Obligație de a face. Decizia 422/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.422/
Ședința publică DIN 09 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 2: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 3: Benone Fuică
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtele MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 200/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata - reclamantă, cu domiciliul ales la sediul Tribunalului Brăila și intimatul - pârât TRIBUNALUL BRĂILA, cu sediul în B, Calea nr.47.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că este primul termen de judecată fixat în recurs; recursurile sunt motivate; recurenții- pârâți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și, având în vedere că recurentele - pârâte au solicitat judecarea cauzei în lipsă, o reține spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursurilor înregistrate la Curtea de Apel Galați, Secția conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 200/19.03.2008 a Tribunalului Brăila, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Brăila.
Au fost obligați pârâții să plătească reclamantei ajutorul bănesc egal cu un salariu mediu pe unitate pentru nașterea copilului, actualizat cu indicele de inflație la data plății.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele.
Prin acțiunea, înregistrată la această instanță sub nr- reclamanta cheamă în judecată pe pârâții: Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila pentru a fi obligați să-i plătească ajutorul bănesc egal cu un salariu mediu pe unitate pentru nașterea minorului, astfel cum prevede art.51 lit.c din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Național 2007 - 2010.
Reclamanta arată în motivarea acțiunii că la data de 15 ianuarie 2007 dat naștere minorului . La acea dată ocupa funcția de judecător la Tribunalul Brăila.
În temeiul art.51 lit.c din CCM 2007-2010 trebuia să i se plătească de către angajator ajutorul bănesc egal cu un salariu mediu pe unitate.
Obligația plății ajutorului rezultă și din dispozițiile art.240 lit.d Codul muncii și art.3 din CCM 2007-2010 și revine tuturor angajatorilor, indiferent de forma de organizare.
Reclamanta mai invocă în dovedirea acțiunii și dispozițiile de drept internațional și anume:
Convenția OIM nr.102/1952, privind securitatea socială, Regulamentul nr.883/2004 a Consiliului Europei, care au în vedere asigurarea unui cadru protector pentru copilul nou născut și pentru familia din care face parte.
Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinare, a cerut respingerea acțiunii, întrucât reclamanta este salarizată și beneficiază de drepturi bănești prevăzute de legi speciale (Legea nr.303 și 304/2004) care nu prevăd acest ajutor, iar dispozițiile CCM 2007 -2010 nu-i pot fi opozabile, neputând adăuga la legile speciale individualizate mai sus.
În cauză s-au administrat probe cu acte.
Tribunalul, examinând acțiunea pe baza actelor și lucrărilor dosarului a reținut cele ce vor fi arătate în continuare.
Reclamanta este judecător și își desfășoară activitatea la Tribunalul Brăila. La data de 15 ianuarie 2007 dat naștere minorului .
Potrivit art.51 lit. din CCM 2007 -2010, în afară de ajutoarele prevăzute de lege salariații mai beneficiază și de un salariu mediu pe unitate, plătit de angajator mamei pentru nașterea fiecărui copil; dacă mama nu este salariată, acest drept îl poate încasa soțul mamei - evident, dacă este încadrat în muncă.
Textul citat îi este aplicat și reclamantei, care are statut de magistrat și este salarizată în baza unei legi speciale OUG nr.27/2006 întrucât art.241 lit.d din Codul muncii și art.3 alin.1 din CCM 2007 - 2010, stipulează în acest sens. Astfel art.241 lit. are următorul conținut:
"Clauzele contractelor colective de muncă încheiate la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați la toți angajatorii din țară".
Art.3 alin.1 din CCM 2007 - 2010 are următoarea formulare:
Clauzele contractelor colective de muncă încheiate la nivel național produc efecte pentru toți salariații încadrați în unitățile din țară: de stat, sau private, cu capital român, mixt sau străin.
Reclamanta are un raport juridic de muncă atipic, în sensul că nu își desfășoară activitatea pe baza unui contract individual de muncă, dar acest raport de muncă este asimilat de art.295 al.2 Codul muncii raporturilor de muncă propriu - zise.
Aceeași situație similară o are și angajatorul reclamantei, cu atât mai mult cu cât CCM unic pentru anii 2007 - 2010 definește angajatorul ca fiind: "instituții publice, asociații de orice fel și organe de stat".
Apărarea formulată de Ministerul Justiției în sensul că acțiunea nu este fondată, nu a putut fi primită, fără a se crea o reală discriminare între reclamantă și orice ce altă mamă care dă naștere unui copil și lucrează într- unitate unde există contract colectiv de muncă și s-a negociat sporul în litigiu.
Mai mult, apărarea de mai sus nu respectă dispozițiile de drept internațional, menționate de reclamantă în acțiune, precum și Convenția OIM nr.183/2000 privind protecția maternității și Cartea Social Europeană Revizuită (ratificată de România prin Legea nr.74/3 mai 1999). În conformitate cu dispozițiile acestor norme, femeile, în caz de maternitate, dar și familia, au dreptul la protecție socială, juridică și economică în vederea asigurării deplinei sale dezvoltări.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Ministerul Justiției și Curtea de Apel Galați, considerând-o nelegală pentru următoarele motive.
Pârâta Ministerul Justiției a arătat că drepturile salariale de care beneficiază personalul din sistemul autorității judecătorești sunt reglementate de legislația specifică acestora.
A mai arătat că potrivit disp. art. 32 din OUG nr. 27/2006, judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale.
Prevederile contractului colectiv de muncă la nivel național nu pot fi aplicate decât prin prisma legislației specifice aplicabilă personalului din sistemul justiției.
Cererea reclamantei a fost admisă în mod greșit de prima instanță, neexistând temei legal.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii.
În drept, a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 4, 7 și 9.pr. civilă.
De asemenea, recurenta Curtea de Apel Galația motivat că reclamanta are un statut special de judecător, reglementat de Legea nr. 303/2004 și nu poate încheia contract individual de muncă, nefiindu-i aplicabile dispozițiile contractelor colective de muncă la nivel național.
A mai arătat că salarizarea magistraților se face prin lege specială în care sunt prevăzute drepturile ce li se cuvin și de orice alte drepturi prevăzute de lege atunci când se face trimitere la dispozițiile legale care ar prevedea aceste drepturi.
A mai susținut recurenta că hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea legii.
A solicitat admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii.
În drept, a întemeiat recursul pe disp. art. 304 pct. 9.pr. civilă.
Examinând recursurile declarate din prisma motivelor invocate de recurente cât și sub celelalte aspecte de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art.304 și 3041.pr.civ., Curtea apreciază acestea sunt fondate față de următoarele considerente.
Este adevărat că în contractul colectiv de muncă unic la nivel național, la art. 51 litera c, se prevede că, în afara ajutoarele prevăzute de lege la care au dreptul, salariații pot beneficia și de următoarele ajutoare: un salariu mediu pe unitate plătit mamei pentru nașterea fiecărui copil, însă această prevedere nu se aplică și reclamantei intimate, așa cum greșit a reținut instanța de fond.
Dispozițiile Codului muncii, art. 241 și ale art. 11 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă menționează întinderea efectelor contractelor colective de muncă la diferite niveluri: unitate, grup de angajatori, ramuri de activitate, la nivel național, la fiecare nivel încheindu-se contracte colective de muncă.
Aceste contracte colective de muncă la diferite nivele se referă la salariați.
Ori, reclamanta, îndeplinind funcția de judecător, activitatea sa este reglementată de o lege specială, Legea nr. 303/2004 cu modificările ulterioare.
Încheierea contractelor colective de muncă la diferite niveluri presupune o negociere între angajat și angajator.
În cazul magistraților, negocierea acordării unor drepturi nu operează dat fiind specificul muncii lor.
Salarizarea acestora și acordarea unor drepturi sunt stabilite prin acte normative și nu pe bază de negociere.
Referirea la art. 245 din Codul muncii nu poate fi primită pentru că nu se poate reține că reglementările speciale care privesc drepturile categoriei profesionale din care face parte reclamanta nu sunt complete.
De altfel, chiar contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2007-2010, invocat în cauză, referindu-se la salariații instituțiilor publice, menționează că aceștia pot încheia contracte colective de muncă și că prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Ori, așa cum s-a arătat mai sus, magistrații nu pot încheia contracte colective de muncă și nici nu pot negocia drepturi salariale inclusiv celelalte drepturi, acestea fiind expres prevăzute în legislația care-i acordă aceste drepturi.
Cum legislația specială prin care sunt acordate drepturile salariale reclamantei cât și dispozițiile legale care prevăd expres drepturile de care pot beneficia magistrații nu prevăd acordarea acestor drepturi, nici instanța nu poate dispune altfel.
Nu poate fi reținută susținerea reclamantei și a instanței de fond ca, în acest fel, s-ar crea o discriminare, invocând dreptul internațional, întrucât magistrații beneficiază, în mod expres, de anumite drepturi prevăzute de legea specială, drepturi de care alți salariați nu beneficiază, fiecare categorie profesională având propriile drepturi și obligații, în funcție de specificul muncii prestate și a răspunderii.
Prin Convenția OIM nr. 183/2000 privind protecția maternității nu se prevede acordarea unui ajutor bănesc, în plus față de indemnizațiile acordate tuturor femeilor pentru absentarea de la locul de muncă, acest ajutor suplimentar fiind lăsat, deci, la latitudinea fiecărui stat.
La acest gen de protecție socială se referă Convenția mai sus amintită, în sensul acordării în special, a concediului de maternitate și a prestațiilor în bani pentru absența de la locul de muncă ce nu trebuie să coboare sub un anumit cuantum, alături de alte facilități.
Pentru toate aceste motive, Curtea apreciază că motivele invocate de recurente sunt întemeiate și se încadrează în disp. art. 304 pct. 9.pr. civilă.
În atare condiții, conform disp. art. 312 alin. 1,2 3.pr. civilă, urmează a se admite recursurile declarate de pârâte și a se modifica sentința civilă recurată iar, în rejudecare, pentru argumentele arătate mai sus, se va respinge ca nefondată acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâtele MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și CURTEA DE APEL GALAȚI, cu sediul în G,-, împotriva sentinței civile nr. 200/19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Modifică în tot sentința civilă nr.200/19.03.2008 a Tribunalului Brăila și în rejudecare:
Respinge acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales în B, calea nr. 47, jud. B în contradictoriu cu pârâtele Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brăila, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 09 Iunie 2008.
Pentru Președinte, Judecător, Judecător,
aflat în CO, conf. art.261 al.2
semnează Vicepreședinte
Grefier,
: /3.07.2008
:DC/2 ex/3.07.2008
Fond:/
Asistenți judiciari:D:/
Președinte:Marioara CoinacelJudecători:Marioara Coinacel, Virginia Filipescu, Benone Fuică
