilie 2009.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.MP
tehnored.grefier
2 ex./15.05.2009
f- Jud.
a- Trib.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Eliza Marin, Marilena Panait
