Obligație de a face. Decizia 452/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 452/R/2008

Ședința publică din 25 februarie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Silvia Nicorici

JUDECĂTOR 2: Alexandrina Angela Alb

JUDECĂTOR 3: Carmen

GREFIER: -

S-a luat spre examinare recursul declarat de reclamantul MUNICIPIUL C- N prin PRIMAR, împotriva deciziei civile nr. 697/A din 27 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtei-intimate, avocat, din Baroul Cluj, și avocat, din Baroul Cluj, în substituirea d-nei avocat, din Baroul Cluj, care dorește să formuleze în cauză cerere de intervenție accesorie în favoarea pârâtei, lipsă fiind reprezentanta reclamantului-recurent.

S-a făcut referatul cauzei, după care, la prima strigare a cauzei, se constată că, prin serviciul de registratură al instanței, la data de 20 februarie 2008, pârâta-intimată a depus întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului și menținerea deciziei civile nr. 697/A/2007 pronunțată de Tribunalul Cluj, cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamant, iar la întâmpinare a fost anexată împuternicire avocațială nr. 18 pentru avocat.

Avocat, din Baroul Cluj, depune la dosar împuternicire avocațială din 21.02.2008 pentru avocat, din Baroul Cluj, care a fost angajată de către numiții, care au formulat o cerere de intervenție accesorie în sprijinul pârâtei-intimate De asemenea, depune la dosar delegația de substituire din 25.02.2008 și cererea de intervenție accesorie în sprijinul pârâtei-intimate Construcții, formulată de

Se lasă cauza la a doua strigare, pentru a-i da posibilitatea reprezentantei reclamantului recurent să se prezinte la cauză.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal, se prezintă reprezentanta reclamantului-recurent, consilier juridic, reprezentanta pârâtei-intimate, avocat, din Baroul Cluj și avocat, din Baroul Cluj, în substituirea d-nei avocat, din Baroul Cluj.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se prezintă în instanță, reprezentanta reclamantului-recurent, consilier juridic, care depune la dosar delegație de reprezentare, precum și ordinul de plată nr. 311 din 20.02.2008, prin care se face dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 4 lei și un timbru judiciar de 0,15 lei, recursul fiind astfel legal timbrat.

Instanța comunică reprezentantei reclamantului-recurent un exemplar din întâmpinare și un exemplar din cererea de intervenție accesorie, pentru a-i da acesteia posibilitate să le studieze până la a treia strigare a cauzei.

La a treia strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta reclamantului-recurent, consilier juridic, reprezentanta pârâtei-intimate, avocat, din Baroul Cluj și reprezentanta numiților care au formulat cererea de intervenție accesorie în cauză, avocat, în substituirea avocatei.

Instanța pune în discuția părților prezente cererea de intervenție accesorie formulată în sprijinul pârâtei intimate.

Reprezentanta reclamantului-recurent arată că este vorba de o simplă cerere de intervenție accesorie, nedovedită, respectiv, nu s-a depus în sprijinul acestei cereri nici un antecontract de vânzare-cumpărare pentru a face dovada că într-adevăr intervenienții accesorii ar fi cumpărat apartamente în imobilul în litigiu, motiv pentru care solicită respingerea cererii de intervenție accesorie în interesul pârâtei-intimate.

Reprezentanta numiților, susține cererea de intervenție accesorie așa cum a fost formulată în scris și arată că între persoanele care au formulat această cerere de intervenție și pârâta-intimată au fost încheiate contracte de vânzare-cumpărare privind imobilul situat în C-N,-. Apreciază că, potrivit prevederilor art. 51.pr. civilă, cererea de intervenție accesorie este admisibilă.

Reprezentanta pârâtei-intimate, arată că nu se opune admiterii cererii de intervenție accesorie, dar lasă la aprecierea instanței soluționarea acesteia.

Reprezentanta reclamantului-recurent arată că s-au intreprins demersuri în ce privește eliberarea autorizației pentru construcția din litigiu, dar această autorizație nu poate fi eliberată deoarece construcția a fost efectuată cu neîndeplinirea condițiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991, astfel că nu sunt întrunite condițiile imperative în ce privește regimul construcțiilor.

Instanța, după deliberare, în temeiul art. 49 alin. 3 și art. 51.pr.civ. respinge cererea de intervenție accesorie formulată de, având în vedere că nu există nici o legătură juridică între acești intervenienți și raportul juridic dedus judecății.

Reprezentantele părților arată că nu au de formulat alte cereri, sau excepții de invocat.

Nefiind de formulat alte cereri, sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta reclamantului-recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și menținerea hotărârii pronunțate de Judecătoria Cluj - Arată că a existat o autorizație de construire cu privire la imobilul situat în C-N,-, apoi s-a efectuat un control și s-au constatat o serie de nereguli, astfel că s-au aplicat sancțiuni, ulterior s-a efectuat un alt control și s-a constatat edificarea a două noi etaje, astfel că s-au aplicat noi sancțiuni, ajungându-se și la formularea unei plângeri penale. De asemenea, arată că instanța de apel, Tribunalul Cluja reținut că în ce privește al doilea control, procesul-verbal încheiat cu acea ocazie nu a fost comunicat legal, conform prevederilor art. 27 din nr.OG 2/2001 (" prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului"), fiind afișat pe- (adresa la care a fost edificată construcția fără autorizație), iar nu la sediul contravenientei. Precizează că cel de-al doilea proces-verbal a fost comunicat la sediul contravenientei, dar acesta s-a întors, motiv pentru care a fost afișat la ușa imobilului unde se efectua lucrarea.

Reprezentanta pârâtei-intimate solicită respingerea recursului declarat de Municipiul C-N, prin primar, ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate, cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamantul-recurent, pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei. Arată că recursul este nedevolutiv și nu se pot arăta alte aspecte în afara celor menționate în memoriul de recurs. De asemenea, arată că din memoriul de recurs (pct. 9) rezultă faptul că reclamantul-recurent recunoaște că cel de-al doilea proces-verbal nu a fost comunicat la sediul pârâtei-intimate, ci a fost afișat la locul unde se desfășura construcția, deși potrivit prevederilor legale trebuia comunicat la sediul pârâtei-intimate, prin urmare sancțiunea demolării construcției nu poate fi aplicată. Arată că, Primăria mun. C-N se leagă de un aspect principal, respectiv de faptul că în zonă nu există construcții cu patru etaje și conform certificatului de urbanism nu se pot ridica patru etaje, însă datorită faptului că între Primăria mun. C-N și pârâta-intimată există un litigiu, apreciază că este vorba de rea credință din partea Primăriei C-N în ce privește eliberarea unei noi autorizații de construire.

În replică, reprezentanta reclamantului-recurent, arată că nerespectarea autorizației de construire este o nerespectare flagrantă, deoarece din blocul nou edificat, se pot privi liniștit apartamentele din blocul învecinat cu acesta și s-au încălcat normele tehnice privind regimul construcțiilor, astfel că nu este vorba de rea credință din partea Primăriei C-N în ce privește eliberarea unei noi autorizații de construire.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 1689/28.02.2007, pronunțată de Judecătoria Cluj -N în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul Municipiul C-N, reprezentat prin Primar, în contradictoriu cu pârâta SC Construcții SRL, reprezentată prin și, în consecință, s-a dispus desființarea lucrărilor de construcții realizate nelegal de către pârâtă la imobilul situat în C-N,-, până la data de 1 iulie 2007; pârâta a fost obligată la 8,80 RON cheltuieli de judecată în favoarea reclamantului.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 364/19.06.2006, întocmit de către Serviciul Control Urbanism și disciplină în construcții din cadrul Primăriei municipiului C-N, s-a constatat că pârâta a executat lucrări de construire la imobilul situat pe-, fără a deține autorizație de construire, aceste lucrări constând în realizarea a două etaje și mansardă. Pârâta deținea autorizația de construire cu nr. 1215/2003, însă, pentru un imobil cu regimul de înălțime. Prin acest procesul-verbal pârâta a fost amendată cu suma de 3.000 RON, dispunându-se totodată încetarea imediată a lucrărilor și desființarea în termen de 60 de zile a celor două nivele executate nelegal, pârâta refuzând să se conformeze celor dispuse prin procesul-verbal, refuz constatat și prin procesul-verbal de constatare nr. 372/11.09.2006. Mai mult, pârâta a mai adăugat o mansardă din zidărie de cărămidă peste cele două nivele executate fără autorizație de construcție. Raportat la această stare de fapt, în baza art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991 republicată acțiunea a fost apreciată ca întemeiată și a fost admisă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, pârâta SC Construcții SRL, arătând că nu a avut cunoștință de procesul-verbal de contravenție, întrucât nu i-a fost comunicat. S-a mai invocat în motivarea apelului faptul că pârâta a întreprins toate demersurile necesare pentru obținerea autorizației.

Tribunalul Cluj, prin decizia civilă nr. 697/A/27.11.2007, pronunțată în dosar nr-, a admis apelul pârâtei, a schimbat sentința apelată, cu consecința respingerii acțiunii.

În motivarea deciziei s-a reținut faptul că procesul-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006, nu i-a fost comunicat apelantei conform procedurii prevăzute de art. 27 din nr.OG 2/2001, situație în care termenul de 60 de zile în care apelanta avea obligația de a desființa lucrările executate nelegal nu a început încă să curgă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, reclamantul Municipiul C-N, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond.

În motivarea recursului a fost reprodus dispozitivul primei instanțe, precum și starea de fapt reținută de aceasta, arătându-se că prin procesul-verbal nr. 364/19.06.2006, pe lângă amenda de 3.000 RON aplicată pârâtei, s-a dispus ca măsură complementară sistarea imediată a lucrărilor și desființarea lucrărilor nelegal executate, în termen de 60 de zile de la primirea procesului-verbal. Pârâta nu numai că nu s-a conformat celor dispuse prin acest proces-verbal de contravenție, dar, așa cum s-a constatat ulterior, prin procesul-verbal nr. 372 din 11.09.2006, acesta a mai ridicat o mansardă din zidărie de cărămidă peste cele două nivele executate fără autorizație de construire.

Motivarea Tribunalului Cluj, conform căreia nerespectarea procedurii de comunicare a procesului-verbal de constatare a contravenției face ca termenul de 60 de zile, în care apelanta avea obligația de desființare a lucrărilor, să nu înceapă să curgă, este nelegală și netemeinică, făcând abstracție de întregul material probator administrat în cauză, astfel, deși este real faptul că procesul-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006 a fost afișat la adresa la care a fost edificată construcția fără autorizație,-, în data de 27.06.2006, iar nu la sediul pârâtei, această împrejurare nu poate constitui un motiv suficient pentru respingerea acțiunii.

Procesul-verbal a fost afișat la locul executării lucrărilor de construcție la data la care pârâta efectua în continuare lucrări la acel imobil, deci, avea cunoștință despre conținutul acestuia.

Instanța de apel a ignorat procesul-verbal de constatare a contravenției nr. 366/09.05.2006, proces-verbal prin care de asemenea s-a dispus ca măsură complementară sistarea imediată a lucrărilor și respectarea autorizației de construire nr. 1215/2003.

Prin urmare, chiar dacă instanța de apel susține că cel de-al doilea proces-verbal nu a fost comunicat potrivit prevederilor legale, ea nu putea respinge acțiunea fără a corobora probele pentru analizarea temeinică a situației de fapt.

În consecință, instanța de apel trebuia să de-a eficiență celui de-al doilea proces-verbal, cu nr. 366/09.05.2006, impunându-se admiterea recursului, conform art. 304 pct. 9.pr.civ.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta intimată a solicitat respingerea recursului ca nefondat, și menținerea hotărârii recurate ca temeinică și legală, cu motivarea că nerespectarea procedurii de comunicare a procesului-verbal, conform art. 27 din nr.OG 2/2001, face ca termenul de 60 de zile în care intimata avea obligația de desființare a lucrărilor executate nelegal, să nu înceapă să curgă.

Recursul este nefondat.

În ceea ce privește motivele de recurs prin care se reiterează starea de fapt, respectiv cele dispuse de primele două instanțe, acestea intră sub incidența excepției inadmisibilității, având în vedere că urmare a abrogării prevederilor art. 304 pct. 10 și 11.pr.civ. în instanța de recurs nu mai pot fi invocate chestiuni de fapt, nu mai pot fi reapreciate probele, reanalizată ori schimbată starea de fapt reținută de prima instanță și nu mai pot fi reiterate nici un fel de împrejurări de fapt, ci doar motive de nelegalitate a hotărârii recurate. În consecință, instanța de recurs este ținută să se raporteze la starea de fapt stabilită și reținută de instanța de fond.

În consecință, singurul motiv de recurs care se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9.pr.civ. vizează împrejurarea dacă, respectarea ori nerespectarea, în speță, a procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenție, reglementată de art. 27 din nr.OG 2/2001, este de natură să influențeze admisibilitatea acțiunii reclamantului.

Din starea de fapt reținută de instanța de fond rezultă faptul că prin procesul-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006 pârâta a fost amendată cu suma de 3.000 RON, pe motiv că a executat lucrări de construire la imobilul de pe-, fără a deține autorizație de construire, respectiv, a realizat două etaje și mansardă în plus față de autorizația de construire nr. 1215/2003, autorizație prin care s-a autorizat construirea unui imobil pe str. - cu regimul de înălțime.

Prin același proces-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006 s-a dispus încetarea imediată a lucrărilor și desființarea în termen de 60 de zile a celor două nivele executate nelegal.

Acesta este procesul-verbal de contravenție pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea, invocat în mod repetat în motivarea acțiunii introductive de instanță, și în baza căruia a solicitat instanței să dispună desființarea lucrărilor de construcție nelegal realizate.

De altfel, din cuprinsul acestui proces-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006, aflat la fila 6 dosar fond, rezultă că pe lângă amenda de 3.000 lei aplicată contravenientei SC Construcții SRL, s-a dispus prin acest proces-verbal de contravenție și sistarea lucrărilor precum și desființarea lucrărilor construite nelegal în termen de 60 de zile de la data primirii procesului-verbal de contravenție.

Legea nr. 50/1991 republicată, prevede în art. 32 alin. 1 lit. b că în cazul în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, potrivit prevederilor art. 28 alin. 1, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz desființarea construcțiilor realizate nelegal, art. 28 alin. 1 din Legea nr. 50/1991 republicată, stipulând faptul că, o dată cu aplicarea amenzii pentru contravențiile prevăzute la art. 26 alin. 1 lit. a și b se dispune oprirea executării lucrărilor, precum și, după caz, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizației sau de desființare a lucrărilor executate fără autorizație ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, într-un termen stabilit în procesul-verbal de constatare a contravenției.

Prin urmare, art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991, permite organului care a aplicat sancțiunea contravențională să sesizeze instanța judecătorească pentru ca aceasta să dispună desființarea construcțiilor nelegal realizate, însă, pentru o atare finalitate este necesar ca procesul-verbal de contravenție prin care s-a dispus desființarea lucrărilor nelegal realizate să fi rămas definitiv, respectiv, să fi fost comunicat procedural persoanei sancționate, iar aceasta să fi uzat sau nu de procedura legală de contestare a procesului-verbal de contravenție.

Cât timp procesul-verbal de contravenție prin care s-a dispus desființarea lucrărilor nelegal realizate nu este comunicat procedural persoanei sancționate, acesta nu este definitiv, persoana sancționată fiind în termenul legal de contestare a respectivului proces-verbal de contravenție, ceea ce înseamnă că, așa cum pertinent a subliniat și tribunalul, nu începe să curgă termenul înăuntrul căruia persoana sancționată este obligată să procedeze la desființarea lucrărilor nelegal realizate.

Acest termen începe să curgă numai din momentul în care procesul-verbal de contravenție a rămas definitiv.

În speță, se constată că procesul-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006, pe care reclamantul și-a întemeiat și fundamentat acțiunea, nu este definitiv, respectiv, nu a fost comunicat pârâtei conform procedurii legale de comunicare reglementată de art. 27 din nr.OG 2/2001.

Potrivit art. 27 din nr.OG 2/2001, comunicarea procesului-verbal și a înștiințării de plată se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.

Prin urmare, procesul-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006 trebuia comunicat contravenientei SC Construcții SRL prin poștă, cu aviz de primire, sau, dacă această comunicare nu era posibilă datorită refuzului contravenientei de a primi procesul-verbal, procesul-verbal trebuia afișat la sediul contravenientei, în C-N,-.

În speță însă, procesul-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006 nu a fost comunicat prin poștă cu aviz de primire, și nici nu a fost afișat la sediul contravenientei, în C-N,-, ci a fost afișat direct, fără o comunicare prealabilă, în locul unde se desfășurau lucrările de construcție, pe-, conform procesului-verbal încheiat la 27.06.2006 ( 28 dosar apel).

În consecință, câtă vreme procesul-verbal de contravenție nr. 364/19.06.2006 nu a fost comunicat potrivit procedurii imperative prevăzute de art. 27 din nr.OG 2/2001, acesta nu este definitiv și deci, nici termenul de 60 de zile în care s-a dispus desființarea lucrărilor nelegal realizate de către organul constatator, nu începe încă să curgă.

Nu poate fi primită susținerea recurentului, în sensul că instanța trebuia să ia în considerare procesul-verbal nr. 366/09.05.2006, câtă vreme, procesul-verbal prin care s-a dispus desființarea lucrărilor nelegal realizate, și pe care reclamantul și-a întemeiat acțiunea, este cel cu nr. 364/19.06.2006.

Apoi, este irelevant faptul că acest proces-verbal nr. 366/09.05.2006 ar fi fost comunicat prin poștă cu aviz de primire pârâtei contraveniente și că s-ar fi dispus restituirea întrucât destinatarul nu era cunoscut la adresa din C-N,- ( 50 dosar apel), câtă vreme, procesul-verbal care trebuia comunicat prin poștă cu aviz de primire - și prin care s-a dispus desființarea lucrărilor nelegal realizate - era procesul-verbal cu nr. 364/19.06.2006.

Așa fiind, în temeiul tuturor considerentele mai sus expuse, constatând că tribunalul a pronunțat o hotărâre legală, în temeiul art. 304 pct. 9.pr.civ. Curtea urmează să respingă ca nefondat prezentul recurs.

Pârâta intimată nu a solicitat cheltuieli de judecată în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul MUNICIPIUL C-N împotriva deciziei civile nr. 697/A din 27 noiembrie 2007 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 25 februarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

Red./dact.

2 ex./28.02.2008

jud.apel: /

Președinte:Silvia Nicorici
Judecători:Silvia Nicorici, Alexandrina Angela Alb, Carmen

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 452/2008. Curtea de Apel Cluj