Obligație de a face. Decizia 406/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 406/
Ședința publică din 19 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Daniel Radu judecător
JUDECĂTOR 2: Jeana Dumitrache
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR, Pitești,-, județul A, împotriva deciziei civile nr.164 din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns consilier juridic -a pentru recurentul-reclamant, în baza delegației nr.6217/19.12.2008, lipsă fiind intimatul-pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu suma de 4 lei - taxă judiciară de timbru, achitată cu chitanța nr.1798/19.11.2008 aflată la fila 24 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentului-reclamant depune la dosar delegație de reprezentare, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei. Arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentantul recurentului-reclamant solicită admiterea recursului așa cum a fost motivat în scris, modificarea hotărârii instanței de apel și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
După strigarea cauzei, se prezintă intimatul-pârât care solicită respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Deliberând, asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2275 din 14 aprilie 2008, Judecătoria Piteștia respins acțiunea formulată de reclamantul Municipiul Pitești împotriva pârâtului, prin care s-a solicitat instanței să dispună desființarea lucrărilor executate ilegal, iar în caz contrar, aducerea lucrărilor executate fără autorizație de construire la stadiul inițial, cu obligarea pârâtului la plata unor daune de 50 lei/zi, în situația neexecutării hotărârii, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță reținut că prin cererea de față, întemeiată pe dispozițiile art.26 lit.b din Legea nr.50/1991, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să desființeze următoarele lucrări executate fără autorizație de construire: un gard de sârmă care împrejmuiește proprietatea pârâtului, o anexă gospodărească din tablă și scândură, acoperită, în suprafață de aproximativ 19, o anexă gospodărească din tablă și scândură, acoperită, în suprafață de aproximativ 7, lucrări despre care s-a susținut că au fost realizate în perioada septembrie 2004 - iunie 2006.
S-a mai reținut că lucrările în discuție au fost identificate prin expertiza tehnică efectuată în cauză, iar expertul a stabilit că proprietatea pârâtului este împrejmuită cu un gard din lemn executat în anul 1990 și întrucât la acea vreme pârâtul nu a mai avut același tip de ulucă, a închis porțiunea de 2,10 cu o plasă de sârmă, iar privitor la anexe s-a stabilit că cea construită din zidărie de cărămidă, în suprafață construită de 13,80, a fost realizată în anul 1966, iar cealaltă, în fapt o aplecătoare din lemn, cu dimensiunile 5,25 x 4,30, a fost construită în anul 1995.
În raport de constatările raportului de expertiză și decizia civilă nr.371/RC/2007 a Tribunalului Argeș, prin care a fost anulat procesul verbal de contravenție nr.32/28.07.2006, s-a concluzionat că acțiunea este neîntemeiată, nefiind făcută dovada că pârâtul a edificat fără autorizație de construire, în perioada 2004 - 2006, imobilele ce se solicită a fi desființate.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie sub următoarele aspecte:
În mod greșit prima instanță a respins acțiunea.
Astfel, judecătoria trebuia să observe că expertul cauzei a concluzionat asupra realizării gardului din plasă de sârmă și anexelor, în baza unor argumente neverificabile, punând accent pe vechimea materialelor folosite și pe schimbarea materialului din care a fost executat gardul cu scopul vădit de a determina instanța să aprecieze că lucrările au fost edificate anterior anului 2004 și de a constata prescrierea dreptului la acțiune, în raport de dispozițiile Legii nr.50/1991.
Mai mult, la interogatoriu pârâtul a recunoscut că nu a solicitat autorizație de construire, dar nu a recunoscut perioada în care lucrările au fost realizate.
În această situație, prima instanță trebuia să coroboreze probele administrate și să concluzioneze asupra admiterii acțiunii, fiind evidentă săvârșirea faptelor ce au stat la baza promovării ei.
Cererea reclamantului fost întemeiată pe dispozițiile art.1074 - 1975 Cod civil, astfel încât, decizia civilă nr.371/RC/30.05.2007 pronunțată de Tribunalul Argeș nu trebuia să influențeze în mod negativ soluționarea cauzei.
Prin decizia civilă nr.164 din 30 septembrie 2008, Tribunalul Argeș - Secția civilă a respins ca nefondat apelul, reținând următoarele:
Reclamantul a solicitat prin acțiune, în principal, desființarea construcțiilor realizate nelegal, la baza pretenției acestuia, stând, așa cum rezultă în mod explicit din cererea de chemare în judecată, procesul verbal de contravenție nr.32/28.07.2006, prin care în urma unui control efectuat de organe din cadrul Primăriei Pitești s-a constatat executarea lucrărilor în discuție, fără autorizație de construire, precum și faptul că deși prin același act s-a fixat termen pentru desființarea lucrărilor, la data de 28.11.2006 pârâtul nu s-a conformat obligațiilor stabilite.
Rezultă că reclamantul și-a fundamentat pretențiile pe procesul verbal de contravenție nr.32/2006, solicitând instanței executarea sancțiunii complementare aplicate, în conformitate cu dispozițiile art.32 din Legea 50/1991.
Or, atâta timp cât procesul verbal de contravenție nr.32/2006 a fost anulat prin sentința civilă nr.322/2007, pronunțată de Judecătoria Pitești, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.371/RC/2007 și s-a stabilit că pârâtul nu a săvârșit contravenția stabilită în sarcina sa, este evident că executarea sancțiunii complementare aplicate nu își mai găsește nici o justificare.
S-a constatat astfel, că prima instanță a soluționat cauza prin respectarea cadrului juridic impus de petitul acțiunii.
Și mai mult, în baza rolului activ, prima instanță a cercetat litigiul prin administrarea unei expertize tehnice care, în raport cu cauza cererii de chemare în judecată, nici nu era utilă soluționării cauzei, în lipsa procesului verbal de contravenție ce atestă săvârșirea cu vinovăție a unei fapte stabilită și sancționată prin lege, pârâtul neavând calitatea de debitor al reclamantului pentru a se putea face aplicabilitatea dispozițiilor art.1074 - 1075 Cod civil.
Chiar și în această situație, nu există nici un motiv pentru care expertiza tehnică să nu fie luată în considerare, nefiind combătută prin nici o altă probă de aceeași valoare, ce trebuia administrată de reclamant, în condițiile art.1169 Cod civil.
Față de aceste considerente, în baza art.296 Cod procedură civilă apelul a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei civile nr.164 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă a declarat recurs, în termen legal, reclamantul Municipiul Pitești - prin Primar, care a criticat hotărârea atacată, în esență, pentru motivul de nelegalitate a respectării dispozițiilor Legii nr.50/1991 de către tribunal și anume, faptul că a fost anulat procesul-verbal de contravenție nu înseamnă că imobilele construite de pârât fără autorizație trebuie să rămână în continuare, deși prevederile legale precizează că ele trebuie desființate.
S-a solicitat admiterea recursului și pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Verificând decizia atacată, în raport de critica din recurs și din ansamblul lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele:
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În mod legal instanța de apel a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispozițiile art.32 din Legea nr.50/1991, deoarece acțiunea a fost fundamentată pe baza procesului-verbal de contravenție nr.32/2006, care a fost anulat de instanța de judecată prin sentința civilă nr.322/2007, pronunțată de Judecătoria Pitești, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.371/RC/2007.
Trebuie precizat că desființarea construcțiilor ca sancțiune complementară aplicată în raport de procesul-verbal de contravenție nr.32/2006, nu se mai poate solicita, deoarece actul primar și anume cel anulat în instanță, nu mai este în vigoare.
Rezultă că pârâtul nu a săvârșit contravenția stabilită în sarcina sa și că executarea sancțiunii complementare de desființare a construcțiilor nu își mai găsește nici o justificare.
Pentru toate aceste considerente, în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamantul Municipiul Pitești - prin Primar împotriva deciziei civile nr.164 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de intimatul-pârât, Curtea constată că acestea nu pot fi acordate, deoarece la dosarul cauzei nu există înscrisuri care să probeze aceste cheltuieli.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul MUNICIPIUL P - PRIN PRIMAR, cu sediul în Pitești,-, județ A, împotriva deciziei civile nr.164 din 30 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, intimat-pârât fiind, domiciliat în Pitești,-, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 19 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2/23.12.2008.
Jud.apel:.
.
Jud.fond:.
Președinte:Daniel RaduJudecători:Daniel Radu, Jeana Dumitrache
