Obligație de a face. Decizia 475/2008. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI -SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU
CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 475
Ședința publică de la 13.11.2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Viviane Tiu
JUDECĂTOR 2: Carmen Georgeta Negrilă
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol judecarea cererii de recurs formulată de recurenta-reclamantă PRIMĂRIA SECTORULUI 3 împotriva deciziei civile nr.173 din 05.02.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă SC SRL.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns recurenta-reclamantă PRIMĂRIA SECTORULUI 3 și intimata-pârâtă SC SRL.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că la data de 29.08.2008 recurenta-reclamantă Primăria Sectorului 3 a depus chitanțele seria - nr.- din 30.05.2008 și seria - nr.- din data de 30.05.2008 cu care face dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei depunând și timbru judiciar în valoare de 0,50 lei. De asemenea, învederează că prin motivele de recurs, recurenta-reclamantă Primăria Sectorului 3 Bas olicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, considerând cauza lămurită, o reține spre soluționare.
CURTEA
Princerereaînregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 3 B la data de 26.10.2006 sub nr. 20198/301, reclamanta Primăria Sectorului 3 Bac hemat în judecată pârâta SC SRL solicitând desființarea construcțiilor nelegal realizate în exteriorul imobilului situat în-, -2, Tr. III și IV, sector 3.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat ca la data de 23.02.2006 inspectorii săi au constatat că la adresa respectivă pârâta a executat numeroase lucrări de modificare, îmbunătățire și modernizare, fără însă a deține autorizație de construire, încălcând astfel dispozițiile Legii 50/1991, fapta pentru care a fost sancționată cu amenda contravențională în valoare de 4.000 lei prin procesul-verbal nr.17/06.03.2006, iar potrivit art. 28 al. I din Lg. 50/1991, s-a dispus oprirea lucrărilor și intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construire pana la data de 12.07.2006. Pârâta nu a îndeplinit măsura dispusă prin actul de constatare menționat.
În drept, cererea a fost întemeiată pe prev. art. 28 și art. 32 din Lg. 50/1991.
La termenul din data de 28.02.2007, pârâta a depusîntâmpinareprin care a invocatexcepția prematuritățiiacțiunii față de împrejurarea că menționatul proces verbal nr.17/06.03.2006 nu i-a fost comunicat. Pârâta a arătat că prezenta acțiune nu poate fi promovată decât în situația în care s-ar face dovada neconformării sale celor dispuse prin procesul verbal de contravenție, în termenul legal de 30 de zile de la data efectuării controlului. Or, având în vedere că nu i s-a comunicat acest proces verbal de constatare a contravenției, nici nu putea să se conformeze celor dispuse. Mai mult de atât, comunicarea actului constatator este o condiție de valabilitate a acestuia (dacă nu este comunicat în termenul de o lună, de regulă sancțiunea contravențională aplicată devine ineficace). Mai arată că reclamanta nu a comunicat procesul verbal de contravenție nici în termenul legal și nici ulterior. Față de aspectul că reclamanta a depus la dosar o scrisoare recomandată la data de 04.04.2006, scrisoare care însă a fost returnată la data de 19.04.2006 cu mențiunea "destinatar mutat", lucru absolut normal, sens în care în adresa sediului s-a menționat.66 în loc de.64 cum era firesc. Față de această împrejurare și analizând actele depuse la dosar, se poate observa că reclamanta nu a reușit să facă comunicarea procesului verbal cu nr.17/06.03.2006 prin poștă cu aviz de primire din vina exclusivă, având în vedere că toate scrisorile adresate au fost restituite expeditorului din motive de adresă incorectă, sau adresă insuficientă. Reclamanta, având în vedere că pe o perioada de 3 luni din vina sa exclusivă, nu a reușit să efectueze această comunicare, a procedat la comunicarea prin afișarea la sediul contravenientei - pârâte, modalitate prev. de OG 2/2001. Dar și această modalitate nu a efectuat-o în conformitate cu dispozițiile legale, deși art.27 din OG 2/201 nu menționează caracterul subsidiar al afișării, acesta operațiune a afișării se impune numai dacă remiterea nemijlocită nu poate avea loc. Pârâta a invocat și excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție, având în vedere în primul rând necomunicarea în termenul legal de o lună a procesului verbal de la data încheierii lui în conformitate cu dispoz. art.25 alin.2 din OG 2/2001, cât și față de lipsa datei și a orei comiterii contravenții. Acesta se poate observa și din neconcordanța datei comiterii contravenției, care nu este aceeași cu cea a constatării. În al treilea rând, se poate observa și lipsa semnăturii reprezentantului contravenientei si respectiv lipsa semnăturii a unui martor. La momentul întocmirii acestui act constatator la sediul Primăriei Sectorului 3 B pârâta ar fi fost prezentă printr-un împuternicit, un anume domn. Nu există și nu a existat nici o persoană cu acest nume, reprezentantul legal al societății fiind administrator. Acesta situație se circumscrie ipotezei consfințite de art. 19 din OG 2/2001.
La termenul din data de 28.03.2007 instanța a calificat întâmpinarea formulată de către pârâtă, ca fiind în parte cerere reconvențională, având ca obiect plângere contravenționala împotriva procesului verbal de constatare a contravenției.
Prinsentința civilă nr. 6155/27.06.2007a Judecătoriei Sectorului 3 B s-a respins excepția prematurității cererii principale, s-a admis excepția tardivității formulării cererii reconvenționale, fiind admisă cererea principală, prin obligarea pârâtei să desființeze construcțiile edificate fără autorizație de construire, prin care s-a modificat fațada spațiului comercial situat la parterul blocului situat în B-, Tr. III și IV, sector 3 și s-a montat o firmă luminoasă, fațada imobilului urmând să fie adusă la starea inițială.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin procesul- verbal nr.17/06.03.2006 întocmit de către reclamanta-pârâtă, a fost amendată pârâta-reclamantă cu suma de 4.000 lei, dispunându-se intrarea în legalitate prin obținerea autorizației de construire până la data de 06.04.2006 (filele 57, 8) având în vedere că în urma controlului efectuat s-a constatat că aceasta a realizat lucrări de modificare a fațadei spațiului comercial situat la parterul blocului din B-, III și IV, sect.3 și a montat o firmă luminoasă, fără a deține autorizație de construire.
Nu a fost reținută susținerea pârâtei reclamante în sensul că în procesul verbal nu s-a trecut data și ora comiterii contravenției, având în vedere că agentul constatator a menționat că s-a efectuat controlul la data de 23.02.2006 ora 15. În cazul construcțiilor efectuate fără autorizație de construire contravenția este continuă, iar potrivit art. 13 alin 2 din OG nr. 2/2001 în cazul contravențiilor continue, termenul de 6 luni în care se poate aplica sancțiunea și care este prevăzut la alin. 1, curge de la data constatării faptei. Contravenția este continuă, în situația în care încălcarea obligației legale durează în timp. Prin urmare, data săvârșirii contravenției nu are relevanță, importanta fiind perioada în care s-a realizat construcția, data constatării fiind identică în acest caz cu data săvârșirii contravenției.
Cu privire la cererea reconvențională s-a reținut că procesul-verbal nr. 17/06.03.2006 a fost comunicat pârâtei-reclamante la data întocmirii lui și anume 06.03.2006, iar plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției, a fost formulata de această data de la 28.02.2007.
La dosar reclamanta-pârâtă a depus și dovada comunicării prin poștă a procesului-verbal către pârâta-reclamantă. Astfel la data de 09.03.2006, reclamanta-pârâtă a expediat prin scrisoare recomandată procesul-verbal de constatare a contravenției pe adresa pârâtei-reclamante, indicând în mod corect. 66, scrisoare care însă nu a fost ridicată de la poștă de către aceasta, fiind returnată reclamantei pârâte după expirarea timpului de păstrare (9). Aceeași procedură a fost urmată de către reclamanta-pârâtă și la data de 05.04.2006, când din nou pârâta-reclamantă nu și-a ridicat corespondența de la poștă, astfel încât și această scrisoare recomandată a fost returnată reclamantei-pârâte după expirarea timpului de păstrare ( 10).
Împrejurarea că pârâta-reclamantă nu și-a ridicat corespondența nu poate conduce la concluzia că reclamanta-pârâtă nu și-a respectat obligația de comunicare către pârâta-reclamantă a procesului-verbal de constatare a contravenției, ci se reține că s-a conformat dispoziției art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001, în culpă fiind pârâta-reclamantă care nu a fost interesată să recepționeze corespondența sosită pe adresa sa.
Față de prevederile art. 31 din OG 2/2001, conform cărora plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii se poate face în termen de 15 zile de la data înmânării sau înaintării acestuia, instanța urmează să admită excepția tardivității formulării plângerii și, pe cale de consecință, să respingă plângerea având în vedere că aceasta a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de lege.
În ceea ce privește excepția prematurității formulării cererii principale, aceasta a fost respinsă, fiind avut în vedere faptul că dreptul reclamantei era actual la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, pârâta-reclamantă neconformându-se dispoziției dată de reclamanta-pârâtă în sensul obținerii autorizației de construire până la termenul acordat și anume 06.04.2006.
Conform art. 3 lit. a din Legea nr. 50/1991 republicată, anterior momentului executării unor lucrări de construire reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, este necesar să se obțină autorizație de construire. Conf. art. 26 alin. 1 lit. a din aceeași lege, constituie contravenție executarea fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3.
Pârâta-reclamantă a executat lucrări de modificare a fațadei spațiului comercial situat la parterul blocului din B-, III și IV, sector 3 și a montat o firmă luminoasă fără a deține autorizație de construire.
În baza art. 28 alin. 3 din aceeași lege, organele de inspecție și control pot sesiza instanțele judecătorești, solicitând desființarea construcțiilor nelegal realizate, în cazul în care persoanele sancționate contravențional nu s-au conformat în termenul prevăzut, celor dispuse în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Prindecizia civilă nr. 173/5.02.2008a Tribunalului București Secția a III-a Civilă, s-a admis apelul pârâtei, fiind desființată sentința apelată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a hotărâ astfel tribunalul a reținut, contrar primei instanțe, că apelantei nu i-a fost comunicat procesul-verbal de contravenție nr. 17/06.03.2006 dresat de intimată, având în vedere pe de o parte, că înmânarea acestuia a fost făcută unei persoane ( ) în privința căreia nu există nici o dovadă că ar avea calitatea de reprezentant legal al societății comerciale apelante.
Pe de altă parte, nu există dovada că apelantei i-ar fi fost comunicat prin poștă procesul verbal contestat prin cererea reconvențională, la dosar neexistând avizul de primire prevăzut de art. 27 din OG nr. 2/2001. Lipsa acestui aviz nu poate fi suplinită prin prezumția simplă conform căreia, mențiunea efectuată de serviciile poștale, privind lipsa destinatarului de la domiciliu (sediu) echivalează cu refuzul acestuia de primire a corespondenței, întrucât legea nu prevede o asemenea posibilitate.
Tribunalul a reținut că sunt nerelevante în cauză susținerile intimatei, cuprinse în răspunsul la interogatoriul formulat de apelantă, potrivit cărora procesul-verbal contestat ar fi fost afișat "la spațiul comercial", având în vedere că, și dacă aceste susțineri ar fi reale, nu au fost respectate disp. art. 27 din OG nr. 2/2001 - afișarea nu s-a făcut la sediul contravenientului, ci la un punct de lucru și nu a fost întocmit un proces verbal de afișare semnat de cel puțin un martor (fotografiile depuse în dosarul primei instanțe nu pot suplini aceste cerințe).
Dat fiind că termenul de 15 zile în interiorul căruia poate fi formulată plângerea contravențională curge de la comunicarea procesului-verbal de contravenție și că, în speță, acesta nu i-a fost comunicat apelantei, tribunalul a apreciat drept eronată soluția de respingere a cererii reconvenționale ca tardiv formulată, ceea ce înseamnă că, în mod greșit, prima instanță a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului cererii reconvenționale. Deși acțiunea principală a fost soluționată pe fond, dată fiind legătura indisolubilă dintre aceasta și cererea reconvențională, tribunalul a concluzionat că pentru o judecată unitară se impune desființarea în totalitate a sentinței apelate.
Împotriva acestei decizii a formulatrecursîn termen legal, pârâta-reclamantă prin reprezentant legal, solicitând modificarea deciziei recurate.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă, s-a arătat că procesul verbal nr. 17/06.03.2006 a fost comunicat societății comerciale la data întocmirii acestuia, și anume 06.03.2006. La dosarul instanței de fond, reclamanta-pârâta a depus dovada comunicării procesului-verbal. La data de 09.03.2006, Primăria Sectorului 3 prin Serviciul Disciplina în Construcții, a expediat prima scrisoare recomandată cu procesul-verbal, scrisoare care nu a fost ridicată de la poștă de către societatea comercială, fiind returnată după expirarea timpului de păstrare. Aceeași procedură a fost reluată și la data de 05.04.2006, când s-a întâmplat același lucru. S-a învederat instanței împrejurarea că SC SRL nu și-a ridicat corespondența, nu poate conduce la concluzia că reclamanta-pârâta nu și-a respectat obligația de a comunica procesul verbal (așa cum prevede art. 26 alin. 3 din OG nr. 2/2001).
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate și ținând seama de actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este neîntemeiat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Deși recurenta a invocat în cauză dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, acestea nu pot fi aplicabile speței, deoarece beneficiul examinării cauzei de către instanța de recurs sub toate aspectele (fără limitarea la motivele de casare prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă), poate fi aplicat numai hotărârilor care, potrivit legii nu pot fi atacate cu apel. În speță, cauza a parcurs și calea de atac a apelului, potrivit aplicării dispozițiilor Legii nr. 50/1991, coroborate cu dispozițiile art. 282 Cod procedură civilă.
Curtea constată că invocarea acestor dispoziții procedurale, este una formală, fără efecte în planul soluționării problemei de drept care interesează în cauză: legalitatea modalității de comunicare către pârâta-reclamantă a procesului-verbal de contravenție nr. 17/06.03.2006.
Art. 27 din Ordonanța de Guvern nr. 2/12.07.2001 privind regimul juridic al contravențiilor (cu modificările și completările ulterioare) prevede două modalități de comunicare a procesului-verbal: prin poștă, cu aviz de primire sau prin afișare la domiciliul /sediul contravenientului, operațiunea de afișare fiind consemnată într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor.
Se constată că recurenta reclamantă-pârâtă nu a respectat această procedură, în litera și spiritul legii, nefiind atins scopul asigurării contravenientului în privința luării la cunoștință de conținutul procesului-verbal, prin respectarea garanțiilor prevăzute de textul mai sus menționat.
Astfel, expedierea prin poștă cu scrisoare recomandată, efectuată la datele de 09.03.2006 și 05.04.2006 (scrisori care nu au fost ridicate de la poștă de către societatea comercială, fiind returnate după expirarea timpului de păstrare), nu respectă garanția de comunicare asigurată prin prevederea legală, în sensul condiționării expedierii poștale de modalitatea avizului de primire.
Pe de altă parte, comunicarea prin afișare la sediul contravenientului este condiționată de întocmirea unui alt proces-verbal (de afișare), semnat de cel puțin un martor. Nici această condiție nu a fost îndeplinită, fiind corect reținut de către instanța de apel faptul că cerința legală nu poate fi suplinită prin fotografii întocmite la fața locului.
Astfel, plecând de la nerespectarea condiției premisă de comunicare în condiții de legalitate a procesului-verbal de contravenție, Tribunalul a reținut corect că este eronată soluția de respingere ca tardivă a cererii reconvenționale, care se impunea a fi soluționată unitar cu acțiunea principală, ceea ce atrage din punct de vedere procedural, desființarea soluției primei instanțe și consecința trimiterii spre rejudecarea fondului ambelor cereri.
Ca atare, decizia atacata pronunțată în cauză este legală și temeinică, nefiind afectată de vreunul dintre motivele de casare sau modificare, prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, astfel că, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurenta-reclamantă-pârâtă PRIMĂRIA SECTORULUI 3 împotriva deciziei civile nr.173 din 05.02.2008 pronunțată de Tribunalul București -Secția a V-a Civilă în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-pârâtă-reclamantă SC SRL.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
-
GREFIER
Red.
Tehnored. AP/ / 2 ex.
Judecători apel - B Secția a V-a Civilă:,
Președinte:Elena Viviane TiuJudecători:Elena Viviane Tiu, Carmen Georgeta Negrilă
