Obligație de a face. Decizia 401/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ NR. 401/
Ședința publică din data de 22 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Petrovici
JUDECĂTOR 2: Mihaela Popoacă
JUDECĂTOR 3: Monica Costea
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra recursurile civile promovate de:
recurent reclamant și intimat, domiciliat în C, str. - R nr. 6B, județ C, declarat împotrivadeciziei civile nr. 382/C din 02.09.2008(completare dispozitiv decizie nr. 300/C/27.05.2008) pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, și
II. recurentul pârât și intimat, domiciliat în C,-, județ C și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură înC,-,.2, județ C la sediul ",declarat împotrivadeciziei civile nr. 300/C din 27.05.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-,
în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C, str. - R nr. 6B, județ C, și intimații pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C și INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE CONSTRUCȚII, cu sediul în C,--52, județ C, având ca obiectobligație de a face
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din data de 10.12.2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu dispozițiile art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 17.12.2008, respectiv 22.12.2008, dată la care a pronunțat următoarea soluție:
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța sub nr. 9459/2004 (-) reclamanții și au solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul să se dispună obligarea pârâtului la executarea lucrărilor necesare pentru restaurarea și reabilitarea locuinței lor, la desființarea depozitului de carburanți amplasat la subsolul construcției în lucru, proprietatea pârâtului, asigurarea servituții de vedere și a servituții legale și daune morale de 500.000 lei.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că în iulie 2000 pârâtul, cu încălcarea prevederilor legale a început pe str. R nr.8 să execute un edificiu.
Mai arată reclamanții că prin erori capitale, intervenții în forță, supraetajări neautorizate, subzidiri eronate, etanșări tardive, incomplete a rosturilor, lipsa rostului de dolotate s-au produs tasări inegale cu apariția ui de forfecare afectându-se locuința reclamanților, care poate fi distrusă într-un timp relativ scurt.
Susțin reclamanții că au suferit grave prejudicii materiale, fizice, psihice și morale
În drept au fost invocate disp. art 610. 611-614. 480 Cod civ.
Pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.
Pârâtul susține că este proprietarul imobilului situat în C, str. R nr.8. Pârâtul arată că susținerile reclamanților sunt neîntemeiate, el beneficiind pentru edificarea construcției de toate autorizațiile impuse de lege, iar lucrările au respectat proiectul și autorizațiile de construcție.
Prin încheierea din 17.01.2006, instanța a luat act de renunțarea reclamanților la cererea privind daune morale în sumă de 500.000 lei, în baza art. 246 Cod pr. civ.
Prin cererea de repunere pe rol a cauzei formulată la 01.02.2006, reclamanții au precizat capătul III al cererii de chemare în judecată. Se arată că pârâtul a edificat construcția cu nerespectarea disp. art. 612 Cod civ. și art. 611 Cod civ. nerespectându-se servitutea de vedere.
Temeiul juridic pentru capătul I și II de cerere a fost indicat ca fiind art. 998 și urm. Cod civ.
La termenul din 25.04.2006 reclamanții au lărgit cadrul procesual pasiv prin introducerea în calitate de pârât a Primăriei Municipiului
La termenul din 30.05.2006 reclamanții și-au completat cadrul procesual prin introducerea în calitate de preț a Inspectoratului de Stat în Construcții
La data de 29.05.2006 Organizația pentru Apărare Drepturilor Omului a formulat cerere de intervenție accesorie pentru apărarea reclamanților.
Arată că în urma cererii adresate de către reclamanții cu constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile Legii 27/2004.
arată că în baza Legii 48/2002, în apărarea dreptului de proprietate încălcat în susținere acțiunea reclamanților.
Pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții a formulat întâmpinare invocând excepția inadmisibilității acțiunii precum și inadmisibilitatea cererii de intervenție.
Arată pârâtul că regimul juridic al atacării actelor administrative este reglementat prin Legea 554/2002.
La termenul din 05.09.2006 reclamanții au precizat că înțeleg să se judece cu Inspectoratul de Stat în Construcții prin Inspectoratul Județean de Construcții
Prin Încheierea din 26.09.2006 instanța a respins cererea de intervenție accesorie formulată de ca inadmisibilă și a admis excepția inadmisibilității acțiunii față de pârâtul Inspectoratul Județean de Construcții pentru motivele arătate în încheiere.
Prin încheierea din 14.11.2006 instanța a admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtului Primăria Municipiului C motivele arătate în încheiere.
Părțile au administrat proba cu înscrisuri depunând la dosar: memorii, adresa nr. 10303/2005, nr. 24533/2005, 5541/2005, 3183/2005, 801/2005, 13120/2005, 2900/2005, acte medicale, contract de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 5549/1998, inv. de rectificare 3710/1999, schițe cadastrale, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1162/2005, adresa nr. 527/2005, nr. 3759/2005, decizia nr. 31/2006, decizia nr. 86/2005, autorizația de construire nr. 496/2006, planșe foto.
Reclamantul a administrat proba cu expertiză tehnică imobiliară.
Deși a solicitat proba cu expertiză tehnică, reclamanții nu au achitat contravaloarea onorariului solicitat de expert, astfel că în baza art. 170 alin.3 Cod pr. civ. instanța a decăzut pe reclamantul din proba cu această expertiză.
Întrucât expertul tehnic imobiliar nu a putut răspunde la obiectivele 1,2 și 3 solicitate de reclamant, motivând că este necesară efectuarea unei expertize, instanța, din oficiu, a dispus, în baza art. 129 alin.5 teza a II-a Cod pr.civ. administrarea probei cu expertiză tehnică efectuată de expertul.
În cauză a fost depus raportul de expertiză tehnică imobiliară întocmit de ing. G G și raportul de expertiza tehnică întocmit de un specialist -.
Prin sentința civilă nr.17090/2007 instanța a respins acțiunea civilă formulata de reclamanții si in contradictoriu cu pirita Primăria Municipiului Constanta ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoana fără capacitate de folosință.
A respins acțiunea civilă formulată de reclamanții și în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții prin Inspectoratul Județean de Construcții Constanta ca inadmisibilă.
A admis in parte acțiunea civilă formulată de reclamații si in contradictoriu cu pârâtul
A obligat pârâtul să remedieze degradările produse imobilului reclamanților situat in Constanta, str. - R, nr. 6 B constând în fisurile înclinate la doi pereți transversali și fisura longitudinală la peretele longitudinal adiacent clădirii pârâtului, prin efectuarea lucrărilor arătate în raportul de expertiză întocmit de expert tehnic, dr. ing..
A respins cererea reclamanților privind obligarea pârâtului să desființeze depozitul de carburanți ca neintemeiată.
A respins cererea reclamanților privind obligarea pârâtului la asigurarea servituții de vedere ca neîntemeiată.
A obligat reclamanții la plata către pârâta Primăria Municipiului Constanta a sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A obligat pârâtul la plata către reclamanți a sumei de 1328,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel reclamantul și pârâtul, care au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Reclamantul a reiterat problemele cu care s-a confruntat după edificarea imobilului proprietatea pârâtului și a solicitat obligarea pârâtului la asigurarea unei alte locuințe, cerere apreciată de instanța de apel ca fiind o pretenție nouă ce nu poate fi formulată direct în calea de atac a apelului.
La rându-l său, pârâtul a solicitat schimbarea în parte a sentinței apelate, în sensul respingerii și a capătului de cerere privind obligarea sa la remedierea degradărilor aduse imobilului reclamantului, motivat de faptul că în speță nu sunt întrunite cumulativ cerințele legale pentru angajarea răspunderii civile delictuale, nefiind o faptă ilicită și nici raportul de cauzalitate între fapta sa - edificarea unei construcții autorizate și degradarea locuinței reclamantului.
Prin decizia civilă nr. 300/27.05.2008 Tribunalul Constanțaa respins ambele apeluri ca nefondate.
Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut în esență că, pârâtul este responsabil pentru degradările survenite la imobilul proprietatea reclamantului, în urma edificării în apropierea acestuia a construcției tip +
S-a reținut că suntem în prezența unei răspunderii obiective, obligația de reparație a locuinței incubându-i pârâtului, chiar în lipsa unei culpe a acestuia în producerea prejudiciului suferit de reclamant.
care a precedat efectul - degradarea imobilului - și care l-a provocat în mod necesar este edificarea construcției de către pârât, care a dus la majorarea presiunii pe fundației, celelalte elemente (fundația de mică adâncime a imobilului reclamantului, umiditatea, natura terenului) nefiind decât condiții favorabile pentru procesul de degradare al imobilului reclamantului.
Instanța de apel a reținut că nici criticile reclamantului nu sunt fondate, din expertiza efectuată în cauză rezultând că pârâții nu au deschis ferestre spre proprietatea vecină, nefiind încălcată interdicția reglementată de art. 612.civil.
Prin decizia civilă nr. 382/2.09.2008, Tribunalul Constanțaa admis cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 300/27.05.2008, formulată de Primăria Municipiului C și a dispus obligarea reclamantului și a pârâtului la 357 lei cheltuieli de judecată către Primăria Municipiului
Împotriva deciziei civile nr. 300/27.05.2008 a declarat recurs pârâtul care a criticat-o pentru nelegalitate, conform art. 304 pct. 9.pr.civ. pentru următoarele motive:
- Pârâtul a fost obligat în mod greșit la repararea unui prejudiciu
cărei existență este motivată de expert ca fiind rezultatul inacțiunii
reclamantului - fundație de mică adâncime, teren macroporos, sensibil la umezeală, neprotejarea cu trotuar de protecție, reclamantul neavând nicio culpă în producerea acestor degradări.
- Instanțele de fond și de apel, în mod greșit, au apreciat că în speță
sunt întrunite condițiile legale pentru asigurarea răspunderii civile delictuale a pârâtului.
În realitate nu s-a arătat care este fapta ilicită săvârșită de pârât, care a construit imobilul conform autorizațiilor emise de autoritățile competente și nici raportul de cauzalitate între fapta pârâtului de a edifica și prejudiciul reclamantului.
- În mod greșit, instanțele au apreciat că care a precedat efectul și pe care l-a provocat în mod necesar ar fi simpla faptă a pârâtului de edificare a construcției, fără a valorifica toate constatările expertizei tehnice imobiliare, ce vizau fundația de mică adâncime a locuinței reclamantului, umiditatea și natura terenului pe care a fost edificată locuința reclamantului.
- În ceea ce privește vinovăția, instanța de fond a apreciat în mod greșit, iar instanța de apel a confirmat eroarea potrivit căreia reclamantul s-ar face vinovat sub forma neglijenței de producerea prejudiciului.
Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport cucriticile pârâtuluise constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din dispozițiile art. 129, ultimul aliniat, pr.civ. potrivit cărora judecătorii sunt datori să hotărască numai asupra celor ce formează obiectul pricinii deduse judecății, rezultă că instanța de judecată nu poate depăși limitele investirii sale, dar nici nu poate să lase nesoluționate capetele de cerere cu care a fost legal sesizată.
Pentru a califica acțiunea introdusă, instanța nu trebuie să se orienteze după sensul literal sau juridic al termenilor folosiți, ci după cel pe care reclamantul a înțeles să-l atribuie acelor termeni, după natura dreptului și a scopului urmărit prin exercitarea acțiunii, acestor termeni (art. 84.pr.civ.).
În speță se reține că, reclamantul a investit prima instanță cu o acțiune în răspundere civilă delictuală, solicitând repararea de către pârât a prejudiciului cauzat imobilului său, care a suferit tasări suplimentare, ce au dus la apariția fisurilor înclinate la doi pereți transversali și o fisură longitudinală la peretele longitudinal adiacent clădirii nou realizate de către pârât. Deși reclamantul a invocat ca temei de drept dispozițiile art. 998 și următoarele Cod civil, se reține că prin acțiunea promovată reclamantul a urmărit angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului, în calitate de paznic juridic al construcției +M - respectiv răspunderea pârâtului pentru "fapta lucrului", conform art. 1000 al. (1) Cod civil.
Temeiul general al răspunderii pentru lucru este cuprins în art. 1000 al. (1) Cod civil, potrivit căruia "Suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat de - lucrurile ce sunt sub paza noastră".
juridică a ultimilor decenii este unanimă în a aprecia ca, fiind fără relevanță distincția dintre lucrurile înzestrate cu dinamism propriu, lucrurile inerte sau aflate în stare de repaus, în sensul că răspunderea civilă delictuală trebuie angajată în sarcina păzitorului juridic indiferent de natura lucrului sau gradului de periculozitate pe care îl reprezintă. Prin urmare, în materie de responsabilitate bazată pe dispozițiile art. 1000 al. (1) cod civil posesorul unui lucru, indiferent de natura sa trebuie să suporte consecințele daunelor provocate de acel lucru.
Suntem în prezența unei răspunderi obiective fondată pe ideea de risc, garanție, echitate și precauție, independentă de ideea de culpă.
Această fundamentare justifică angajarea obligației de reparare a prejudiciului având în vedere în primul rând interesul victimei de restabilire a situației anterioare, prin repararea prejudiciului suferit. Funcția reparatorie a răspunderii are un rol primordial în raport cu funcția sancționatoare a conduitei culpabile a persoanei responsabile.
Este reală susținerea recurentului pârât în sensul că imobilul proprietatea sa, situat în C, str. R nr. 8, fost edificat în baza unor autorizații emise de autoritățile locale, nefiind rezultatul vreunei fapte ilicite a pârâtului.
Dar acest aspect nu este de natură să îl exonereze pe pârât de răspunderea pentru lucrului aflat în paza sa juridică, temeiul acestei răspunderi neconstituind culpa pârâtului în edificarea clădirii, ci garanția pentru riscul activității.
Analizând din perspectiva intereselor victimei prejudiciate, aspectul esențial al desemnării pârâtului pentru a fi obligat la repararea prejudiciului îl constituie relația sa cu lucrul implicat.
Astfel, ideea fundamentală pentru angajarea răspunderii pârâtului nu este culpa acestuia în modalitatea de a realizare a imobilului, ci obligația sa legală de a garanta pentru comportamentul lucrului în eventualitatea producerii unui prejudiciu.
Din probatoriul administrat în cauză - înscrisuri și expertize tehnice imobiliare și M: - rezultă că prin realizarea construcției tip +M în imediata apropiere a locuinței reclamantului, pe linia de hotar, locuința reclamantului a suferit tasări suplimentare ce au dus la apariția fisurilor înclinate la doi pereți transversali și o fisură longitudinală la peretele longitudinal adiacent clădirii nou realizate (fila 250).
Prin lucrarea de intervenție efectuată la fundația imobilului reclamantului (subzidire cu beton simplu) s-a produs tasarea suplimentară a aceleași fundații motivată de majorarea presiunii pe fundației, de potențiala umiditate excesivă și de natura terenului de fundare, care este macroscopică, sensibilă la umezire.
În speță, se reține că pârâtul nu a dovedit (de altfel nici nu a înțeles să invoce în apărare) împrejurarea conform căreia, anterior începerii lucrărilor de construcție a imobilului proprietatea sa, cât și anterior efectuării lucrărilor de subzidire a fundației locuinței reclamantului cu beton simplu, ar fi existat fisurile înclinate la cei doi pereți transversali, cât și, fisura longitudinală la peretele longitudinal adiacent clădirii nou realizate, fisuri care s-ar fi datorat vechimii locuinței reclamantului, neîntreținerii corespunzătoare a acesteia, umidității excesive sau naturii terenului de fundare.
În absența acestor dovezi, și față de concluziile celor două expertize de specialitate efectuate în cauză, în mod corect, instanțele de fond și apel au reținut că, care a precedat efectul - degradarea locuinței reclamantului - și care l-a provocat în mod necesar este edificarea construcției de către pârât, care a dus la majorarea presiunii pe fundației, celelalte elemente (fundația de mică adâncime a imobilului reclamantului, umiditatea și natura terenului) nefiind decât condiții favorizante pentru procesul de degradare al imobilului reclamanților.
De altfel, conștientizând riscurile edificării noii construcții având structura +M pe linia de hotar, și în imediata apropiere a locuinței reclamanților, proiectantul și executantul acestei lucrări au dispus efectuarea unor lucrări de subzidire la fundația casei reclamanților, dar aceste lucrări au produs o tasare suplimentară a fundației imobilului în litigiu, neputând fi evitate fisurile apărute ulterior la acest imobil.
Prin urmare, în mod corect s-a reținut că în speță este angajată răspunderea pârâtului în temeiul art. 1000 al. (1) Cod civil, care este o răspundere exclusiv obiectivă, întemeiată pe ideea de garanție privind riscul de activitate.
Persoana paznicului juridic al bunului - în speță pârâtul și atitudinea psihică față de faptă și consecințele produse nu prezintă relevanță.
Paznicul esteobligat să răspundă nu pentru săvârșirea unei fapte ilicite, ci în virtutea relației speciale în care se află cu lucrul care a cauzat paguba. Procesele psihice care preced sau însoțesc acest moment nu pot să influențeze răspunderea civilă,deoarece este angajată independent de orice culpăși poate fi înlăturate doar în caz de forță majoră, fapta unei terț sau culpa victimei.
Prejudiciul este urmarea acțiunii sau inacțiunii unui lucru neînsuflețit, care nu este folosit ca instrument de o persoană, ceea ce exclude de facto o conduită culpabilă a persoanei responsabile.
Intervenția păzitorului juridic urmărește supravegherea și controlul acestuia, astfel încât să fie prevenită prejudicierea altor persoane. Cu toate acestea, având în vedere faptul că s-a produs un prejudiciu, victima trebuie să fie sprijinită în repararea lui.
Pentru asigurarea răspunderii obiective a pârâtului este necesar să fie îndeplinite 3 condiții: un prejudiciu, un raport de cauzalitate dintre lucruri și prejudiciu și lucrul să se afle în paza juridică a unei persoane. Art. 1000 al. (1) Cod civil exclude existența unei fapte ilicite a pârâtului și culpa proprietarului bunului, astfel că se reține a fi vădit nefondate criticile recurentului pârât ce vizează faptul că, reclamantul nu a dovedit existența unei fapte ilicite a pârâtului în edificarea construcției sau a culpei acestuia în producerea degradărilor suferite de imobilul proprietatea reclamanților.
Toate cele 3 condiții legale reglementate de art. 1000 al. (1) Cod civil sunt îndeplinite.
- prejudiciul suferit de locuința reclamanților, care constă în apariția celor 3 fisuri apărute în doi pereți transversali și într-un perete longitudinal adiacent clădirii nou realizate;
- raportul de cauzalitate dintre construcția tip +M și prejudiciu: edificarea construcției a determinat apariția degradărilor la imobilul proprietatea reclamanților fiind favorizată și de caracteristicile fundației locuinței reglementată și de natura terenului de fundare. Imobilul nou realizat pe linia de hotar a determinat tasări suplimentare ale fundației locuinței reclamanților fiind cauza determinantă a apariției fisurilor mai sus menționate;
- deși pârâtul a edificat propriul imobil în baza unor autorizații și probări legale, el răspunde pentru prejudiciul suferit de reclamanți, în calitate de paznic juridic al imobilului tip +M, calitate recunoscută de recurentul pârât (fila 17 - dosar nr- al Curții de APEL CONSTANȚA ).
Instanțele de fond și de apel valorificând corect probatoriul administrat în cauză au reținut, în mod judicios, că pârâtului îi incumbă obligația de reparare a prejudiciului suferit de reclamant, în temeiul disp. art. 1000 al. (1) Cod civil.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 312.pr.civ. se va respinge recursul pârâtului ca nefondat.
La rândul său, reclamantul a formulat recurs împotriva deciziei civile nr. 382/2.09.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, prin care s-a dispus completarea deciziei civile nr. 300/27.05.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, în sensul obligării apelanților reclamanți și pârât la plata cheltuielilor de judecată în valoare de 357 lei către Primăria Municipiului
Recurentul reclamant a criticat decizia civilă nr. 382/2008 sub aspectul obligării sale la plata cheltuielilor de judecată către Primăria Municipiului Recurentul a arătat că, în condițiile în care pârâtul este răspunzător pentru prejudiciul pe care i l-a cauzat prin edificarea unui imobil pe linia de hotar, acesta trebuie să fie obligat și l-a plata cheltuielilor de judecată către Primăria Municipiului C, reclamantul urmând a fi exonerat de plata acestor cheltuieli.
Analizând legalitatea hotărârii recurate în raport cu această critică se reține că recursul este nefondat și urmează a fi respins pentru următoarele considerente:
În conformitate cu dispozițiile înscrise în art. 274.pr.civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Principiul ce rezultă din dispozițiile legale menționate, care are la bază culpa procesuală, precum și unicitatea procesului civil, impune ca în cuantumul cheltuielilor de judecată să fie incluse toate cheltuielile făcute cu procesul indiferent cu ce titlu, necesar fiind ca partea care le cere să fi triumfat, în final, în proces.
Aceste cheltuieli vor include taxele de timbru și de procedură, onorariul de avocat și alte cheltuieli pe care partea care a câștigat va dovedi că le-a făcut.
În speță, se reține că reclamanții au triumfat în proces, numai în raport cu pârâtul, situație în care, în mod corect, acest pârât a fost obligat față de reclamanți la 1328,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și onorariu expertiză.
În schimb, reclamantul nu a triumfat în acțiunea promovată și în raport de pârâta Primăria Municipiului
Prin acțiunea completatoare înregistrată la udecătoria Constanța la data de 25.04.2006, reclamanții și-au lărgit cadrul procesual pasiv prin introducerea în calitate de pârâtă și a Primăriei Municipiului
Prin încheierea din 14.11.2006, Judecătoria Constanța admis excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei Primăriei Municipiului C, respingând acțiunea promovată de reclamanți în raport cu această pârâtă. Soluția nu a fost modificată în căile de atac.
Constatându-se că acțiunea reclamanților a fost respinsă față de Primăria Municipiului C, acest pârât nefiind obligat în raportul obligațional dedus judecății de reclamanți, în mod corect s-a reținut că există o culpă procesuală a reclamanților, aceștia fiind obligați în mod judicios în temeiul art. 274.pr.civ. la plata cheltuielilor de judecată către Primăria Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile formulate de:
recurent reclamant-intimat, domiciliat în C, str. - R nr. 6B, județ C, declarat împotrivadeciziei civile nr. 382/C din 02.09.2008(completare dispozitiv decizie nr. 300/C/27.05.2008) pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, și
II. recurentul pârât-intimat, domiciliat în C,-, județ C și sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în C,-,.2, județ C la sediul ", declarat împotriva deciziei civile nr. 300/C din 27.05.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul civil nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă, domiciliată în C, str. - R nr. 6B, județ C, și intimații pârâții PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C, cu sediul în C, B-dul. - nr. 51, județ C și INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE CONSTRUCȚII, cu sediul în C,--52, județ C,ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud.fond -
Jud. apel - -
Red.dec.jud.- - 05.01.2008
Tehnored.gref./2ex./06.01.2008
Președinte:Daniela PetroviciJudecători:Daniela Petrovici, Mihaela Popoacă, Monica Costea
