Obligație de a face. Decizia 453/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECTIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 453
Ședința publică de la 12 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Pavelescu
JUDECĂTOR 2: Cristiana Angelescu
JUDECĂTOR 3: Georgeta Protea
GREFIER: - -
S-au luat în examinare cererile de recurs formulate de intervenientul și de Primarul Municipiului I împotriva deciziei civile nr. 395 din 04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul - intimat și intimata,lipsă fiind reprezentantul intimatului - recurent Primarul Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la al doilea termen de judecată,intimatul-recurent Primarul Municipiului Iaf ost citat cu mențiunea timbrării cu suma de 4 lei taxă judiciară de timbru și 0,15 lei timbru judiciar,se solicită judecata în lipsă de către intimatul-recurent Primarul Municipiului
Instanța,din oficiu,pune în discuție excepția privind netimbrarea recursului formulat de intimatul-recurent Primarul Municipiului
Nemaifiind alte cereri de formulat,instanța consideră recursul în termen de judecată și dă cuvântul la dezbateri pe fondul recursului formulat de și pe excepția netimbrării recursului formulat de Primarul Municipiului
Recurentul - intimat având cuvântul,solicită admiterea recursului pentru motivele invocate în cererea scrisă de recurs.
Recurentul-intimat susține că a formulat cererea de intervenție la instanța de fond,însă această cerere nu a fost pusă în discuția părților și instanța nu a dispus și citarea sa în cauză. Judecătoria Iașia pronunțat sentința civilă nr. 13607 din 21 2007,însă nu a avut cunoștință de această sentință,întrucât nu i s-a comunicat.
Interpelat fiind de către instanță,recurentul-intimat susține că a formulat cerere de apel împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Iași,însă nu a fost citat la instanța de apel.
Solicită admiterea recursului.
În ceea ce privește recursul promovat de Primarul Municipiului I,recurentul - intimat solicită admiterea acestui recurs,sub rezerva achitării taxelor de timbru puse în vedere de către instanță.
Intimata având cuvântul,solicită ca referitor la legitimarea intervenientului să se observe că acesta nu justifică nici un interes în promovarea unei cereri de intervenție în interes propriu,în care intervenientul ar urmări obținerea pentru sine a obiectului acțiunii.
Astfel,într-o cerere de demolare întemeiată pe o presupusă încălcare a legii,doar apărătorul legal al acestei legalități,care este Primăria,prin Serviciul de Urbanism,justifică un interes în promovarea unei astfel de solicitări.
În ceea ce privește aspectele procedurale invocate de către recurent,intimata susține că la soluționarea cererii de intervenție au fost avute în vedere dispozițiile Codului d e procedură civilă,iar această cerere a fost anulată ca netimbrată întrucât i s-a pus în vedere intervenientului să facă dovada achitării taxelor de timbru,însă acesta nu și-a îndeplinit obligația.
Pe fondul cauzei,intimata susține că a efectuat doar o renovare a imobilului existent constând în zugrăveli interioare și exterioare,pe structura deja existentă,fără a mai efectua vreo extindere sau supraetajare,iar pentru acest tip de lucrări nu era necesară autorizația de construire.
La cererea intervenientului însă,prin proces verbal a fost sancționată contravențional pentru realizarea unor lucrări fără autorizație,a atacat acest proces verbal și instanța a dispus definitiv și irevocabil anularea procesului verbal,astfel încât,în absența constatării faptului că lucrările sunt intr-adevăr efectuate cu încălcarea dispozițiilor legale,cererea de demolare nu poate fi admisă.
Intimata susține că,deși nu avea nevoie de autorizație de construire,pentru a evita orice discuție cu privire la legalitatea amenajărilor efectuate,a depus la Primărie o cerere pentru emiterea autorizației în decembrie 2005,însă nici în prezent nu a primit răspuns la această cerere,astfel încât apreciază că în temeiul dispozițiilor art. 7 din OG nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite,a avut autorizarea de a efectua astfel de lucrări.
Intimata solicită respingerea recursului formulat de și respingerea recursului formulat de Primarul Municipiului I,iar în situația în care până la terminarea ședinței de judecată nu se face dovada achitării timbrajului,solicită anularea ca netimbrat a recursului promovat de Primarul Municipiului I,fără cheltuieli de judecată.
Declarându-se dezbaterile închise,după deliberare,
CURTEA DE APEL:
Prin sentința civilă 13607 din 21 2007 a Judecătoriei Iașis -a respins acțiunea reclamantului Primarul Municipiului I în contradictoriu cu pârâta. Respinge cererea de intervenție formulată de petentul .
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond reținut că:
Prin procesul verbal nr. 119 din 6.10.2005 pârâta a fost sancționată contravențional cu suma de 1.000 lei pentru că a construit fără autorizație, proces verbal ce a fost însă anulat prin sentința civilă 8585/2006 rămasă irevocabilă.
Întrucât cererea reclamantului Primarul Municipiului I de obligare pârâtei să-și ridice construcția s-a întemeiat pe procesul verbal de contravenție, ce a fost însă anulat prin hotărârea judecătorească irevocabilă, se reține că cererea reclamantului este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
În ceea ce privește cererea de intervenție se reține că aceasta nu a fost probată cu nici un mijloc de probă, urmând a fi respinsă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel Primarul Municipiului I, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinice motivat de faptul că certificatul de urbanism obținut între timp de pârâtă nu dovedește că acțiunea sa este neîntemeiată, știut fiind că acest înscris nu ține loc de autorizație de construcție, iar faptul că procesul -verbal de contravenție a fost anulat, nu este de natură a determina instanța să respingă acțiunea ca neîntemeiată, mai ales că pârâta recunoaște că a ridicat construcțiile fără autorizație de construcție.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat apel intervenientul în sensul că fără a i se da posibilitatea să completeze taxa judiciară de timbru, instanța a rămas în pronunțare asupra timbrării cererii de intervenție, însă nu s-a pronunțat prin nici o încheiere asupra acestei probleme, după cum nu a făcut-o nici prin hotărârea pronunțată și nici nu a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție pe care a formulat-o și fără a mai fi citat i s- respins cererea de intervenție.
Prin decizia civilă 395 din 4 iunie 2008 a Tribunalului Iași s-a respins apelul formulat de Primarul Municipiului I împotriva sentinței civile 13607din 21 2007 a Judecătoriei Iași pe care o păstrează. Respinge apelul formulat de intervenientul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de apel reținut că:
Reclamantul Primarul Municipiului Ias olicitat obligarea pârâtei la desființarea pe cheltuiala sa a garajului, extinderii magaziei, a împrejmuirii executate nelegal în strada -. -, nr. 4, iar în cazul nerespectării măsurii dispuse de instanță să fie autorizat reclamantul să procedeze la desființarea acestor construcții pe cheltuiala pârâtei.
Se reține că prin procesul verbal de contravenție din 6 octombrie 2005 pârâta a fost sancționată contravențional pentru executarea fără autorizație de construcție a unor lucrări la imobilul situat în I, strada -. -, nr. 4, dispunându-se ca până la data de 30 decembrie 2005 pârâta să intre în legalitate prin obținerea autorizației de construcție.
Reclamantul a invocat prin prezenta acțiune că pârâta nu s-a conformat măsurii dispuse prin acel proces - verbal de contravenție.
Tribunalul constată însă că procesul verbal nr. 119/2005 a fost anulat prin sentința civilă 8585/11 iulie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă irevocabilă, astfel că în mod legal și temeinic instanța de fond a respins acțiunea reclamantului ca neîntemeiată. În ceea ce privește apelul formulat de, tribunalul constată că acesta a solicitat să se constate că este proprietarul terenului asupra căruia părțile se judecă, urmând ca pârâta să-i respecte dreptul de proprietate.
Or, față de conținutul pretenției deduse judecății prin cererea de intervenție în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, formulată de reclamant, tribunalul constată că în mod temeinic instanța de fond acordat cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție la termenul din 6 septembrie 2006, și a respins această cerere, intervenientul nejustificând un interes legitim pentru a interveni în cauza de față.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs criticând-o pentru nelegalitate potrivit art. 304 pct. 5 și 9 Cod procedură civilă în sensul că în mod greșit instanța de apel reține că s-a pus în discuție admisibilitatea în principiu a cererii sale de intervenție, când de fapt cererea sa a fost respinsă pe fond prin hotărârea pronunțată, fără fi citat în acest sens, hotărârea recurată fiind nelegală și dată cu încălcarea legii.
Împotriva aceleiași decizii a formulat recurs Primarul Municipiului I, criticând-o pentru nelegalitate, potrivit art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă în sensul că hotărârea pronunțată a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, iar faptul că actul constatator al contravenției a fost anulat de instanța de judecată nu conduce la concluzia că acțiunea sa este neîntemeiată câtă vreme nici până în prezent pârâta nu a obținut autorizația de construcție pentru lucrările executate.
Recursul formulat de este nefondat iar cel formulat de Primarul Municipiului I este netimbrat.
Verificând actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține că:
Prin acțiunea introductivă de instanță reclamantul Primarul Municipiului Iac hemat în judecată pârâta pentru a fi obligată să desființeze pe cheltuiala sa garajul, extinderea magaziei și împrejmuirea, executate nelegal în I, str. -. -, nr. 4, iar în cazul nerespectării măsurii dispuse de instanță să fie autorizat să procedeze la desființarea acestor construcții pe cheltuiala pârâtei.
a formulat cerere de intervenție în nume propriu în cauza de față întrucât în prezent este în litigiu cu pârâta, pentru tulburare de posesie constatându-se că el este proprietarul terenului asupra căruia se judecă părțile, urmând ca pârâta să fie obligată să-i respecte dreptul de proprietate și posesie.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamantului.
La termenul din 31 mai 2006 s-a constatat că cererea de intervenție nu a fost timbrată corespunzător, sens în care s-a dispus amânarea cauzei pentru data de 6 septembrie 2006.
Întrucât la data de 27 iunie 2006 a timbrat cererea de intervenție, la termenul din 6 septembrie 2006 s-a luat act că cererea de intervenție a fost timbrată și a fost pusă în discuția părților, instanța pronunțându-se asupra acestei cereri, după care, încheind dezbaterile, a rămas în pronunțare asupra fondului pricinii.
Deoarece instanța nu s- putut pronunța la data de 6 septembrie 2006 întrucât nu s-a depus forma irevocabilă a sentinței 8585/2006 a Judecătoriei Iași, s-a repus pe rol cauza, cu termen la data de 11 octombrie 2006, cu citarea părților.
La data de 11 octombrie 2006, cauza a fost suspendată conform art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă întrucât părțile au lipsit.
La data de 12 octombrie 2007 s-a solicitat de către reclamantul Primarul Municipiului I repunerea pe rol a cauzei, cerere cea a fost admisă de instanță, fixând termen la 7 2007 cu citarea părților.
Întrucât cererea de intervenție nu a fost admisă în principiu, intervenientul nu a devenit parte în proces, încât în mod corect nu s-a dispus și citarea acestuia după repunerea cauzei pe rol.
Prin urmare, în mod corect tribunalul a reținut că instanța de fond a acordat cuvântul asupra admisibilității în principiu a cererii de intervenție la termenul din 6 septembrie 2006 și a respins această cerere, intervenientul nejustificând un interes legitim pentru a interveni în cauza dedusă judecății.
În considerarea celor expuse, se va respinge recursul formulat de și va fi menținută sentința tribunalului ca legală și temeinică.
În ceea ce privește recursul formulat de Primarul Municipiului I, urmează a fi anulat ca netimbrat.
Potrivit art. 20 alin. 1 Legea nr. 146/1997 taxele judiciare se plătesc anticipat, iar potrivit alin. 3 neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii.
Deși recurentul - intimat Primarul Municipiului Iaf ost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar în cuantumul stabilit de instanță, acesta nu s-a conformat celor dispuse de instanță și nici nu a făcut dovada imposibilității achitării acestora sau a prezenței reprezentantului său legal și nici nu a contestat-
Ca atare, recursul formulat de Primarul Municipiului I urmează a fi soluționat asupra excepției de netimbrare.
Pentru toate aceste considerente, urmează se respinge recursul formulat de împotriva deciziei 395 din 4 iunie 2008 a Tribunalului Iași pe care o va menține și a anula ca netimbrat recursul formulat de Primarul Municipiului I împotriva aceleiași decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de intervenientul împotriva deciziei civile nr. 395 din 04 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași,decizie pe care o menține.
Anulează ca netimbrat recursul formulat de Primarul Municipiului I împotriva deciziei civile nr. 395 din 04 iunie 2008.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
11.12.2008
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Georgeta PavelescuJudecători:Georgeta Pavelescu, Cristiana Angelescu, Georgeta Protea