Obligație de a face. Decizia 458/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Nr.-operator 2928

SECȚIA CIVILĂ

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 458

Sedința publică din 4 mai 2009

PREȘEDINTE: PROF.-.DR.- -

JUDECĂTOR 1: Univ Lidia Barac

JUDECĂTOR 2: Maria Martinescu

GREFIER:

La ordine fiind pronunțarea privind recursul declarat de reclamanții și împotriva Deciziei civile nr. 718/A/30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în contradictoriu cu pârâții intimați Consiliul Local al comunei, Comuna prin Primar, Societatea Națională de Transport gaze "" SA Mediaș, SC SA A, Consiliul Județean T și Agenția Națională de Resurse Minerale B, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Dezbaterile si concluziile părților au fost consemnate în Încheierea de ședința din 27 aprilie 2009, care face parte integranta din prezenta hotărâre si potrivit căreia pronunțarea a fost amânata la data de 4 mai 2009.

CURTEA

Deliberând asupra recursului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 13.06.2006, pe rolul Judecatoriei reclamantii si au chemat in judecata pe piritii Consiliul Local, Primaria, Societatea Nationala de Transport Gaze "" Medias SA - Sucursala de Transport Gaze Medias-Regionala A, SC SA A, Consiliul Judetean T, solicitind instantei ca prin hotarirea ce o va pronunta sa oblige piritii 1,2 si 3 sa ridice conducta de gaze naturale sau sa schimbe amplasamentul acestei conducte pe care au construit-o fara autorizatie si fara acordul lor in subsolul terenului proprietatea lor situat in com inscris in Cf nr.3183 si sa o reamplaseze pe traseul aprobat prin autorizatia de construire, sa oblige piritii sa readuca terenul in starea anterioara ridicarii conductei de gaze naturale, sa fie indreptatiti prin firme autorizate sa execute operatiunea de ridicare a conductei de pe terenul lor si sa readuca terenul in starea anterioara pe cheltuiala piritilor.

In motivarea cererii, reclamantii au arătat că sunt proprietarii terenului in suprafata de 10.000 mp inscris in Cf nr.3183 nr. top /9. Consiliul Local al com a aprobat includerea acestui teren in intravilanul localitatii pentru construirea de case. SC Sa a executat fara a avea autorizatie de construire o conducta de transport gaze naturale benficiar fiind pirita. Aceasta conductsa a fost pozata in subsolul terenului fara a avea acordul lor si fara a respecta traseul initial proiectat si aprobat.

La termenul de judecata din 05.10.2006 reclamantii și-au precizat actiunea aratind ca solicita chemarea in judecata Societatii Nationale de Transport Gaze SA cu sediul in Medias in reprezentarea piritei Regionala A, subunitatea sa fara personalitate juridica. Prin intimpinarea formulata la termenul din 07.09.2006 piritul Consiliul Judetean Tai nvocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive aratind ca din redactarea capetelor de cerere este evident ca reclamantii au solicitat ca piritii de 1,2 si 3 sa fie obligati la ridicarea conductei de gaz. La termenul din 05.10.2006 a formulat intimpinare pirita SC SA invocind exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. a aratat ca a detinut in ceea ce priveste lucrarea de alimentare cu gaze naturale calitatea de executant, sarcinile obligatiile, atributiile fiind realizate sub directa coordonare a beneficiarului lucrarii MEDIAS.

La acelasi termen de judecata au formualat intimpinare si piritii Consiului Local si Primaria invocind aceeasi exceptie a lipsei calitatii procesuale pasive motivata de faptul ca nu sint proprietarii conductei.

Prin intimpinarea formulata la termenul din 30.11.2006 pârâta Societatea Națională de Transport Gaze "" solicitat respingerea acțiunii ca neintemeiată aratind că conducta de racord la sistemul national de transport de gaze naturale a statiei de reglare masurare -redare pentru alimentarea cu gaze a loc care subtraverseaza terenul proprietatea reclamanților face parte din lucrările de dezvoltare a. Aceasta face parte din domeniul public al statului fiind de importanta strategica iar lucrarile de realizare, reabilitare, retehnologizare, exploatare si întreținere a sistemelor de transport gaze sunt lucrări de utilitate publica.

conductei în subsolul terenului reclamanților s-a realizat in baza acordului scris al fostei proprietare si nu se aduce atingere dreptului de folosință al reclamanților prin montarea conductei in subsolul terenului, acesta având destinația de teren arabil extravilan.

Pârâta a depus la dosar tabel nominal cu proprietarii, procesul -verbal de recepție, aviz sanitar, adresa Inspectoratului pentru situatii de urgenta, cerere de expropriere, titluri de proprietate.

Prin sentința civilă nr.3581/20.03.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, a fost respinsă actiunea formulata de reclamantii si, impotriva piritilor Consiliul Local, Primaria, Societatea Nationala de Transport Gaze "" SA SA, SC SA A, Consiliul Judetean T și Agentia Nationala de Resurse Minerale. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții, care au solicitat schimbarea hotărârii atacate și admiterea apelului lor, așa cum a fost precizat.

Pentru a hotărî astfel, judecătoria a avut în vedere că reclamanții sunt proprietari asupra imobilului inscris in Cf nr.3183 cu nr. cadastral /9 reprezentind teren arabil extravilan in suprafata de 1 ha.

Imobilul a fost dobindit de catre reclamanți in baza contractului de vinzare- cumparare incheiat cu numita, prin mandatar cu procura speciala, contract autentificat sub nr.1592/27.08.2004 la BNP .

La data de 10.11.1998 a fost eliberat de catre Consiliul judetean T Certificatul de urbanism nr.225 pentru intocmirea documentatiei si obtinerea avizelor in vederea autorizarii lucrarii de infiintare distributie gaze naturale pe sectorul --.

Prin Hotarirea nr.25/05.11.1998 Consiliul Local al com a aprobat infiintarea distributiei de gaz in comuna si satele apartinatoare si conform metodologiei in vigoare. In vederea efecutarii lucrarii au fost obtinute avizele necesare si s-a solicitat acordul proprietarilor terenurilor ce urmau sa fie traversate de conducta de gaz. Cu privire la terenul evidentiat in Cf nr.3183 s-a solicitat acordul numitei, proprietara tabulara a acestuia de la data intocmirii tabelului nominal inregistrat la Primaria sub nr.91/27.01.1998.

Proiectul de infiintare distributie gaz metan pentru com. si cele doua sate apartinatoare a fost intocmit de SC Gaz Proiect

Lucrarea a fost receptionata potrivit procesului verbal nr.18/12.06.2006 intocmit intre Societatea Nationala de Transport Gaze SA Medias si SC SA A in calitate de executant al lucrarii.

Din cuprinsul raportului de expertiza intocmit de expert s-a retinut faptul ca imobilul proprietatea reclamantilor este amplasat la aproximativ 300 nord de localitatea, in extravilanul localitatii, pe comnicatia -. Din planul de situatie de identificare obtinut prin suprapunerea datelor rezultate din masuratori, cu planul de infiintare distributie gaz metan intocmit de SC Gaz Proiect SRL B, proiectul 1388/1998, a rezultat ca traseul conductei de gaz metan respecta traseul prevazut in documentatia tehnica intocmita si depusa in vederea eliberarii certificatului de urbanism.

Din declaratia martorului audiat in cauza Duma G, fost primar al com, s-a retinut faptul ca in baza proiectului intocmit prin anii 1997-1998 s-a solicitat acordul proprietarilor terenurilor ce urmau sa fie traversate de conducta de gaz. Conform acestui proiect conducta trecea prin nordul loc. si venea pe partea dreapta a drumului de la spre. Martorul a mai arătat că, prin anul 2000, s-a incheiat o minuta intre si proiectantul lucrarii si urma sa se modifice acest traseu, conducta urmind sa treaca la 19 de axa drumului. La dosar nu a fost prezentat insa un alt proiect in afara celui din 1998 si nici vreo alta intelegere intre proiectant si beneficiar.In sustinerea actiunii reclamantii au invocat faptul ca nu si-au dat acordul pentru traversarea conductei de gaz pe terenul lor.

Asa cum s-a aratat, reclamantii au devenit proprietarii terenului inscris in Cf nr.3183 in 2004 dupa intocmirea proiectului si obtinerea certificatului de urbanism in vederea realizarii lucrarii. Pentru obtinerea avizelor necesare s-a solicitat acordul proprietarului tabular de la acea data,.

Desi prin precizarea depusa la termenul din 05.10.2006 reclamantii au invocat faptul ca acordurile nu au fost exprimate in unui notar si nu sint autentificate nu au indicat nici o dispozitie legala care sa oblige benficiarul lucrari la obtinerea acordurilor in aceasta modalitate. Nu se putea asimila infiintarea conductei de gaze cu o sarcina instituita asupra imobilului cita vreme ea nu afecteaza terenul nici din punct de vedere juridic si nici functional, el putând fi utilizat conform categoriei de folosinta din cartea funciara -arabil extravilan.

Mai mult, prima instanță a reținut că, conducta de gaze naturale este de utilitate publica, deserveste un interes general si subtraverseaza terenul proprietatea reclamantilor fara a afecta solul. Potrivit art 44 alin5 din Constitutia Romaniei pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului . Reclamantii nu au facut dovada ca au fost prejudiciati in vreun fel de traversarea conductei de gaz pe terenul proprietatea lor.In ceea ce priveste lipsa autorizatiei de construire s-a retinut din adresa Consiliului Judetean nr./31.03.2006 ca nu a fost eliberata pentru lucrarea Conducta de racord si pentru loc,5 km datorita faptului ca la proiectul de autorizare in constructie lipsesc avizul (prevenirea si stingerea incendiilor) si avizul pentru sanatatea populatiei.

Pârâta Societatea Nationala de Transport Gaze SA Medias a depus la dosar dovada obtinerii acestor avize aflate la filele 75 si 76. Din adresa Inspectoratului de Stat in Constructii - Inspectoratul Teritorial in Constructii Vest nr. 497/04.02.2008 s-a reținut ca lucrarea a fost executata fara autorizatie de construire, întocmindu-se procesul verbal de control nr.14942/30.01.2008 si un proces verbal de sanctionare contraventionala si s-a dispus intrarea in legalitate. Asadar, potrivit Legii 50/1991 s-a acordat un termen beneficiarului pentru intrarea in legalitate si obtinerea autorizatiei de construire. Conform art 28 alin 3 din Legea 50/1991 "masura desfiintarii constructiilor se aplica in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara .

Astfel nu poate fi invocata lipsa autorizatiei si desfiintarea lucrarilor cităa vreme beneficiarul poate suplini lipsa acesteia in termenul prevazut de autoritatea publica competenta sa sanctioneze nerespectarea dispozitiilor legale in domeniul constructiilor. de cele aratate s-a apreciat ca actiunea reclamantilor este neintemeiata fiind respinsa ca atare.

In privinta exceptiilor lipsei calitatii procesuale pasive invocate de Consiliul Judetean T, SC SA A, Consiliul Local si Primaria s-a apreciat ca acestea sint intemeiate. Potrivit procesului -verbal de receptie nr.18/12.06.2006 lucrarea de investitii conducta de racord gaza naturale si pentru localitatea a fost receptionata de Societatea Nationala de Transport Gaze SA Medias, data de la care face parte din proprietatea publica a statului ca parte integranta a Sistemului National de Transport al gazelor naturale.

Potrivit art 21 din Legea 351/2004 si pct 17 din Anexa la Legea 213/1998, conductele de transport al gazelor naturale sint bunuri ce fac parte din domeniul public al Statului. de cele aratate, raportat la obiectul actiunii s-a apreciat ca piritii mentionati mai sus nu au calitate procesuala pasiva actiunea fiind astfel respinsa de ei.

Nemulțumiți de statuările primei instanțe, în termen legal, uzând de dreptul conferit de legea procesuală civilă, reclamanții au declanșat calea de atac a apelului, solicitând schimbarea hotărârii atacate și admiterea demersului lor judiciar, astfel cum a fost formulat și precizat.

Apelanții au reproșat primei instanțe că, parțial, a reținut în mod eronat situația de fapt, interpretând de asemenea probele administrate în defavoarea lor, omițând unele aspecte importante. Astfel, s-a arătat că le- fost aprobata schimbarea regimului juridic al terenului din extravilan în intravilan, lucrarea a fost efectuată fără a exsita autorizație, fiind așezată în subsolul terenului - proprietatea reclamanților-apelanți, fără acordul acestora, fiind prejudiciațim prin aceea că terenul este traversat de conductă pe la jumătatea sa, ceea ce face imposibilă valorificarea acestuia pentru construcții. S-a mai învederat de către apelanți că traseul conductei a fost modificat după exprimarea acordului de fosta proprietară, așa cum rezultă din probele depuse de aceștia la dosar, apelanții neopunându-se la realizarea investiției conform traseului inițial. Totodată, în opinia apelanților, textul art.44 din CR nu avea aplicabilitate în cauză, vizând exclusiv folosirea proprietăților imobiliare de către autoritățile publice, nu de către societăți comerciale.

In continuare, apelanții au insistat asupra prejudiciului produs, terenul devenind inutilizabil pentru scopul pentru care a fost achiziționat - realizarea de construcții.

O ulitmă critică a vizat raportul de expertiză întocmit în cauză - și care, în opinia apelanților, trebuiaînlăturat, fiind în evidentă contradicție cu avizele depuse la dosar.

Poziția procesuală a intimaților-pârâți a fost exprimată pe calea întâmpinărilor formulate în cauză, solicitându-se respingerea căii de atac, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate. Astfel, intimații-pârâți Consiliul Județean T și A și-au repudiat din nou calitatea procesuală pasivă, în timp ce Societatea Națională de Transport Gaze "" Mediaș și-a fundamentat apărarea pe apartenența la domeniul public al conductei de gaz, care, de altfel, este menită să deservească un intere public (alimentarea cu gaze naturale a unei localități). S-a mai arătat de către cea din urmă pârâtă-intimată că, eventual, în speță, și-ar găsi aplicare dispozițiile art. 91 din Legea gazelor cu nr.351/2004, potrivit cărora, reclamanții-apelanți sunt îndreptățiți la despăgubiri. S-a mai învederat că lucrarea a fost executată avându-se în vedere acordul fostului proprietar, că nu există un Plan urbanistic Zonal privind construirea de locuințe pe terenul - proprietatea reclamanților, și că, potrivit art. 86 din legea antemenționată, Societatea Națională de Transport Gaze "" Mediaș beneficiază de un drept de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană asupra terenurilor - proprietate publică sau privată a persoanelor fizice sau juridice, pentru lucrări de realizare, retehnologizare, reabilitare, de exploatare sau de întreținere a capacităților de transport gaze naturale. În final s-a învederat că realizarea conductei respectă traseul inițial și avizat.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, în limitele devoluțiunii căii de atac, precum și a prevederilor art. 282, 292, 294 și 295 pr. civ. tribunalul a constatat că apelul este nefondat pentru cele ce urmează.

Reluând recapitulativ actele și lucrările dosarului, s-a observat că litigiul pedinte poartă asupra traversării terenului - proprietatea reclamanților - apelanți de o conductă de gaz. Tribunalul a reținut că, într-o corectă soluționare a cauzei, se impunea a se face o analiză coroborată a prevederilor legii gazelor cu nr.351/2004, incidente în speță, precum și a dispozițiilor Codului civil din materia servituților legale. Si aceasta pentru că, așa cum rezultă cu îndestulătoare evidență din prevederile art.86 - și care, pentru corecta sa interpretare și aplicare, se cere a fi pus în corelație cu art. 89 90, 91 și 96, toate apartenente Legii nr.351/2004 -, asupra terenurilor proprietate publică sau privată a persoanelor fizice sau juridice, concesionarii din sectorul gazelor beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare, retehnologizare, reabilitare, de exploatare sau de întreținere a capacităților de transport gaze naturale, printre alte drepturi, de un drept de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea de rețele, conducte, linii sau de alte echipamente aferente capacității și pentru accesul la locul de amplasare a acestora, precum și de un drept de uz a proprietăților afectate în acest mod, cu titlu gratuit, pe toată durata existenței acestora.

Textele de lege mai sus amintite reprezintă, în realitate, o aplicație particulară a servituților stabilite de lege, ce au de obiect utilitatea publică sau a comunelor, reglementate de codul civil în al său art. 587 cod civil (și care conține o enumerare enunțiativă, corespunzătoare epocii la care a fost redactat, iar nu limitativă). În prezent, aceste servituți legale, denumite și administrative sau servituți de utilitate publică sunt din ce în ce mai numeroase, justificate atât de complexitatea raporturilor economice, cât și de tendința de socializare a proprietății private. Deși natura lor juridică este controversată (fiindu-le contestată chiar apartenența la categoria servituților), indiferent de obiectul lor, ele au un scop comun - interesul general, fiind impuse prin legi speciale (a se vedea Legea petrolului Legea energiei electrice, legea apelor, etc.). Pornind de la aceste trăsături care, de altfel, conturează și o definiție a lor - ca fiind "sarcini de origine legală care grevează utilizarea fondurilor private și care se caracterizează prin scopul lor de interes general", în doctrina de specialitate s-au conturat câteva particularități, ce le diferențiază net de servituțile de drept privat.

Astfel, ele (servituțile legale, cum se privește a fi cea de față, din domeniul gazelor naturale) nu sunt stabilite în profitul unui veritabil fond dominant ci, așa cum s-a mai spus deja, în considerarea unui interes general (în speță - alimentarea cu gaze naturale a unei colectivități), sunt guvernate de norme de ordine publică (ceea ce înseamnă că, de regulă, nu se admite nici-o derogare sau negociere pentru proprietarul fondului grevat), impunând cel mai adesea proprietarilor fondurilor aservite o obligație de a nu face (în speță - de a nu realiza construcții de orice fel în zona de siguranță a conductelor de gaze naturale, de a nu depozita materiale pe căile de acces la conducte și în zona de protecție a acestora, prevăzute de art. 96 din legea nr.351/2004).

Față de cele menționate, devine îngăduită și concluzia că astfel de servituți legale reprezintă o combinație a intereselor publice cu cele private, prin faptul că particularii pot cere daune-interese pentru neobservarea utilităților de utilitate publică, sau pot invoca în fața jurisdicțiilor civile violarea unor servituți legale.

Revenind la cazul de față, odată tranșată natura juridică a servituții prevăzută de art. 86 din deja evocata lege cu nr. 351/2004, tribunalul constată că reclamanții-apelanți contestă amplasamentul conductei de gaz ce le traversează terenul, învederând că acesta ar fi fost modificat față de traseul inițial. Numai că, în lipsa unei contraexpertize de specialitate (nesolicitată în calea de atac a apelului, apelanții mulțumindu-se numai să ceară înlăturarea celei deja efectuată), înscrisurile invocate de apelanți nu sunt de natură să combată concluziile expertului cuprinse în expertiza deja efectuată în cauză, în sensul că realizarea conductei de gaz în discuție respectă traseul inițial.

Pe de altă parte, la momentul achiziționării imobilului în discuție, acesta era deja grevat de acceptul dat de fosta proprietară pentru realizarea conductei de gaz, astfel că apelanții-în calitate de succesori cu titlu particular, sunt ținuți să respecte sarcinile impuse imobilului anterior, dobândirii acestuia în proprietate, cu atât mai mult cu cât, așa cum supra s-a demonstrat, în speță este vorba de instituirea unei servituți legale, de ordine publică, și care nu permite nici-o derogare de la acest regim.

Ceea ce nu înseamnă că proprietarii terenului nu pot fi despăgubiți, or, în condițiile legii speciale, potrivit art.90-91, pentru pagubele produse de exercițiul drepturilor de uz șu de servitute legală, prevăzute în art.86, fie în condițiile dreptului comun, reglementate de art. 998-999 cod civil. Numai că în speță, nu s-a cerut acest lucru de către reclamanții-apelanți, ci schimbarea traseului conductei de gaz, care, odată finalizată lucrarea de execuție a acesteia,(în speță fiind încheiat procesul verbal de recepție nr.18/12.06.206, așa cum a reținut și instanța de fond) aparține domeniului public, potrivit art. 21 și 23 din legea nr.351/2004, împrumutând așadar, caracteristicile acestor bunuri domeniale (insesizabilitate, inalienabilitate și imprescriptibilitate).

De aceea, tribunalul, în temeiul art. 296 pr. civ. va respinge ca nefundat apelul împotriva sentinței civile nr. 3581/20.03.2008 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr-, pe care o va menține, substituind parțial motivarea acesteia, cu considerentele ce preced.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanții au criticat sentința judecătoriei, pentru faptul că a interpretat greșit probele de la dosar.

Se arată că a fost aprobată schimbarea regimului juridic al terenului din extravilan în intravilan, că lucrarea a fost efectuată fără a exista autorizație, fiind așezată în subsolul terenului, proprietatea reclamanților apelanți, fără acordul acestora, fiind prejudiciați prin aceea că terenul este traversat de conductă pe la jumătatea sa, ceea ce face imposibilă valorificarea acestuia pentru construcție.

S-a mai învederat de către apelanți că traseul conductei a fost modificat după exprimarea acordului de fosta proprietară, așa cum rezultă din probele depuse de aceștia la dosar.

Se mai arată că textul art. 44 din Constituția României nu are aplicabilitate în cauză, vizând, exclusiv, folosirea proprietăților imobiliare de către autoritățile publice și nu de către societăți comerciale.

Apelanții susțin că terenul, proprietatea lor, a devenit inutilizabil pentru scopul pentru care a fost achiziționat, respectiv, ridicarea unor construcții datorită acestei conducte de gaze, care îl traversează și care este amplasată ilegal pe acest traseu, motiv pentru care consideră că acțiunea este admisibilă.

Intimații pârâți au depus întâmpinare, solicitând respingerea apelului formulat în cauză, susținând că această conductă de gaz deservește un interes public, întrucât asigură alimentarea cu gaze naturale a unei localități.

Se mai arată că lucrarea a fost executată, avându-se în vedere acordului fostului proprietar, că nu există un plan urbanistic zonal privind construirea de locuințe pe terenul, proprietatea reclamanților, și că, potrivit art. 86 din Legea nr.351/2004, Societatea Națională de Transport Gaze " " A Mediaș beneficiază de un drept de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană asupra terenurilor, proprietate publică sau privată a persoanelor fizice sau juridice pentru lucrări de realizare, de retehnologizare a capacităților de transport gaze naturale.

Intimații susțin că traseul conductei realizate respectă traseul inițial și realizat.

Prin Decizia civilă nr. 718/A/30.10.2008, Tribunalul Timișa respins apelul formulat de reclamanții și și a menținut Sentința civilă nr.3581/20.03.2009 a Judecătoriei Timișoara, ca fiind temeinică și legală.

La pronunțarea acestei decizii, tribunalul a avut în vedere prevederile Legii nr. 351/2004 precum și prevederile art. 587 Cod civil, ce se referă la servituțile legale.

În raport de aceste texte de lege, tribunalul a apreciat ca fiind temeinică și legală hotărârea primei instanțe, reținând că, potrivit art. 86 din Lege nr.351/2004, asupra terenurilor, proprietate publică sau privată, ale persoanelor fizice sau juridice, concesionării din sectorul gazelor beneficiază, în condițiile legii, pe durata lucrărilor de realizare, retehnologizare printre alte drepturi, de un drept de servitute legală de trecere subterană, de suprafață sau aeriană, pentru instalarea de rețele conducte, linii sau alte echipamente aferente capacității și pentru accesul la locul de amplasare a acestora, precum și de un drept de uz a proprietății afectate în acest mod cu titlu gratuit, pe toată durata existenței.

Servitutea ce a fost, astfel, constituită pe terenul, proprietatea reclamanților, în prezent, este o servitute legală și acest gen de servituți reprezintă o combinație a intereselor publice cu cele private, prin faptul că particularii pot cere daune interese pentru neobservarea instalațiilor de utilitate publică sau pot invoca în fața jurisdicțiilor civile, prin violarea unor servituți legale.

Reclamanții apelanți, însă, contestă în speța de față, amplasarea conductei de gaza naturale, susținând că aceasta ar fi trebuit să urmeze un alt traseu, și nu traseul pe care este amplasată în momentul de față, însă acest lucru nu a fost dovedit la dosar, cu atât mai mult cu cât fosta proprietară a terenului și -a dat acordul cu privire la amplasarea acestei conducte de gaz.

Față de cele mai sus-invocate, în temeiul art. 296 Cod procedură civilă, tribunalul a respins apelul reclamanților.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanții.

În recursul depus la data de 22.12.2008, numai de către reclamantul, se solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate în sensul admiterii apelului și admiterii acțiunii sale, așa cum a fost formulată, susținând, în esență, că lucrarea de instalare a unei conducte de gaze, care traversează și terenul, proprietatea sa, nu are autorizațiile necesare, că pentru efectuarea acestei lucrări a fost întocmit un alt proiect care avea un alt traseu, și, astfel,montarea ei este ilegală și le afectează dreptul de proprietate, în sensul că nu îi mai pot da utilitatea pentru care fost dobândit în 2004, respectiv acela de a fi teren de construcție.

Tot în termenul de recurs, alături de a declarat recurs și reclamanta, solicitând, de asemenea, admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, admiterea apelului și admiterea acțiunii lor.

În drept, ambele recursuri sunt întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, arătându -se că reclamanții recurenți au dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil în 2004, prin cumpărare de la numita, că în anul 1998, Consiliul Județean Tae liberat certificat de urbanism cu nr. 225 pentru înființarea distribuției de gaze naturale - -, lucrare aprobată și de Consiliul local al Comunei, în anul 1998, și, în vederea executării ei, au fost obținute avizele necesare și lucrarea a fost executată și chiar recepționată, însă, la dosarul cauzei, nu s-a depus un alt proiect și nu a fost executat un alt proiect, care avea un alt traseu pentru această conductă de gaze și care nu afecta terenul, proprietatea reclamanților.

Recurenții susțin că tribunalul a pronunțat o decizie care cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricini și nu analizează toate motivele invocate în apel, transformând dreptul de servitute legală într-o regulă absolută, punând în stare de inferioritate dreptul de proprietate.

Recurenții susțin că nu existența dreptului de servitute legală în favoarea proprietarului conductei de gaz, însă ceea ce contestă este faptul că servitutea nu s-a constituit în mod legal, neregularitate pe care reclamanții au invocat-o și în apel iar tribunalul nu s-a pronunțat asupra sa.

Astfel, fosta proprietară a terenului și-a exprimat un acord care nu este valabil pentru efectuarea acestei lucrări și A Mediaș nu a obținut autorizația de construire pentru lucrarea racord gaze naturale cu lungimea de 9,5 KM, DN 150 și pentru localitatea, obținând doar certificatele de urbanism cu nr. 225/10.11.1998 și 1573/15.09.2005.

Intimații au depus întâmpinări, solicitând respingerea recursului și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză, ca fiind temeinice și legale.

În termenul de pronunțare au fost depuse și concluzii scrise atât de recurenți cât și de intimați.

Analizând recursul declarat în cauză, Curtea îl găsește neîntemeiat și, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a-l respinge.

Așa cum corect au reținut primele două instanțe, acțiunea reclamanților, prin care aceștia au solicitat obligarea pârâților la ridicarea conductei de gaze naturale, amplasate pe terenul lor, fără autorizația prevăzută de Legea nr.50/1991 și fără acordul proprietarilor, apare ca neîntemeiată, deoarece, pentru înființarea distribuției de gaze naturale în comuna, jud. T, a fost întocmit proiectul cu nr.1388/1998 de către Gaz Proiect SRL

Prin G nr. 421/1998 a fost aprobată înființarea distribuțiilor de gaza naturale în unele localități din țară, precum și extinderea consumului de gaze naturale la gospodăriile populației, printre care și comuna.

În baza acestui act normativ, Consiliul local al comunei a demarat lucrările de realizare a investiției în cauză, pe baza proiectului tehnic mai sus - indicat, unde se prevede și realizarea de racord la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale ( ).

Fosta proprietară a terenului, și-a dat acordul pentru amplasarea acestei conducte de gaze naturale, prin "tabelul nominal cu proprietarii, pe terenul cărora va trece conducta de gaz ", aflat la fila 54 dosar.

Reclamanții recurenți au devenit proprietarii acestui teren de abia în anul 2004, prin cumpărare de la chiar proprietara imobilului, care și-a exprimat acordul său cu privire la amplasarea acestei conducte de gaze pe terenul, proprietatea sa, și care, în contractul autentic de vânzare - cumpărare, declară ea însăși că terenul, ce se vinde reclamanților, se află în proprietatea sa și că " nu s-a promis vânzarea sau constituirea vreunui drept asupra acestuia, nu are sarcini și este plătit cu taxele la zi" și "îi garantează pe cumpărători contra oricăror evicțiuni totale sau parțiale".

În aceste condiții, reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în anul 2004, teren ce este afectat de către conducta de gaze ce este amplasată în subsolul terenului, îngropată la o distanță de 1, 5, cu solul reașezat, conductă ce deservește comuna și care, potrivit art. 21 alin. 1 din Legea nr.351/2004, este de utilitate publică.

Această lucrare a fost realizată la solicitarea beneficiarului Consiliul local al comunei, în conformitate cu G 1043/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind accesul la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale, iar lucrarea are regimul juridic al bunurilor,proprietare publică, prevăzut de Legea nr.213/2008 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

În această situație, în mod corect, primele două instanțe au respins acțiunea reclamanților prin care aceștia au solicitat desființarea unei lucrări efectuate pe terenul lor, fără acordul lor, soluție ce urmează a fi menținută și în recurs, prin respingerea acestuia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin.1 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanții și împotriva Deciziei civile nr. 718/A/30.10.2008, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 4 mai 2009.

Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Marinela

PROF.-.DR.- - - - -

Grefier

RED.M/27.05.2009

DACT.B/2ex/27.05.2009

INST.APEL- - - Tribunalul Timiș

INST.FOND- - Judecătoria Timișoara

Președinte:Univ Lidia Barac
Judecători:Univ Lidia Barac, Maria Martinescu, Marinela

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 458/2009. Curtea de Apel Timisoara