Obligație de a face. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 433/R/2009 | |
Ședința publică 25 februarie 2009 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos | - - - |
JUDECĂTOR 2: Tania Antoaneta Nistor | - - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții G, și, împotrivadecziei civile nr. 586/A din 5 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, privind și pe reclamanții și, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, iar la a doua și la a treia strigare a cauzei, la apelul nominal se prezintă reorezentantul reclamanților intimați și, avocat, lipsă fiind părțile.
Dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din data de18 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea ședinței publice din aceeași dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Prin sentința civilă 5377/30.04.2008 a Judecătoriei Cluj -N a fost admisă în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanții și, pârâții, G și fiind obligați în solidar la edificarea unui canal de suprafață (rigolă deschisă) pe limita de proprietate a terenurilor deținute de aceștia și de reclamanți, în vederea scurgerii apelor pluviale, în caz contrar reclamanții fiind autorizați să execute lucrarea pe cheltuiala pârâților; aceeași pârâți au fost obligați și la efectuarea ridicărilor topo necesare stabilirii traseului și dimensionării rigolei, în caz contrar reclamanții fiind autorizați să execute lucrarea pe cheltuiala pârâților.
Prin aceeași hotărâre au fost respinse cererile privind obligarea pârâților la refacerea gardurilor și la plata sumei de 10.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, între terenurile proprietatea părților exista o vale care permitea evacuarea apelor pluviale spre pârâul aflat în apropiere dar ulterior pârâții au realizat lucrări de umplere a terenurilor lor în scopul nivelării acestora, creând astfel o diferență de nivel semnificativă între terenul reclamanților și al pârâților, aspecte constatate chiar de instanță cu ocazia cercetării locale.
În cazul unor ploi abundente, apa băltește pe terenul reclamanților astfel că din 2005 reclamanții au efectuat mai multe demersuri pentru reglementarea acestei situații.
În opinia instanței a existat o faptă ilicită și raportul de cauzalitate cerut de art. 998-999.civ. aspecte ce au rezultat din nota de constatare/19.03.2007 emisă de Municipiul C-
Instanța a apreciat că pârâții, prin fapta lor au încălcat și normele de conviețuire socială din perspectiva relațiilor de vecinătate, așa cum aceste relații sunt reglementate prin art. 44 alin. 7 din Constituție, constatând că există un abuz de drept constând în neconformitatea cu normele morale.
S-a reținut de asemenea, că hotărârile judecătorești pronunțate în litigiile avute de pârâți cu Municipiul C-N nu pot constitui probe și nici nu au relevanță juridică întrucât privesc raporturi juridice diferite, între părți diferite și temeiuri juridice distincte.
Instanța a reținut și faptul că, înlăturarea efectelor faptei prejudiciabile a pârâților au fost arătate de expertul drept pentru care, în temeiul art. 1003.civ. pârâții au fost obligați în consecință.
Prin decizia civilă nr. 586/5.11.2008 a Tribunalului Clujs -a respinsca nefondat apelul declarat de pârâții Și, G Și în contradictoriu cu intimații și împotriva sentinței civile nr. 5377/30.04.2008 pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-, care a fost păstrată în întregime, iar apelanții, G si au fost obligați să plătească intimaților și cheltuieli de judecată în apel în sumă de 1900 lei.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul reținut că lucrările executate de apelanți constând în ridicarea cotei propriilor grădini prin umpluturi de pământ și crearea zidului de sprijin au condus la obturarea tuburilor de canalizare și inundarea terenului reclamanților în caz de precipitații abundente, au fost constatate prin nota de constatare din 4.10.2005 a Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență.
În nota de constatare întocmită de Direcția Apelor - s-a reținut, de asemenea, existența unei diferențe de nivel între terenuri, lucrările efectuate de pârâți fiind menționate și în procesele verbale de constatare, precum și actul emis de Inspecția de Stat a Apelor.
Tribunalul a reținut că din probațiunea administrată: răspunsurile date la interogatoriu atât prin întrebările formulate pentru părțile adverse, cât și din planșele foto depuse de expert și prin care s-a probat o stare de fapt necontestată de apelanți - respectiv diferența de nivel dintre terenuri și aspectul acestora.Așadar, reclamanții și-au dovedit acțiunea prin actele mai sus menționate și prin însăși recunoașterile pârâților.
În ce privește nota încheiată de Direcția Apelor -, tribunalul a reținut că aceasta nu este o probă care infirmă categoric susținerile reclamanților dar, chiar și dacă ar fi așa, este o probă unică și care ar fi în contradicție cu multitudinea probelor care confirmă culpa pârâților.
Starea de fapt reținută dovedește fără dubiu existența raportului de cauzalitate între fapta apelanților adică lucrările executate și inundarea terenului reclamanților prin această faptă.
Racordarea bazinului vidanjabil al reclamanților la canalizarea orașului reprezintă în primul rând o cerere neformulată la fondul cauzei pe calea acțiunii reconvenționale dar, expertul a arătat că datorită colmatării vechii canalizări în mod practic decantorul nu are la ce să se racordeze pentru evacuare iar apele uzate din subsolul clădirii reclamanților se evacuează în căminul de canalizare al acelorași reclamanți.
Critica privitoare la distrugerea gardului nu a fost analizată, întrucât această cerere a reclamanților a fost respinsă de instanța de fond.
Tribunalul constatat că toate criticile formulate sunt critici de circumstanță, necombătute la instanța de fond prin probe certe și de asemenea nedovedite în cursul soluționării apelului.
Caracterul netemeinic al criticilor aduse sentinței fiind vădit, a fost respins apelul. Cererea intimaților reclamanți privind acordarea cheltuielilor de judecată a fost întemeiată drept pentru care, apelanții fiind găsiți în culpă procesuală, în temeiul art. 274.pr.civ. au fost obligați la plata sumei de 1900 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs pârâții G, și, solicitând modificarea deciziei pronunțată în apel, în sensul admiterii apelului declarat împotriva sentinței nr. 5377/2008 a Judecătoriei Cluj -N, și admiterea acțiunii civile.
Recurenții invocă disp. art.304 Cod proc.civ. susținând că, sentința este nelegală, deoarece în motivarea apelului au invocat patru motive de apel, care nu au fost analizate de instanța de apel, nici măcar la modul general, ci au fost considerate ca motive de circumstanță și înlăturate ca atare.
Fiecare din motivele de apel invocate au fost analizate în memoriul de apel și nici unul dintre acestea nu poate fi calificat ca fiind de circumstanță.
Considerentele deciziei recurate s-au extins pe cinci pagini, iar soluția propriu-zisă ocupă nouă rânduri și în acest fel s- încălcat flagrant dreptul la apărare al apelanților recurenți, desconsiderându-se în mod inadmisibil apărările invocate de aceștia,făcându-se o judecată pur formală.
În al doilea rând, pârâții apelanți au arătat că neanalizarea de către instanța de apel a celor patru motive de apel și neînlăturarea motivată nici uneia dintre ele, echivalează cu o lipsă de motivare deciziei recurate, aceasta fiind lovită de nulitate absolută. Recurenții au solicitat desființarea în totalitate a deciziei recurate.
În drept, au fost invocate disp. art.304 pct.7 și 9 Cod proc.civ.
Prin întâmpinare, reclamanții intimați au solicitat respingerea recursului, în principal ca inadmisibil, deoarece criticile invocate nu se încadrează în motivele prev.de art.304 Cod proc.civ. și în subsidiar, ca nefondat, deoarece disp. art.304 pct.7 Cod proc.civ. nu sunt incidente, recursul fiind pur formal și pe alocuri tendențios, întrucât instanța de apel a analizat motivele de apel invocate și le-a răspuns în consecință.
Analizând decizia recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
Recurenții au calitatea de pârâți în acțiunea înregistrată sub nr- la Judecătoria Cluj -N și nemulțumiți de admiterea acțiunii la fondul cauzei, au promovat apel, prin care au solicitat modificarea sentinței, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii promovate.
Cu toate acestea, în recurs, în mod inexplicabil, pârâții au solicitat modificarea deciziei promovate în apel și admiterea acțiunii civile introduse de recurenți. Această solicitare este paradoxală, raportat la calitatea recurenților, aceea de pârâți și poziția constantă a acestora, de a se opune, atât la fond cât și în apel, admiterii acțiunii.
Recurenții continuă să fie contradictorii și confuzi în motivarea recursului, deoarece în prima parte a memoriului de recurs solicită modificarea deciziei pronunțate în apel, iar apoi, în finalul memoriului, arată că decizia pronunțată în apel este nemotivată și lovită de nulitate absolută. În această ultimă ipoteză, soluția ce s-ar fi putut adopta ar fi fost casarea deciziei pronunțate în apel și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, însă recurenții nu au solicitat aceasta.
În drept, au fost invocate disp. art.304 pct.9 și 7 Cod proc.civ. dar având în vedere criticile dezvoltate în memoriul de recurs, acestea nu pot fi circumscrise decât motivului de nelegalitate prev. de at.304 pct.7 Cod proc.civ. iar motivul de nelegalitate prev. de art.304 pct. 9 Cod proc.civ. a fost invocat doar formal, fără a fi dezvoltat.
Recurenții au arătat că decizia pronunțată în apel nu a analizat nici măcar la modul general motivele de apel invocate: instanța de fond a reținut o stare de fapt greșită, pârâții demonstrând în ce constă din acest punct de vedere greșeala primei instanțe; instanța de fond ignorat nota de constatare nr.9095/26.09.2006 întocmită de reprezentanții Apelor Române - Direcția Apelor -; reclamanții sunt în culpă pentru situația terenului lor, deoarece au refuzat racordarea la canalizarea orașului, a bazinului vidanjabil pe care l-au construit pe terenul lor, iar obligarea apelanților la construirea unui canal rigolă de scurgerea apelor pluviale, are caracter abuziv, fiind lipsit de orice legitimitate.
Această critică nu poate fi primită întrucât instanța de apel analizat toate argumentele invocate în apel d către pârâți. Instanța de apel reținut că starea de fapt stabilită de judecătorie a fost corect stabilită raportat la probatoriul administrat, pârâții fiind în culpă, pentru că au executat lucrări care au ridicat cota propriilor grădini, ceea ce condus la obturarea tuburilor de canalizare și inundarea terenului reclamanților în caz de precipitații abundente. Aceeași concluzie fost reținută și din concluziile expertului, răspunsurile la interogatoriu a părților, procesele verbale de constatare încheiate de Serviciul control urbanism și disciplină în construcții, respectiv faptul că vechiul canal care asigura evacuarea apelor pluviale în pârâtul nu mai există, fiind colmatat (prin umplutura de pământ efectuată de pârâți) vechiul canal, care asigura evacuarea apelor pluviale în pârâtul.
Pentru stabilirea răspunderii delictuale pârâților, s-a avut în vedere și de către instanța de apel d e aceeași stare de fapt reținută și de instanța de fond, astfel încât, curtea nu poate reține că nu s-a răspuns la primul motiv de apel.
Tribunalul a răspuns și la critica formulată de pârâți, potrivit căreia instanța de fond ar fi ignorat cele precizate prin nota de constatare nr. 9095/26.09.2006 întocmită de Apel Române Direcția Apelor -, menționând că această probă nu infirmă susținerile reclamanților, dar chiar dacă ar fi așa, ar fi în contradicție cu multitudinea probelor care confirmă culpa pârâților. Apoi, s- răspuns și la critica potrivit căreia reclamanții ar fi în culpă pentru situația terenului lor, deoarece ar refuza racordarea la canalizarea orașului a bazinului vidanjabil construit pe terenul lor, arătându-se că racordarea bazinului vidanjabil al reclamanților poate fi apreciată ca o cerere pe care pârâții o puteau formula pe calea acțiunii reconvenționale.
În ceea ce privește lipsa de legitimitate a obligării pârâților să construiască pe cheltuiala lor un canal rigolă de scurgere a apelor pluviale, curtea constată că tribunalul răspuns și la această critică, menționând că lucrările executate de pârâți sunt ilicite și între aceste lucrări și inundarea terenului reclamanților există un raport de cauzalitate, motiv pentru care, trebuie reparat prejudiciul cauzat reclamanților, iar repararea acestuia făcându-se prin executarea unei rigole, cum este menționat în dispozitivul sentinței apelate.
Deși instanța de apel nu era obligată să răspundă la fiecare argument adus de către apelanți în memoriu de apel, ci putea să le grupeze și să răspundă la motivul de apel invocat, curtea constată că instanța de apel a răspuns la fiecare argument invocat de pârâții apelanți, hotărârea fiind temeinic motivată.
Nu poate fi primită critica pârâților că decizia pronunțată în apel este nemotivată și atunci, lovită de nulitate absolută, deoarece, după cum am arătat în cele mai sus reținute, tribunalul răspuns motivat la fiecare argument al pârâților invocat în motivele de apel.
Prin urmare, curtea constată că nu este incident motivul de nelegalitate prev. de art.304 pct.7 Cod proc.civ.
În ceea ce privește fondul cauzei, modul în care au fost aplicate dispozițiile legale, curtea constată că pârâții nu au dezvoltat nici o critică. Având în vedere considerentele mai sus reținute, curtea constată că nu este incident motivul de recurs prev. de art.304 pct.7 Cod proc.civ. și în temeiul art.312 Cod proc.civ. va respinge ca nefondat recursul pârâților.
În temeiul art.274 Cod proc.civ. pârâții recurenți G, și vor fi obligați la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 2900 lei, în favoarea intimaților reclamanți și, reprezentând onorariu avocațial (13).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții G, și, împotriva deciziei civile nr. 586 din 5 noiembrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă recurenții să plătească intimaților și suma de 2900 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red. dact. GC
2 ex/19.03.2009
Jud.apel:,
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Tania Antoaneta Nistor
