Obligație de a face. Decizia 387/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
DECIZIA CIVILĂ NR 387/R/2009
Ședința publică din data de 4 martie 2009
PREȘEDINTE: Doina Măduța | - - | - JUDECĂTOR 2: Dana Cigan |
- - | - JUDECĂTOR 3: Felicia Toader | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol fiind soluționarea recursului civil declarat de recurenții intervenienți CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. -, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. HO- CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. și SC SERV SRL, -toți cu sediul în O, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA IMOBILIARĂ, județul B și intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE proprietari "", cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 242/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 2088 din 23 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că părțile prezente în ședința publică din 18 februarie 2009 au pus concluzii asupra recursului, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea la data de 25 februarie 2009, apoi 4 martie 2009, dată la care s-a pronunțat prezenta hotărâre, după care:
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului civil de față, constată următoarele: Prin sent.civ.nr.2088/2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dos.nr- s-a respins ca nefondată cererea principală formulată de reclamanta Asociația de Proprietari O împotriva pârâtei Primăria Municipiului
S-au respins ca nefondate cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenientele CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. -, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. HO- CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., SC SERV SRL împotriva reclamantei Asociația de Proprietari O și pârâtei Primăria Municipiului
Pentru a pronunța această hotărâre Judecătoria Oradeaa reținut că, la data de 7.10.1997 reclamanta a încheiat cu Spitalul Clinic Județean B un contract de închiriere având ca obiect asigurarea folosinței asupra unei încăperi din cadrul fostului Dispensar nr. 4 din O- ( fila 7 ). Durata inițială a contractului a fost de un an, el fiind prelungit succesiv pentru ca în data de 26.09.2000 între aceleași părți să se încheie contractul de închiriere nr. 6531 pe o durată de 5 ani.
După transmiterea unor imobile aflate în administrarea unităților spitalicești către comunitățile locale, reclamanta a încheiat cu Administrația Imobiliar contractul de închiriere nr. 202.211/15.10.2003 privind aceleași imobile pe o perioadă de doi ani, termenul împlinindu-se, potrivit art. 4 alin. 2 din contract, la data de 1.03.2005.
Începând cu anul 2003 și până în anul 2005 intervenienții în interes propriu au încheiat cu Administrația Imobiliar contracte de concesiune sau de închiriere referitoare la spații aflate în imobilul situat în O-.
Constituind un contract sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ și consensual, contractul de închiriere transmite în favoarea locatarului dreptul de folosință temporară asupra lucrului închiriat. Nefiind posibilăde legeînchirierea perpetuă sau veșnică a unu bun, durata contractului de închiriere constituie un element esențial al acestuia. Tocmai de aceea, art. 1436 alin. 1.civ. prevede în mod expres ca și cauză a încetării contractului de închiriere împlinirea termenului stabilit de către părți sau a celui determinat de lege după distincțiile operate de art. 1450-1451.civ. În măsura în care însă după expirarea termenului contractual locatarul rămâne în folosința bunului, locațiunea se consideră reînnoită prin tacita relocațiune ( art. 1437 și 1452.civ.
Din examinarea coroborată a acestor prevederi legale rezultă că pentru a fi incidentă este necesară întrunirea a două condiții: inexistența unei prevederi cuprinse în contractul care să excludă aplicarea lor și neanunțarea concediului.
Prin contractul încheiat la data de 15.10.2003 ( filele 13-15 ) reclamanta și pârâta nu au instituit vreo clauză care să împiedice tacita relocațiune instituind numai că durata contractului poate fi modificată prin acordul părților ( art. 4 alin. 3 ). Or, în absența oricărei referiri la forma pe care trebuie să o îmbrace respectiva manifestare de voință concluzia care se impune este că ea poate fi și tacită.
De altfel, după expirarea termenului reclamanta a continuat să folosească imobilul ce a făcut obiectul contractului de închiriere, pârâta încasând în mod constant chiria. Acceptarea plății chiriei ( element ce ține de faza executării obligațiilor pe care le creează orice contract de închiriere ) constituie dovada clară că între părți a intervenit o prelungire a contractului inițial în condițiile prevăzute de art. 1437 și 1452.civ. Întrucât tacita relocațiune are loc în condițiile primului contract, dar fără termen, instanța consideră că în acest moment între reclamantă și pârâtă există încheiat un contract de închiriere referitor la același imobil, constatarea expresă a acestei împrejurări fiind lipsită de interes. Tocmai de aceea, obligarea la încheierea altuia nu poate fi admisă, astfel încât cererea principală sub acest aspect este nefondată.
Referitor la cererea accesorie trebuie precizat că reprezentând o garanție pasivă de natură să asigure debitorului obligației de restituire a unui bun satisfacerea creanței deținute față de creditorul obligației de restituire, dreptul de retenție interesează numai în momentul în care ar deveni actuală restituirea bunului. Abia atunci dreptul de creanță al detentorului bunului ce invocă recunoașterea dreptului de retenție devine exigibil, invocarea lui într-o etapă anterioară fiind prematură.
Astfel, până la momentul acordării cuvântului asupra fondului cauzei nu s-a făcut dovada că pârâta ar fi solicitat încetarea raporturilor contractuale încheiate cu reclamanta, adresa aflată la fila 23 fiind anterioară datei încasării chiriei ( factura fiscală nr. 74.393/19.02.2007 în care se specifică că plata a fost făcută pe întregul trimestru al anului 2007 ). Mai mult, prin întâmpinarea depusă a arătat că lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a cererii principale. Ca atare, instanța a considerat că nu a fost contestată în mod real îndreptățirea reclamantei de a exercita posesia și folosința asupra imobilului, astfel încât nu poate fi pusă în discuție nici stabilirea unui drept de creanță și a unuia de retenție. Pe cale de consecință, a respins și cererea accesorie ca nefondată.
Cât privește cererile de intervenție în interes propriu instanța a reținut că asupra aceluiași imobil nu este posibil ca în același timp și exclusiv să fie exercitate atributele de posesie și folosință dacă nu subzistă starea de coproprietate. După cum s-a arătat anterior, în prezent reclamanta deține imobilul în litigiu în temeiul unui contract de închiriere prelungit pe o durată nedeterminată, situația juridică pe care acesta a creat-o impunându-se a fi respectată și de terți. Or, atâta timp cât efectele lui cât efectele lui nu au încetat, indiferent pe ce cale, instanța a considerat că nu se poate recunoaște concomitent și concurent îndreptățirea unor persoane diferite la exercitarea posesiei și folosinței asupra lui.
Faptul că imobilul în litigiu a fost folosit în urmă cu 10 ani ca spațiu de depozitare a deșeurilor sanitare ( martorele și ) și că în prezent există obligația ca unitatea sanitară să aibă un spațiu de depozitare temporară a deșeurilor periculoase la locul lor de producere ( art. 1 din Ordinul nr. 219/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei ) nu poate duce la o altă concluzie. Astfel, inițial contractul de închiriere a fost încheiat cu reclamanta chiar de către o unitate spitalicească, deșeurile sanitare producându-se și la acel moment.
În măsura în care spațiul deținut în prezent de reclamantă ar fi fost absolut necesar pentru depozitarea respectivelor deșeuri, este neîndoielnic că nu s-ar fi încheiat contractul de închiriere cu o altă persoană juridică. Acesta cu atât mai mult cu cât efectele lui au fost păstrate o perioadă de timp și după intrarea în vigoare a Ordinului nr. 219/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal, apelanții Cabinet Medical Individual dr. au declarat apel solicitând schimbarea în parte a sentinței atacate în sensul admiterii cererilor de intervenție în interes propriu astfel cum a fost formulată.
Prin decizia civilă nr. 242/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor s-a respins excepția de necompetență materială invocată din oficiu.
S-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelanții CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. -, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. HO- CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., SC SERV SRL în contradictoriu cu intimații ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI O - DIRECȚIA PATRIMONIU, împotriva sentinței civile nr 2088 din 23.03.2007. pronunțată de Judecătoria Oradea pe care a păstrat-o în totalitate.
Din considerentele sentinței se reține că în ședința publică din 4.04.2008. instanța din oficiu a invocat excepția de necompetență materială a instanței de fond în soluționarea cererii de intervenție în interesul propriu formulată de apelați, tribunalul constatând că, primul capăt de cerere din acțiunea reclamantei îl reprezintă o obligație de a face respectiv de a obliga pârâta la încheierea unui nou contract de locațiune pe o durată de cel puțin doi ani. Cererea de intervenție în interes propriu reprezintă o cerere incidentă. Conf. art 17 pr.civ. cererile accesorii ș incidentale sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală. Cererea principală fiind de competența Judecătoriei Oradea rezultă că și cererea incidentală respectiv cererea de intervenție în interes propriu chiar dacă are natură contencioasă este în competența aceleiași instanțe respectiv Judecătoria Oradea.
Față de aceste considerente instanța a respins ca nefondată excepția de necompetență materială invocată din oficiu.
Pe fondul cauzei, instanța a constatat că obiectul dedus judecății îl reprezintă stabilirea unui drept locativ asupra unui imobil aflat în proprietatea pârâtei intimate Primăria O - Administrația Imobiliară Reclamanta Asociația de Proprietari O invocă tacita relocațiune față de contractul de închiriere nr.-/15.10.2003. a cărui perioadă de valabilitate a expirat la data de 1.03.2005, iar intervenienții apelanți solicită obligarea proprietarului să încheie un contract de concesiune sau de închiriere cu privire la același imobil situat în O-. invocând Ordinul 219/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei prin care s-a impus în sarcina unităților medicale obligația de a avea un spațiu pentru depozitarea temporară a deșeurilor periculoase la locul de producere al acestora.
Examinând titlul locativ asupra imobilului în discuție al reclamantei intimate Asociația de Proprietari O, tribunalul constată că la data de 7.10.1997. între Spitalul Clinic Județean O și Asociația de Proprietari O s-a încheiat contractul de închiriere cu nr.4264 având ca obiect închirierea imobilului în discuție pe o perioadă de 1 an ( fila 7 dosar fond) La data de 26.09.2000. între aceleași părți s-a încheiat un nou contract de închiriere având același obiect pe o durată de 5 ani începând cu data de 26.09.2000( fila 9 dosar fond).
Prin HG 866/2002 imobilul în discuție a trecut în domeniul privat al statului și din administrația Ministerului Sănătății și Familiei în domeniul public al municipiilor, orașelor și comunelor și în administrarea consiliilor locale respective. În urma acestui act normativ, Administrația Imobiliar Oaî ncheiat la data de 15.10.2003. un contract de închiriere asupra imobilului în discuție Asociația de Proprietari O pe o durată de 2 ani cu dată de expirare 1.03.2005.( așa cum rezultă di nart 4 al.2 din contractul aflat la fila 13 dosar fond).
La data de 8.09.2005. Asociația de Proprietari O solicită Consiliului Local O să aprobe prelungirea termenului de valabilitate al contractului de închiriere încheiat la data de 15.10.2003. așa cum rezultă din adresa de la fila 19 dosar fond.
Prin adresa nr.-/7.09.06. aflată la fila 23 dosar, Primăria O - Direcția somează Asociația de Proprietari O să procedeze la predarea imobilului în discuție exprimându-și astfel în mod indubitabil intenția de a nu mai prelungi contractul de închiriere cu această pârâtă.
Instanța de fond în mod legal a respins acțiunea principală formulată de reclamanta Asociația de Proprietari O, însă motivarea că a intervenit tacita relocațiune, contractul de închiriere fiind prelungit pe o durată nedeterminată este greșită. Din probele administrate în cauză inclusiv din adresa de la fila 23 dosar, rezultă indubitabil că în cauză nu poate fi vorba de o tacită relocațiune. Toată relocațiunea presupune rămânerea în pasivitate a părților contractante după expirarea perioadei de valabilitate a contractului, exprimându-și tacit acordul de prelungire a contractului încheiat în aceleași condiții. Ori, Primăria Oai eșit din această pasivitate,somând chiriașul să părăsească imobilul ca urmare a expirării perioadei de închiriere, fiind astfel evidentă intenția locatorului de a nu mai prelungi contractul de închiriere. Plata și respectiv încasarea în continuare a contravalorii chiriei neputând contrazice poziția clară a locatorului de a nu mai prelungi contractul.
Față de această stare de fapt tribunalul constatând că soluția instanței de fond este legală și corectă însă motivarea acesteia nu concordă cu starea de fapt și normele incidente în materie.
Referitor la cererea de intervenție în interes propriu, instanța de fond în mod corect a reținut că Ordinul 219/2002 al Ministerului Sănătății și Familiei de care se prevalează apelanții nu poate constitui temei pentru obligarea locatorului să încheie contract de concesiune sau de închiriere cu intervenienții. Faptul că se impune obligarea constituirii unui depozit de deșeuri, nu instituie și obligarea locatorului de a asigura chiriașului acest spațiu. Mai mult, concesiunea unor spații aparținând unităților administrativ - teritoriale se poate realiza doar prin procedura prevăzută de lege privind scoaterea la licitație a imobilului în condițiile și termenele prevăzute de lege.
Împotriva hotărârilor pronunțate intervenienții au declarat recurs solicitând modificarea acestora în sensul respingerii acțiunii principale pe aspecte legate de fondul cauzei și admiterea cererii de chemare în garanție așa cum a fost aceasta formulată.
Analizând actele și lucrările de la dosar, se constată că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale.
Reclamanta a formulat o acțiune în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate asupra spațiului din litigiu solicitând să se dispună obligarea pârâtului la încheierea unui nou contract de închiriere, sau, în subsidiar să se constate că reclamanta a efectuat investiții la imobil și să se stabilească un drept de retenție până la stingerea creanței.
Acțiunea reclamantei a fost respinsă cu motivarea că pârâtul nu a invocat încetarea contractului ci, dimpotrivă, acceptând în continuare încasarea chiriei a avut loc o înnoire a locațiunii, astfel încât cererea este lipsită de interes iar retenția nu se impune a fi recunoscută câtă vreme nu se pune problema evacuării reclamantei.
Intervenția a fost respinsă cu motivarea că spațiul este afectat de un contract valabil, astfel încât nu poate intra în discuție încheierea unui nou contract cu intervenienții.
Concluziile instanței de fond sunt greșite, nelegală fiind și soluția instanței de apel care a confirmat această hotărâre, deoarece potrivit art.1437 cod civil este posibilă reînnoirea locațiunii cu sublinierea că în acest caz efectele contractului sunt reglementate de dispozițiile art. 1436 alin 2 cod civil, ori potrivit acestui text concediul se dă de către locator doar cu respectarea termenului defipte de obiceiul locului.
Proprietarul și-a exprimat în mod clar dorința de a nu mai prelungi contractul prin adresa nr. - din 7 septembrie 2006 prin care a solicitat predarea spațiului, astfel încât reclamanta avea tot interesul fie să solicite obținerea unui alt contract de închiriere cu termen,fie stabilirea dreptului de retenție.
Pentru că, în opinia instanței, judecătoria va fi chemată să se pronunțe în mod expres asupra acestor cereri, în momentul analizării oportunității încheierii unui nou contract afectat de un termen extinctiv va cerceta și o eventuală prioritate a intervenienților la încheierea contractului de închiriere pentru spațiul din litigiu, în măsura în care obligația de depozitare a deșeurilor nu poate fi executată într-o formulă mai favorabilă decât cea invocată de intervenienți.
Nepronunțându-se asupra aspectelor cu care a fost investită, instanța de fond și, apoi, instanța de apel au pronunțat hotărâri nelegale, acestea urmând a fi casate în temeiul art. 304 pct 5 și 9 combinat u art. 312 alin 1-5 cod procedură civilă, sens în care recursul va fi admis conform dispozitivului prezentei hotărâri.
Cheltuielile de judecată și onorariul vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE ca fondat recursul civil declarat de recurenții intervenienți CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. -, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. HO- CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. și SC SERV SRL, -toți cu sediul în O, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA IMOBILIARĂ, județul B și intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI "", cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 242/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor pe care o modifică și admițând apelul desființează sentința civilă nr. 2088 din 23 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea cu trimitere pentru o nouă judecare la Judecătoria Oradea, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile de judecată și onorariul vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.
Pronunțată în ședința publică din 4 martie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - -
Red dcz
30.03.2009
Jud fond
Jud apel,
Dact IC
2ex/1.04.2009
ROMÂNIA |
CURTEA DE APEL ORADEA |
- Secția civilă mixtă - |
completul - II/ Dosar nr- |
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 18 februarie 2009
PREȘEDINTE: | - - | - judecător |
- - | - judecător | |
- - | - judecător | |
- - | - grefier |
Pe rol, soluționarea recursului civil declarat de recurenții intervenienți CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. -, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. HO- CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. și SC SERV SRL, -toți cu sediul în O, în contradictoriu cu intimata pârâtă ADMINISTRAȚIA IMOBILIARĂ, județul B și intimata reclamantă ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI "", cu sediul în O,-, județul B, împotriva deciziei civile nr. 242/A din 11 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, prin care a fost păstrată în totalitate sentința civilă nr. 2088 din 23 martie 2007 pronunțată de Judecătoria Oradea în dosar nr-, având ca obiect: obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă:
-avocat,în reprezentarea recurenților CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. -, CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. HO- CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR., și SC SERV SRL, în baza împuternicirii avocațiale nr. 1718/05.11.2008 emisă de Baroul București -Cabinet Individual,
- Dr. în reprezentarea recurentei CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR.
-avocat,în reprezentarea intimatei reclamante ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI "",în baza împuternicirii avocațiale din 28 ianuarie 2009 emisă de Baroul Bihor -Cabinet Individual
lipsă: intimata pârâtă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței faptul că prezentul recurs este legal timbrat cu suma de 4 lei timbru fiscal și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, după care:
Reprezentanta recurenților intervenienți învederează instanței faptul că reprezentanții Direcție de Sănătate Publică au procedat la verificarea spațiilor medicale, urmând ca procesul verbal încheiat cu ocazia acestui control să fie înaintat Primăriei pentru reglementarea problemei privind spațiul de depozitare pentru deșeurile periculoase; solicită un termen scurt pentru a comunica punctul de vedere al Direcției de Sănătate Publică.
Reprezentanta intimatei reclamante se opune admiterii cererii de amânare.
Instanța,respinge cererea de amânare.
Reprezentanta recurenților intervenienți solicită un termen de pronunțare înăuntrul căruia să depună concluzii scrise.
Nefiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurenților intervenienți solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate având ca și consecință admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii apelate în sensul admiterii cererilor de intervenție în interes propriu așa cum au fost acestea formulate.
Reprezentanta intimatei pârâte respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea arată că, contractul de închiriere pe care partea pe care o reprezintă l-a încheiat, i-a transmis acesteia dreptul de folosință asupra bunului închiriat, pe care îl are și în prezent, locațiunea fiind reînoită în mod tacit, dovada fiind și perceperea în continuare a chiriei( factura fiscală depusă la dosar). Mai arată că atâta timp cât efectele contractului de închiriere nu au încetat nu poate fi recunoscută concomitent și concurent îndreptățirea altor persoane asupra posesiei și folosinței spațiului.
CURTEA DE APEL
Pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise și în vederea deliberării,
DECIDE:
Amână pronunțarea la data25 februarie 2009, cam. 39, ora 9.00
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 18 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - -
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
Instanța, formată din același complet de judecată
și pentru aceleași motive
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data4 martie 2009, cam. 39, ora 9.00
Pentru când părțile au termen în cunoștință.
Dată în ședința publică din 25 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - -
Președinte:Doina MăduțaJudecători:Doina Măduța, Dana Cigan, Felicia Toader
