Obligație de a face. Decizia 579/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.579/
Ședința publică din 20 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Marioara Coinacel
JUDECĂTOR 3: Mihaela Neagu
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în G, -21,-, --11,.2,.33, jud.G împotriva sentinței civile nr.394/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ "SF. ",cauza având ca obiect obligație de a face.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 18.05.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 20.05.2009.
CURTEA
Asupra recursului înregistrat la Curtea de APEL GALAȚI - Secția Conflicte de muncă și asigurări sociale sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.394/3.03.2009 Tribunalul Galația respins ca nefondate excepțiile autorității de lucru judecat și lipsei obiectului.
A fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ "SF. "
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele.
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Galați sub nr- astfel cum a fost completată prin precizările aflate la filele 53 - 54, precum și la filele 71 - 72, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G, obligarea acestuia la eliberarea carnetului de muncă și a actelor originale ce dovedesc pregătirea școlară și profesională, rectificarea carnetului cu toate mențiunile corespunzătoare, obligarea angajatorului la plata de daune interese de 200 lei pe zi de întârziere pentru neexecutarea obligației prevăzută în titlul executoriu.
A mai solicitat să se constate că este încă în ființă contractul individual de muncă încheiat cu pârâtul la data de 14.07.2000, obligarea angajatorului la plata drepturilor salariale aferente perioadei 2005-2008, precum și constatarea nulității clauzelor cuprinse în contractul individual de muncă nr. 7301/2000 referitoare la durata contractului și felul muncii, arătând că în mod corect trebuia să se menționeze o perioadă nedeterminată și funcția de metrolog, iar nu. A solicitat și nulitatea referatului nr. 8070/2000 ce a stat la baza desfacerii contractului de muncă.
În susținerea acțiunii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri, respectiv hotărâri judecătorești anterioare, adresa nr. 94291/23.06.2008, eliberată de pârât, copie de pe contractul de muncă nr. 7301/14.07.2000, copie de pe decizia de încetare a raportului de muncă nr. 571/3.08.2000, copie de pe carnetul de muncă, dispoziția de repartizare, notă de lichidare, atestat eliberat reclamantului de către Biroul Român de Metrologie Legală, atestat eliberat de SA, certificat de absolvire a cursului organizat în 2006 pentru funcția de inspector resurse umane.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G s-a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că reclamantul, cu rea-credință și cu un vădit scop șicanator, creează în permanență situații litigioase și cheamă pârâtul în judecată pentru obligații inexistente sau stinse cu mult timp în urmă.
S-a arătat că la încetarea raporturilor de muncă i-a fost restituit reclamantului carnetul de muncă, că acest carnet a fost completat cu toate mențiunile corespunzătoare perioadei lucrate, că nu se justifică acordarea de daune interese pentru neexecutarea obligațiilor, acestea fiind îndeplinite în urmă cu mulți ani, că reclamantul s-a mai judecat pentru aceleași solicitări prin hotărâri judecătorești, în prezent irevocabile.
S-au invocat excepțiile lipsei obiectului și autorității de lucru judecat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a apreciat acțiunea reclamantului ca nefondată pentru următoarele considerente:
Reclamantul a fost angajat la Spitalul Clinic de Urgență "Sf. " G în baza contractului de muncă înregistrat sub nr. 7301/14.07.2000, în funcția de muncitor II -, pe o perioadă determinată, respectiv până la revenirea din concediu pentru îngrijirea copilului până la 2 ani a salariatei.
Prin decizia nr. 571/03.08.2008 s-a dispus încetarea raportului de muncă între reclamant și angajator, față de revenirea în activitate a numitei.
Conform mențiunilor din nota de lichidare aflată la dosar, reclamantului i s-a înmânat carnetul de muncă sub semnătură de primire, la data de 8.09.2000.
Ulterior, reclamantul a intentat mai multe acțiuni pârâtului, printre care și o acțiune în constatarea nulității absolute a deciziei nr. 571/2000, acțiunea ce i-a fost respinsă ca tardivă prin sentința civilă 2140/2006 a Tribunalului Galați, irevocabilă prin decizia civilă nr. 478/2007 a Curții de APEL GALAȚI.
Astfel cum rezultă din cererea depusă în copie de către reclamant la fila 91 dosar instanță, carnetul de muncă seria - nr. - a fost în posesia reclamantului pe parcursul judecării cauzei, însă acesta a înțeles să-l depună din nou la Spitalul Județean, la data de 4.02.2009, solicitând rectificarea, completarea acestuia.
Față de această situație, Tribunalul a constatat că excepția lipsei de obiect invocată de pârât nu poate fi primită, în prezent carnetul fiind depus la pârât. A apreciat însă șicanatorie modalitatea în care a acționat reclamantul, acesta promovând numeroase acțiuni pentru a-i fi restituit actul, dar, în momentul în care îi este înapoiat, înțelege să-l depună periodic din nou la angajator.
Astfel, capătul de cerere privind eliberarea carnetului apare ca fiind nefondat în speța de față, când reclamantul din proprie inițiativă, deși avea prezenta acțiune promovată, a înapoiat actul fără a-l păstra în posesia sa și fără a aștepta soluția instanței.
De asemenea, Tribunalul a constatat că raporturile de muncă ale reclamantului au încetat încă din 3.08.2000, că i s-a respins acțiunea prin care solicita anularea deciziei de concediere (sentința civilă 2140/2006 a Tribunalului), că această decizie și-a produs efectele, astfel că susținerea reclamantului, potrivit căreia încă mai are calitatea de angajat al pârâtului, nu are niciun fundament legal.
În consecință, apare ca fiind nefondat capătul de cerere privind acest aspect, contractul de muncă nemaifiind în ființă din 3.08.2000. Și celelalte solicitări ce derivă din constatarea existenței sau inexistenței contractului de muncă pe perioada 2000 - 2009, respectiv acordarea drepturilor salariale aferente, rectificare carnet de muncă, completare mențiuni, daune interese au fost respinse, respinsă fiind și cererea principală.
Nu se poate reține excepția autorității de lucru judecat, dată fiind perioada diferită pentru care s-a cerut acordarea drepturilor salariale și rectificarea mențiunilor, astfel încât nu este îndeplinită condiția triplei identități în ceea ce privește obiectul acțiunii.
În privința nulității referatului 8070/2000 și a clauzelor din contractul de muncă (durata și felul muncii), Tribunalul a constatat că nu se justifică anularea acestora, că nu rezultă din probele administrate în cauză o altă situație decât cea reținută în contract, că reclamantul a fost angajat pe o perioadă determinată, în funcția de muncitor II -, aceasta fiind la momentul respectiv voința ambelor părți și locurile disponibile ale angajatorului, că prin conținutul referatului 8070/2000 se confirmă o situație reală, respectiv reîntoarcerea în activitate a numitei.
Pentru aceste considerente au fost respinse excepțiile invocate, precum și acțiunea reclamantului, ca fiind nefondate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul considerând-o nelegală pentru următoarele motive:
- hotărârea instanței de fond este dată cu încălcarea procedurii privind soluționarea litigiilor de muncă respectiv art.78 al.2 din Legea 168/1999, în situații deosebite pronunțarea poate fi amânată cel mult două zile;
- în mod greșit instanța de fond nu l-a obligat pe angajator la plata unor daune interese conf.art.5803Cod procedură civilă;
- angajatorul nu poate invoca în fața instanței alte motive de fapt și de drept decât cele precizate în decizia 571/2001 înscrise de altfel și în carnetul de muncă;
- angajatorul refuză să-i elibereze carnetul de muncă.
În concluzie a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În drept a invocat disp.art.81 - 82 din Legea 168/1999, art.299 - 316 din Cod procedură civilă și art.5803Cod procedură civilă.
Intimatul, deși citat legal, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare la dosar.
Examinând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate atât de recurent cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept în conf.cu disp.att.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește critica recurentului că prima instanță nu a respectat procedura prev.de art.78 din Legea 168/1999, apreciem că nu este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art.78 din Legea 168/1999 privind soluționarea conflictului de muncă, hotărârea prin care se soluționează fondul cauzei se pronunță în ziua în care au luat sfârșit dezbaterile.
În situații deosebite pronunțarea poate fi amânată cel mult două zile.
Verificând încheierea de ședință din data de 20.02.2009 când au avut loc dezbaterile constatăm că prima instanță având nevoie de timp pentru deliberare în conf.cu disp.art.260 al.1 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea cauzei la 24.02.2009; 27.02.2009 și 03.03.2009 când a pronunțat hotărârea recurată.
Este adevărat că instanța a amânat pronunțarea cauzei mai mult de 2 zile,dar temeiul prev.de art.78 din legea 168/1999 are un caracter relativ, fapt pentru care nerespectarea lui nu poate produce consecințe cu privire la valabilitatea hotărârii judecătorești.
Fiind vorba de o nulitate relativă recurentul nu a făcut dovada că i s-a produs o vătămare în înțelesul art.105 al.2 Cod procedură civilă.
Referitor la acordarea de daune interese instanța apreciază că în cauză nu devin aplicabile disp.art.5803Cod procedură civilă.
Este adevărat că potrivit art.5803al.2 Cod procedură civilă creditorul poate cere obligarea debitorului la plata de daune interese, pentru acoperirea prejudiciilor cauzate prin neîndeplinirea obligației, ce implică faptul sau persoana.
Dar disp. legale sus menționate nu devin aplicabile în prezenta cauză deoarece instanța de fond a respins cererea principală ca nefondată și fiind o cerere accesorie care urmează soarta principalului, a fost respinsă și cererea de acordare daune interese.
Nu are relevanță în cauză modalitatea de angajare a numitei.
Astfel, conf.contractului de muncă încheiat la data de 14.07.2000, recurentul a fost angajat în funcția de muncitor în cadrul Compartimentului Meteorologie pe durată determinată iar încetarea raporturilor de muncă a avut loc prin revenirea la serviciu titularului postului ocupat aflat în concediu de maternitate la data angajării recurentului.
Angajarea recurentului s-a făcut în conf.cu prev.art.70 al.2 Codul muncii, care prevede că în anumite condiții, contractul de muncă se poate încheia și pe durată determinată în cazul înlocuirii titularului unui post care lipsește temporar de la serviciu și căruia unitatea este obligată să-i păstreze postul.
De asemenea, încetarea contractului de muncă s-a făcut cu respectarea disp.art.129 din Codul muncii, conf. cărora contractul încetează la expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de muncă.
Concluzionând instanța apreciază că în cauză nu devin aplicabile disp.art.70 al.1 din Codul muncii deoarece contractul de muncă al recurentului a fost încheiat în conf.cu disp.art.70 al.2 din Codul muncii.
De asemenea, în cauză nu devin aplicabile nici disp.art.77 din Codul muncii întrucât în cauză nu a avut loc o concediere, ci încetarea de drept a contractului de muncă ca urmare a expirării termenului pentru care a fost încheiat.
Instanța constată că din probele administrate în cauză nu rezultă o altă situație decât cea reținută în contract, că recurentul a fost angajat pe o perioadă determinată în funcția de muncitor, acesta fiind la momentul respectiv voința ambelor părți și locurile disponibile ale angajatorului iar prin conținutul referatului 8070/2000 se confirmă situația reală, respectiv reîntoarcerea în activitate a numitei, cum corect a reținut și prima instanță.
Or, așa cum a reținut și instanța de fond decizia nr.571/2000 emisă de intimata Spitalul Clinic de Urgență,Sf. Gaf ost contestată de către recurent și prin sentința civilă nr.2140/6.12.2006 a Tribunalului Galațiis -a respins contestația ca tardiv formulată, hotărârea rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.478/2007 a Curții de APEL GALAȚI.
De asemenea, așa cum rezultă din cererea depusă în copii de către recurent la fila 91 (dosar fond) carnetul de muncă seria - nr.- a fost în posesia recurentului pe parcursul judecării cauzei la fond însă acesta a înțeles să-l depună din nou la Spitalul Clinic de Urgență,Sf., la data de 4.02.2009 solicitând rectificarea și completarea acestuia contrar susținerilor recurentului.
Se poate observa că recurentul din proprie inițiativă deși avea prezenta acțiune promovată, a înapoiat carnetul de muncă angajatorului, fără a-l păstra în posesia sa și fără a aștepta soluția instanței, și în consecință, nu se poate reține vreo culpă în sarcina angajatorului.
Față de toate considerentele mai sus expuse în baza disp.art.312 al.1 Cod procedură civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.394/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul, domiciliat în G, -21,-, --11,.2,.33, jud.G împotriva sentinței civile nr.394/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 20 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud./11.06.2009
Tehnored./2 ex./ 12 Iunie 2009
Fond: -
Asistenți jud. C-tin-
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Marioara Coinacel, Mihaela Neagu
