Obligație de a face. Decizia 3939/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 1767/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3939R
Ședința publică de la 29 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta Corp, împotriva sentinței civile nr.311 din data de 14.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.12545/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimații, &, Inspectoratul Teritorial d e Muncă.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Se învederează faptul că la dosar intimatul a depus prin serviciul registratură la data de 12.05.2009 întâmpinare în 2 exemplare.
Curtea
constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare având în vedere cererea recurentei de judecare a pricinii în lipsa părților.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.311 din data de 14.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.12545/3/LM/2008, a fost dmisă, în parte, cererea privind pe reclamantul, n contradictoriu cu pârâții & SA, - Corp SRL și Inspectoratul Teritorial d e Muncă, a fost obligată pârâta la plata drepturilor bănești aferente perioadei octombrie 2007-februarie 2008 și la compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat în perioada 2007- 2008, sume ce se vor actualizate cu dobânda legală de la formulării acțiunii, precum și la achitarea contribuțiile prevăzute de lege.
Prin aceeași sentință, au fost respinse, ca neîntemeiate, restul cererilor, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive pentru pârâta & SA și, în consecință, a fost respinsă acțiunea.
De asemenea, a fost respinsă, acțiunea formulată împotriva pârâtei Inspectoratului Teritorial d e Muncă B pentru lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a pronunța această încheierea, prima instanță a reținut că, ntre reclamant și - SRL, a fost încheiat contractul individual de muncă înregistrat cu nr.3217/28.06.2006, reclamantul fiind încadrat în postul de muncitor. Raporturile de muncă au încetat prin decizia nr.3 din 12.02.2008, în temeiul art.55 lit.b Codul muncii.
Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta &, s-a reținut căa între reclamant și acesta nu există raporturi juridice de drept al muncii, iar conform datelor comunicate de Oficiul Registrului Comerțului - SRL, a fost absorbită de societatea Corp SRL. Societatea & are numai calitatea de asociat al acestei din urmă societăți așa cum avea calitatea de asociat și al SRL, însă societatea comercială al cărei asociat este subiect de drept distinct, participă în nume propriu la raporturile juridice și își asumă răspunderea pentru obligațiile asumate cu propriul patrimoniu. Mențiunea făcută de ITM B, în adresa comunicată reclamantului, în sensul că SRL este actuală &, nu este justificată de datele existente la autoritatea competentă să înregistreze evoluțiile societăților comerciale, astfel încât nu o putem avea în vedere. De asemenea, faptul că predarea dosarelor de personal ale salariaților SRL, s-a făcut către reprezentanți ai &, nu are relevanță din punctul de vedere al situației juridice a societății angajatoare, aceasta predare fiind făcută către unul dintre asociați spre conservare, însă efectele fuziunii prin absorbție în privința drepturilor și obligațiilor aparținând angajatorului se produc, potrivit prevederilor Legii nr.31/1990, în privința Corp SRL.
n privința cererii de anulare a deciziei de încetare a contractului individual de muncă, s-a reținut că potrivit art.55 lit.b Codul muncii, contractul poate înceta la inițiativa oricăreia dintre părți. Manifestarea de voință în sensul încetării contractului de muncă nu este necesar a fi exteriorizată în forma scrisă, în condițiile în care legea nu prevede forma scrisă pentru validitate nici în cazul contractului de muncă. După cum încheierea contractului de muncă este consensuală, simplul acord fiind suficient, încetarea acestuia, în baza principiului simetriei actelor juridice, este la rândul ei consensuală. Mai mult, s-a constatat că deși susține că s-a prezentat la serviciu până în martie 2008, reclamantul nu face nicio dovadă în acest sens, sarcina probei revenindu-i deoarece nu se poate impune angajatorului să facă dovada unui fapt negativ. De altfel, însuși reclamantul solicită să se ia act de demisie, ceea ce înseamnă voința acestuia de încetare a contractului de muncă.
Prin urmare, s-a apreciat că cererea de anulare a deciziei nu este întemeiată, motivele referitoare la comunicarea deciziei și identificarea angajatorului nefiind cauze de anulare.
Cât privește drepturile salariale, s-a reținut că potrivit art.163 alin.1 Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Angajatorul nu a făcut dovada plății drepturilor salariale pentru perioada octombrie 2007 - februarie 2008, în condițiile legii, astfel încât întrucât, s-a constatat că plata efectuată de pârâtă nu este însoțită de vreo notă explicativă în privința naturii sale și a perioadei pe care o vizează, astfel încât incertitudinea îi profită salariatului.
Cererea reclamantului de plata a drepturilor salariale și după data încetării contractului individual de muncă nu se justifică față de faptul ca după acest moment nu mai există raporturi de muncă în baza cărora să fie datorat salariul. Acesta reprezintă conform art.154 Codul muncii, contraprestația muncii depuse de salariat, or, după aceasta dată reclamantul nu a mai prestat munca în favoarea angajatorului.
Art.141 alin.4 Codul muncii stabilește dreptul salariatului la compensarea în bani a concediului de odihnă în cazul încetării contractului individual de muncă, întrucât angajatorul nu a făcut proba achitării drepturilor bănești cuvenite pentru concediul neefectuat în anii 2007 și 2008, a fost considerată justificată această cerere.
În privința cererii de eliberare a adeverinței de vechime, s-a constatat că fostul angajator a eliberat reclamantului un astfel de document, care cuprinde atât perioada în care acesta a avut calitatea de salariat al sau cât și salariile de care acesta a beneficiat, în concordanță cu datele rezultate din înscrisurile existente la dosarul cauzei.
Cu privire la efectuarea lichidării, instanța de fond a apreciat că aceasta nu este o procedura obligatorie prevăzută de Codul muncii pentru valabilitatea încetării raporturilor de muncă, iar în cererea precizatoare depusă în data de 22.09.2008 reclamantul nu mai susține aceasta cerere.
A mai solicitat reclamantul completarea înscrisurilor depuse la ITM B, însă aceasta privește numai raporturile dintre angajator și această instituție, neavând efecte asupra salariatului. Consecințele nedepunerii tuturor documentelor la ITM vor fi suportate de angajator și vor fi de natură administrativă, fără a împiedica salariații să își valorifice drepturile izvorâte din raporturile de muncă și care vor fi stabilite pe baza probelor prezentate de angajator.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta - Corp SRL, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art.304 și urm. pr.civ. recurenta a arătat că plata aferentă concediului de odihnă neefectuat a fost achitat, precum și cea vizând drepturile salariale aferente perioadei octombrie 2007 - februarie 2008, astfel încât societatea angajatoare nu poate fi obligată încă odată la plata concediului de odihnă neefectuat și nici la drepturile salariale mai sus menționate.
Sentința instanței de fond a mai fost criticată și sub aspectul obligării societății angajatoare la plata dobânzilor legale aferente drepturilor salariale.
În susținerea recursului recurenta a depus, în copie, un set de înscrisuri, constând în sentința recurată, stat de salarii aferent perioadei octombrie 2007 - februarie 2008, tabel cu sumele achitate ca avans salariu pentru luna octombrie 2007, precum și cu drepturi salariale (lichidare), pentru luna octombrie, avans achitat pentru lunile noiembrie și decembrie, lichidare pentru luna decembrie, avans și lichidare pentru luna ianuarie.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea apreciază că recursul este fondat.
Într-adevăr, prin înscrisurile depuse în recurs constând în state de plată și tabele ce poartă semnătura intimatului,
Recurenta a făcut dovada achitării drepturilor bănești cuvenite intimatului aferente perioadei octombrie 2007 - februarie 2008, precum și a compensării în bani a concediului de odihnă neefectuat în perioada 2007 - 2008 astfel încât, în speță, se impune modificarea sentinței recurate sub acest aspect.
Potrivit art.163 Codul muncii, plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice alte documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
Societatea recurată a făcut dovada plății acestora prin înscrisurile depuse în recurs astfel încât, în temeiul art.312 pr.civ. se va admite recursul, se va modifica, în parte, sentința atacată în sensul respingerii și a cererilor privind obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești aferente perioadei octombrie 2007 - februarie 2008 și a compensării în bani pentru concediul de odihnă neefectuat în perioada 2007 - 2008, actualizate cu dobânda legală, ca neîntemeiate.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței recurate, de altfel recurenta neformulând critici sub acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta Corp, împotriva sentinței civile nr.311 din data de 14.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.12545/3/LM/2008, în contradictoriu cu intimații, &, Inspectoratul Teritorial d e Muncă.
Modifică, în parte, sentința atacată în sensul că:
Respinge și cererile privind obligarea pârâtei la plata drepturilor bănești aferente perioadei octombrie 2007 - februarie 2008 și a compensării în bani, pentru concediul de odihnă neefectuat în perioada 2007 - 2008, ca neîntemeiate,
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.05.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
21.06.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Comșa Carmen Georgiana
