Obligație de a face. Decizia 4838/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3246/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr.4838R
Ședința publică de la 26 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Nițu Petronela Iulia
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta, împotriva sentinței civile nr.317 din data de 23.03.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect-obligație de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul personal, lipsind recurenta.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care
Se învederează faptul că la dosar intimatul a depus întâmpinare.
Curtea procedează la legitimarea intimatului și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Intimatul solicită respingerea recursului pentru motivele arătate în întâmpinare, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.317 din data de 23.03.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei SC SRL T M, a fost obligată pârâta să completeze adeverința nr.2520/26.09.2005, eliberată pe numele reclamantului pe întreaga perioadă 01.05.1975-01.04.1984, cu toate salariile și sporurile de care a beneficiat cu respectarea prevederilor pct.VI al anexei la OUG nr.4/2005, precum și la plata către reclamant a sumei de 156,91 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, din cuprinsul adeverințelor nr.103/07.02.2007 și 96/29.01.2007, a rezultat că reclamantul a lucrat în perioada litigioasă 01.05.1975-01.04.1984 în cadrul societății și a desfășurat activitatea în schimburi beneficiind de spor de noapte, pentru condiții grele, de permanetizare și îndemnizație pentru alimente.
Reclamanta a comunicat acordarea sporurilor dar numai pentru anumite perioade dar lipsa arhivei nu înseamnă ca reclamantul nu a beneficiat de aceste sporuri. A dovedit acest lucru cu martorii G și care au confirmat că au fost colegi de muncă cu reclamantul și au desfășurat activitatea în ture.
În aceste condiții este logic că a primit și sporurile de noapte și toxicitate pe întreaga perioada lucrată deoarece în regimul trecut nu exista posibilitatea de a nu plăti drepturi prevăzute de lege angajatorii neavând opțiunea de a refuza plata drepturilor. Copia celor două ștate de plată depuse la dosar din anii 1977 și 1981 dovedesc că reclamantul a beneficiat de aceste sporuri chiar dacă în modelele ulterioare de ștate nu se mai evidențiau expres sporurile nu înseamnă că nu s-au mai acordat. Legea în baza căreia s-au acordat nefiind abrogată, aceste drepturi s-au acordat cunoscută fiind importanța ce se acorda la vremea respectivă acestui sector de activitate.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, în termenul legal, pârâta SCE. SRL, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în arhiva preluată de societate nu sunt păstrate acte normative care să ateste cadrul legal în baza cărora s-au acordat sporurile solicitantului în perioada reclamată, iar pentru lunile care nu sunt menționate în adeverință, s-a arătat că nu au fost găsite sporuri în statele de plată, iar recurenta nu-și poate asuma răspunderea să confirme că reclamantul a beneficiat de astfel de sporuri și în ce cuantum.
În ceea ce privește obligarea societății la plata către reclamant a sumei de 156,91 lei reprezentând cheltuieli de judecată, s-a considerat că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că aceasta a răspuns la toate demersurile făcute de reclamant în vederea rezolvării unor probleme proprii, ale căror cheltuieli trebuie să le suporte personal.
Prin întâmpinare intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor invocate și ținând seama de dispozițiile art.3041pr.civ. Curtea constată următoarele:
Într-adevăr adeverința nr.2520/26.09.2005, eliberată de pârâtă pentru recalcularea pensiei reclamantului, conform OUG nr.4/2005, nu precizează și baza legală în temeiul căruia i s-au acordat sporurile evidențiate în cuprinsul acesteia, însă astfel cum rezultă din decizia civilă nr.4730/R/26.12.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII-a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, care se bucură de autoritate de lucru judecat, societatea recurentă este obligată să indice temeiul juridic al sporurilor acordate astfel încât susținerile recurentei și necontestate de către intimat, precum că în arhiva preluată de societatea recurentă nu sunt păstrate acte din care să rezulte cadrul legal în baza căreia s-au acordat sporurile solicitantului pentru perioada pretinsă, nu mai pot fi reiterate.
Se apreciază ca fiind fondată, critica privind faptul că adeverința eliberată reclamantului cuprinde întreaga evidență ce a reieșit din actele din care s-au cules datele, iar pentru lunile care nu sunt menționate în adeverință, nu s-au găsit sporul în statele de plată ale societății recurente astfel încât aceasta nu își poate asuma răspunderea de a confirma că reclamantul a beneficiat de astfel de sporuri și în ce cuantum.
Așa fiind, ținând cont de obiectul cererii de chemare în judecată și anume de a completa adeverința în litigiu cu sporurile corespunzătoare perioadei lucrate (deoarece acesta este aspectul ce se impune a fi soluționat astfel cum rezultă din dispozitivul deciziei civile nr.4730/R/26.12.2008, pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI ), societatea nu poate fi obligată de a preciza decât aspectele care sunt evidențiate în statele de plată ce există în arhiva societății și care fac dovada drepturilor salariale și a sporurilor pentru partea din perioada solicitată.
Este adevărat că lipsa arhivei nu înseamnă că reclamantul nu a beneficiat de sporurile pretinse, însă în această situație se impunea ca pe baza probelor administrate să se lămurească acest aspect cu privire la care instanța nu poate hotărî din oficiu, nefiind sesizată decât cu o cerere de precizare a bazei legale în temeiul căruia s-au acordat sporurile evidențiate în cuprinsul adeverinței nr.2520/26.09.2005, și de a completa adeverința în litigiu cu sporurile corespunzătoare perioadei lucrate, cerere ce nu poate fi admisă din considerentele mai sus exprimate.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica, în parte, sentința atacată, în sensul că va respinge, ca nefondată, cererea privind completarea adeverinței nr.2520/26.09.2005, cu sporurile omise de fostul angajator și va fi menținută dispoziția privind completarea adeverinței sus-menționată cu precizarea temeiului în care au fost acordate aceste sporuri, precum și dispoziția privind plata cheltuielilor de judecată, soluție ce se impune în temeiul art.274 pr.civ. ținând seama de faptul că acțiunea reclamantul a fost admisă, în parte, iar societatea recurentă nu a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta, împotriva sentinței civile nr.317 din data de 23.03.2009, pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că:
Respinge cererea privind completarea adeverinței nr.2520/26.09.2005, cu sporurile omise de fostul angajator, ca nefondată.
Menține dispoziția privind completarea adeverinței sus menționată cu precizarea temeiului în care au fost acordate aceste sporuri, precum și dispoziția privind plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
Dact. /2ex
11.08.2009
Jud. fond.:; G
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Nițu Petronela Iulia
