Obligație de a face. Decizia 415/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNC ȘI ASIGURRI SOCIALE
DECIZIA CIVIL Nr. 415/
Ședința public de la 02 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judector
Judector Coinacel
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de pârâții CURTEA DE APEL G și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 149/12.03.2008 a Tribunalului B r ila pronunțat în dosarul nr-, în litigiul intervenit în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL B, CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII și reclamanta -, având ca obiect "OBLIGAȚIE DE A FACE".
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit recurenții pârâți CURTEA DE APEL G și MINISTERUL JUSTIȚIEI, intimata reclamant - și intimații pârâți CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII și TRIBUNALUL
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c: recursurile sunt la al doilea termen de judecat, legal motivate fiind scutite de tax judiciar de timbru; citați cu copia motivelor de recurs intimații nu au depus întâmpinare; în cadrul motivelor de recurs pârâții au solicitat judecarea cauzei în lips, dup care:
Curtea constat cauza în stare de judecat și, având în vedere c prin motivele de recurs pârâții au solicitat judecarea în lips, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor civile de faț;
Examinând actele și lucrrile dosarului constat urmtoarele:
Prin sentința civil nr. 149/12.03.2008 pronunțat de Tribunalul B r ila în dosarul nr-, a fost admis acțiunea civil formulat de reclamanta - în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI și Tribunalul B r ila.
Au fost obligați pârâții s plteasc reclamantei ajutorul bnesc, egal cu un salariu de baz actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective.
Pentru a pronunța hotrârea judectoreasc prima instanț a reținut urmtoarele:
Prin acțiunea civil înregistrat sub nr. 3713/113/20.11.2007 la Tribunalul B r ila reclamanta, a solicitat ca pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL GALAȚI, și Tribunalul B r ila, prin hotrâre judectoreasc s fie obligați la plata ajutorului bnesc, egal cu un salariu de baz pentru nașterea fiecrui copil, prevzut de art.51 din Contractul colectiv de munc unic pe anii 2005-2006, actualizat cu indicele de inflație pân la data plții efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta, grefier la Tribunalul B r ila, a susținut c angajatorul refuz s-i achite ajutorul bnesc ce i se cuvine în baza art.51 din Contractul colectiv de munc unic pe anii 2005-2006 pentru nașterea la 05.08.2006 a copilului, ceea ce a creat o situație discriminatorie între ea și alte categorii de salariați și un prejudiciu efectiv de data la care suma datorat trebuia pltit.
În drept, au fost invocate dispozițiile Contractului colectiv de munc unic pe anii 2005-2006, cele ale art. 240 și 295 din Codul muncii și ale Ordonanței Guvernului României nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, aprobat prin Legea nr. 48/2002.
În dovedirea susținerilor a fost depus la dosar certificatul de naștere al copilului, nscut la 05.08.2006, precum și copia Contractului colectiv de munc unic pe anii 2005-2006.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiat, susținând c drepturile salariale ale reclamantei sunt stabilite prin legile speciale din sistemul justiției, care nu reglementeaz dreptul acestora la ajutor bnesc pentru nașterea unui copil, iar din dispozițiile Codului muncii și ale contractelor colective de munc nu rezult c aceste acte normative sunt incidente personalului din sistemul autoritții judectorești.
Tribunalul, examinând susținerile și dispozițiile legale incidente în cauz, a constatat c cererea, formulat în baza Legii nr. 167/1999 privind soluționarea conflictelor de munc, este fondat pentru urmtoarele considerente:
În fapt, reclamanta îndeplinește funcția de grefier la Tribunalul B r ila.
Certificatul de naștere depus la dosar dovedește faptul c reclamanta este mama copilului, nscut la 05.08.2006.
Pârâtul Ministerul Justiției, în calitate de instituția public angajatoare, recunoaște neplata drepturilor bnești pretinse, invocând lipsa temeiului legal și neaplicabilitatea în cauz a dispozițiilor legale cu care a fost motivat în drept cererea.
În drept, potrivit art. 60 al 3-5 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, aceasta beneficiaz de salarii de baz, spor de vechime, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
Salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, precum și din cadrul altor unitți din sistemul justiției a fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 pân la intrarea în vigoare Ordonanței Guvernului nr. 8 din 24 ianuarie 2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judectorești și al parchetelor de pe lâng acestea, precum și din cadrul altor unitți din sistemul justiției.
Actele normative de salarizare din sistemul justiției nu reglementeaz dreptul mamelor la plata ajutorului bnesc, egal cu un salariu de baz pentru nașterea fiecrui copil.
Art. 48 din Legea nr. 50/1996, în vigoare pân la apariția Ordonanței Guvernului nr. 8 din 24 ianuarie 2007, prevzut c magistrații și personalul de specialitate beneficiaz și de drepturile stabilite prin alte acte normative speciale.
Dreptul la plata ajutorului bnesc, egal cu un salariu de baz pentru nașterea fiecrui copil este prevzut de art. 51 din Contractul colectiv de munc unic pe anii 2005-2006.
În art. 2 din Contract se precizeaz c actul stabilește drepturile și obligațiile cu privire la condițiile generale de munc, iar termenul de unitate desemneaz inclusiv instituțiile publice și organe de stat.
În conformitate cu prevederile art. 3 din Contract, clauzele acestuia produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitțile din țar, indiferent de forma de capital social, de stat sau privat.
Codul muncii, în art. 11 stabilește faptul c prevederile contractului individual de munc nu pot reglementa drepturi sub nivelul minim înscris în contractul colectiv de munc, iar în art. 40 al. 2 lit. c prevede obligația angajatorului s acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munc și contractul individual de munc.
Reglementarea dreptului la plata ajutorului bnesc, egal cu un salariu de baz pentru nașterea fiecrui copil din art. 51 din Contractul colectiv de munc unic pe anii 2005-2006 se constituie într-o msur de protecție suplimentar pentru familiile salariaților.
Or, neacordarea ajutorului mamelor care lucreaz în sistemul justiției pe motiv c legile speciale de salarizare nu-l prevd, iar drepturile nu se negociaz pentru salariații instituțiilor publice, ar înclca principiul nediscriminrii prevzut în art. 5 din Codul muncii, potrivit cruia, în cadrul relațiilor de munc funcționeaz principiul egalitții de tratament faț de toți salariații și angajatorii.
În aceste condiții, pentru considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea a fost admis ca fondat.
Tribunalul a dispus ca plata despgubirilor s fie fcut în cuantumul ce va rezulta prin aplicarea coeficientului de inflație pân la data plții, reclamanta fiind îndreptțit la repararea integral a prejudiciului suferit.
Asistenții judiciari, prin vot consultativ, au fost de acord cu hotrârea instanței.
Împotriva sentinței civile au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției și Curtea de APEL GALAȚI, considerând-o nelegal pentru urmtoarele motive:
Pârâtul Ministerul Justiției a artat c drepturile salariale de care beneficiaz personalul din sistemul autoritții judectorești sunt reglementate de legislația specific acestora.
A mai artat c, potrivit dispozițiilor art. 32 din nr.OUG 27/2006, judectorii, procurorii, personalul asimilat acestora beneficiaz și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale.
Prevederile contractului colectiv de munc la nivel național nu pot fi aplicate decât prin prisma legislației specifice aplicabil personalului din sistemul justiției.
Cererea reclamantei a fost admis în mod greșit de prima instanț, neexistând temei legal.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii.
În drept, a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 4 și 9 Cod procedur civil.
De asemenea, recurenta Curtea de APEL GALAȚIa motivat c reclamanta are un statut special urmare îndeplinirii funcției de grefier în cadrul Tribunalului B r ila.
Acesteia i se aplic prevederile Contractului colectiv de munc la nivelul grupului de unitți din sistemul justiției înregistrat sub nr. 46465/18.06.2006 încheiat pentru o perioad de 2 ani.
Faț de prevederile art. 8 alin. 2 din Legea nr. 130/1996 și art. 238 alin. 1 Codul muncii, contractul colectiv de munc încheiat la nivel de ramur "justiție" între Ministerul Justiției și Federația Național a Sindicatelor Justiției, nu a preluat prevederea cuprins în art. 51 lit. c din Contractul colectiv de munc la nivel național.
Pe de alt parte pentru Contractul colectiv de munc la nivel național Ministerul Justiției nu figureaz printre instituțiile bugetare semnatare situație în care reclamanta nu putea beneficia de prevederile art. 51 lit. c din Contractul colectiv de munc la nivel național.
A solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței civile în sensul respingerii ca nefondat a acțiunii civile formulat de reclamant.
În drept și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil.
Examinând recursurile declarate din prisma motivelor invocate de recurente, cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 304 și 3041Cod procedur civil, Curtea apreciaz c acestea sunt fondate faț de urmtoarele considerente:
Este adevrat c în Contractul colectiv de munc unic la nivel național, la art. 51 lit. c, se prevede c, în afara ajutoarelor prevzute de lege la care au dreptul, salariații pot beneficia și de urmtoarele ajutoare: un salariul mediu pe unitate pltit mamei pentru nașterea fiecrui copil, îns aceast prevedere nu se aplic și reclamantei intimate, așa cum greșit a reținut instanța de fond.
Dispozițiile Codului muncii, art. 241 și ale art. 11 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munc menționeaz întinderea efectelor contractelor colective de munc, la nivel național, la fiecare încheindu-se contracte colective de munc.
Aceste contracte colective de munc la diferite nivele se refer la salariați.
Or, reclamanta, îndeplinind funcția de grefier, activitatea sa este reglementat de o lege special, Legea nr. 567/2004, cu modificrile aduse ulterior.
Încheierea contractelor colective de munc la diferite niveluri presupune o negociere între angajat și angajator.
Salarizarea acestora și acordarea unor drepturi sunt stabilite prin acte normative și nu pe baz de negociere.
Referirea la art. 245 din Codul muncii nu poate fi primit pentru c nu se poate reține c reglementrile speciale care privesc drepturile categoriei profesionale din care face parte reclamanta nu sunt complete.
De altfel, chiar Contractul colectiv de munc la nivel național pe anii 2007 - 2010, invocat în cauz, referindu-se la salariații instituțiilor publice, menționeaz c aceștia pot încheia contracte colective de munc și c prin aceste contracte nu pot di negociate clauze referitoare la drepturile a cror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Cum legislația special prin care sunt acordate drepturile salariale reclamantei cât și dispozițiile legale care prevd expres drepturile de care poate beneficia personalul auxiliar de specialitate nu prevd acordarea acestor drepturi, nici instanța nu poate dispune altfel.
Nu poate fi reținut susținerea reclamantei și a instanței de fond ca, în acest fel, s-ar crea o discriminare, invocând dreptul internațional, întrucât personalul auxiliar de specialitate beneficiaz, în mod expres, de anumite drepturi prevzute de legea special, drepturi de care alți salariați nu beneficiaz, fiecare categorie profesional având drepturi și obligații, în funcție de specificul muncii prestate și a rspunderii.
Prin Convenția nr. 183/2000 privind protecția maternitții nu se prevede acordarea unui ajutor bnesc, în plus faț de îndemnizațiile acordate tuturor femeilor pentru absentarea de la locul de munc, acest ajutor suplimentar fiind lsat, deci, la latitudinea fiecrui stat.
La acest gen de protecție social se refer Convenția mai sus amintit, în sensul acordrii în special, a concediului de maternitate și a prestațiilor în bani pentru absența de la locul de munc, ce nu trebuie s coboare sub un anumit cuantum, alturi de alte facilitți.
Pentru toate aceste motive, Curtea apreciaz c motivele invocate de recurente sunt întemeiate și se încadreaz în dispozițiile art. 304 pct. 9 Cod procedur civil.
În atare condiții, conform dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2, 3 Cod procedur civil, urmeaz a se admite recursurile declarate de pârâte și a se modifica sentința civil recurat iar, în rejudecare, pentru argumentele artate mai sus, se va respinge ca nefondat acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
ADMITE recursurile declarate de pârâții CURTEA DE APEL G, cu sediul în G,- și MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B, sector 5,- împotriva sentinței civile nr. 149/12.03.2008 a Tribunalului B r ila pronunțat în dosarul nr-.
Modific în t o sentința civil nr. 149/12.03.2008 a Tribunalului B r ila și în rejudecare:
RESPINGE ca nefondat acțiunea formulat de reclamanta -, cu domiciliul ales la sediul Tribunalului B r ila, din B, nr. 47, jud.
IREVOCABIL .
Pronunțat în ședința public de la 02 Iunie 2008.
Pt. Președinte, Judector, pt. Judector,
judector, ,
aflat în cf. art. 261 al.2, aflat în cf. art. 261 al.2
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE: Benone Fuică
Dr. Dr.
Grefier,
-
: - -
: 2 ex.//01 August 2008
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Marioara Coinacel
