Obligație de a face. Decizia 59/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.59
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Cristina Paula Brotac
JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâții și cu domiciliul ales la Cabinet avocat, în P,- împotriva deciziei civile nr. 459/1.2008 a Tribunalului Prahova, în contradictoriu cu intimata - reclamantă domiciliată în B,-,. 4, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit recurenții pârâți, și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că prin serviciul registratură, la data de 22 ianuarie 2009 s-a depus la dosar întâmpinare de către intimata reclamantă, iar la data de 26 ianuarie 2009 s-a depus cerere de către recurenții pârâți prin care solicită judecarea cauzei în lipsă.
Curtea constată cauza în stare de judecată și față de cererea formulată de recurenții pârâți prin care solicită judecarea cauzei în lipsă, rămâne în deliberare, pronunțând următoarea decizie.
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâții, Inspecția de Stat în Construcții P, Primăria orașului și Primarul Orașului pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu aceștia în procedura ordonanței președințiale să se dispună obligarea pârâților să sisteze de urgență lucrările de construcție la imobilul situat în orașul,--40, urmând a fi obligați pârâții și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta a arătat că este proprietara imobilului situat în orașul,--42, imobil format din demisol, parter și etaj. În vecinătatea acestui imobil, în baza autorizației de construire nr.239 este edificată o construcție - de vacanță - de către proprietarii și, care afectează însorirea proprietății reclamantei, produce umbră și întuneric, creează pericolul ca apele să se scurgă direct pe proprietatea reclamantei și să afecteze rezistența acesteia.
În susținerea cererii s-a depus la dosarul cauzei un înscris, respectiv o adresă emisă de Autoritatea de Sănătate Publică P nr.15904/5 ianuarie 2007 (9).
Pârâta Paf ormulat conform disp.art.115 Cod pr.civilă întâmpinare prin care a arătat că reclamanta a mai formulat aceeași cerere ce a făcut obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Sinaia și în care s-a pronunțat sentința civilă nr.18/12 ianuarie 2007 prin care a respins cererea de ordonanță președințială, situație în raport de care pârâta a invocat autoritatea de lucru judecat.
A mai invocat pârâta și excepția lipsei calității sale procesuale pasive arătând că nu are atribuții în ce privește sistarea lucrărilor de construire.
Pe fond s-a susținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prev. de art.581 pr.civ.(16).
Pârâții Primăria Orașului și Primarul Orașului au formulat conform disp.art.115 Cod pr.civilă întâmpinare prin care au invocat mai multe excepții, respectiv lipsa calității procesuale active motivat de faptul că imobilul ce se construiește se află amplasat pe proprietatea celor care construiesc, aceștia beneficiază de autorizație de construire nr.239/2006 și au obținut toate avizele solicitate.
S-a mai invocat lipsa calității procesuale pasive arătându-se că pârâtele nu au competențe în materia sistării lucrărilor de construcție.
Au mai arătat pârâții că pe rolul Judecătoriei Sinaiaa mai existat o cerere de ordonanță președințială cu același obiect care a fost respinsă și că fiind vorba de o obligație de a nu face trebuie să fie dovedită și condiția suplimentară de admisibilitate cu privire la caracterul abuziv al actelor pârâților(35-37).
Reclamanta, prin cererea aflată la fila 18 dosar a transformat cererea de ordonanță președințială în cerere de drept comun având ca obiect sistarea lucrărilor de construire la imobilul situat în orașul,--40.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.art.1073, 1075, 1076 și 1078 cod civil (18).
Pârâții și au formulat conform disp.art.115 Cod pr.civilă întâmpinare prin care au invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primăria, Primarul Orașului și Inspecția de Stat în Construcții. Au mai arătat pârâții că acțiunea este un abuz de drept procesual și au solicitat să fie sancționat acest abuz întrucât lucrările de construire sunt executate cu respectarea tuturor cerințelor și a tuturor normelor legale în materie (84).
Au invocat pârâții și nulitatea actelor de procedură efectuate în cauză în condițiile nelegalei citări.
La termenul din 25 mai 2007 instanța a constatat în cauză incidența disp.art.105 alin.2 coroborat cu art.107 pr.civ. stabilind că procedura de citare a
fost viciată cu cei doi pârâți, persoane fizice (în sensul că au fost aceștia citați în orașul la adresa construcției în litigiu, unde nu își aveau domiciliu, așa cum indicase reclamanta), că s-au săvârșit acte de procedură în aceste condiții, că pârâții au invocat în termen nulitatea relativă a acestor acte, astfel că s-a dispus anularea lor.
Au fost rediscutate și supuse dezbaterii contradictorii a părților probe și s-au încuviințat, la solicitarea reclamantei probe cu înscrisuri, interogatoriul pârâților persoane fizice și expertiză tehnică de construcții, iar la solicitarea pârâților s-au încuviințat acestora probe cu înscrisuri și interogatoriul reclamantei conform disp.art.167 pr.civ.
Prin încheierea din ședința publică din data de 22 iunie 2007 au fost rezolvate excepțiile invocate în cauză.
S-a constatat rămasă fără obiect excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială invocată de Inspectoratul de Stat în Construcții P văzând transformarea acesteia conform art.132 Cod pr.civilă în cerere de drept comun.
Excepția autorității de lucru judecat invocată de toți pârâții persoane juridice a fost respinsă în temeiul disp.art.1200, 1201 Cod civil, 166.pr.civ. și art.581 pr.civ. reținându-se că hotărârea pronunțată în materie de ordonanță președințială nu are autoritate de lucru judecat în ce privește hotărârea pronunțată asupra fondului cauzei.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de aceiași pârâți s-a reținut, în raport și de disp.art.480 Cod civil raportat la art.1075 Cod civil că între aceste entități și părțile, reclamanți și pârâți persoane fizice nu există un raport de drept substanțial care să genereze raportul de drept procesual astfel că s-a admis această excepție și s-a respins cererea formulată față de aceste pârâte ca fiind greșit îndreptată dispunându-se la același termen scoaterea lor din cauză, urmând ca hotărârea prezentă să le fie comunicată pentru exercitarea căilor legale de atac.
S-a dispus unirea cu fondul cauzei conform art.137 pr.civ. a excepției privind lipsa calității procesuale active a reclamantei invocate de pârâții și.
La același termen s-a încuviințat la solicitarea reclamantei proba cu cercetare la fața locului și s-au fixat ca obiective pentru aceasta identificarea nemijlocită a celor două imobile; constatările s-au făcut la 9 iulie 2007 fiind redate în cuprinsul procesului-verbal întocmit la acel moment (111).
Prin sentința civilă nr.368/2008, Judecatoria Sinaiaa respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei invocată de pârâta Primăria orașului S și Primarul orașului S ca neîntemeiată;a respins cererea modificată formulată de reclamanta -, cu domiciliul ales în B,-,.4, sector 1 în contradictoriu cu pârâții și, cu domiciliul ales în P- la Cabinetul avocatului și a obligat reclamanta să plătească pârâților cheltuieli de judecată de 1100 lei - 1000 lei onorariu avocațial, 100 lei cheltuieli de deplasare
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut în fapt următoarele:
Reclamanta deține în proprietate o locuință situată în orașul str. - -, județul P având regimul de înălțime (deși reclamanta nu a depus în dosarul cauzei titlul său de proprietate această afirmație a sa cu privire la calitatea de proprietar nu a fost contestată de pârâți și rezultă și din probele de expertiză tehnică de construcții administrate, din cercetarea locală, alte înscrisuri).
Pârâții și au început edificarea unei construcții în vecinătatea proprietății reclamantei respectiv în orașul,--44 (conform certificatului de urbanism și autorizației de construire nr.239/2006) în regim.
Această construcție a fost executată pe baza unei documentații tehnice întocmită de SC Proiect SRL, documentație în urma căreia s-a emis autorizația de construire nr.239/6 noiembrie 2006.
Prin certificatul de urbanism nr.296/4 august 2006 au fost solicitate o seamă de avize (respectiv privind prevenirea și stingerea incendiilor și sănătatea populației), planul de amplasament al viitoarei construcții (), iar Direcția de Sănătate Publică Pai mpus întocmirea unei documentații "studiu de însorire", această documentație fiind realizată de arhitect și în baza acestui studiu s-a obținut avizul nr.2786/1 noiembrie 2006.
Instanța a stabilit că studiul de însorire prezintă o realitate deformată astfel cum s-a constatat prin expertiza tehnică de construcții întocmită de arhitect, întrucât nu corespunde realității din teren, construcția reclamantei suferind o seamă de prejudicii ca urmare a edificării imobilului pârâților, care este mai înalt cu aproximativ 7 și a fost amplasat la 1,63 în punctul cel mai apropiat de locuința reclamantei.
S-a mai stabilit că,deși prin certificatul de urbanism s-a solicitat și o ridicare topo vizată de OCPI P din care să reiasă cotele de nivel ale terenului pentru amplasamentul studiat, lucrarea nu a fost întocmită și, cu toate acestea, autorizația de construire a fost eliberată.
Toate aspectele de fapt anterior invocate conduc la concluzia că edificarea construcției pârâților s-a realizat în baza permisiunii de construire emisă de entitatea locală competentă, însă această permisiune s-a acordat cu nerespectarea chiar a solicitărilor pe care entitatea locală le-a impus și de care ulterior nu s-a mai ținut cont.
Deasemenea, expertiza constructor efectuată în cauză a concluzionat că răspunderea pentru situația creată reclamantei aparține organelor care au avizat și eliberat autorizația de construire nr.239/6.11.2006, precum și factorilor de control care trebuiau să verifice situația din teren față de cea propusă în proiect.
Judecătorul fondului a reținut că starea de fapt anterior expusă, deși favorabilă reclamantei, nu a putut fi valorificată în cauza de față, deoarece construcția proprietate a pârâților a fost finalizată chiar anterior ca instanța de judecată să se pronunțe, fiind recepționată cu procesul-verbal nr.7924/14.06.2007, astfel cum rezultat din expertiza tehnică de rezistență întocmită de ing..
Raportat la aceste considerente, instanța a pus în vedere reclamantei din oficiu modificarea cererii de chemare în judecată, însă aceasta nu a dat curs solicitărilor instanței, deși a avut apărător ales, iar avocatul avea obligația să depună toate diligențele pentru ca interesele reclamantei să fie ocrotite conform disp.art.38 din Legea 51/1995.
În această situație și pentru aceste considerente, judecătorul fondului a considerat că cererea introductivă a rămas fără obiect, dispunând respingerea sa.
În ce privește excepția lipsa calității procesuale active invocată în condițiile arătate de Primăria și Primarul orașului s-a reținut faptul că aceasta este neîntemeiată, împrejurarea de a se construi pe terenul învecinat proprietatea altor persoane și nu pe terenul proprietatea reclamantei, neconstituind o stare de fapt relevantă, întrucât reclamanta poate fi prejudiciată de construcția edificată în vecinătatea proprietății sale, fiind astfel îndreptățită să promoveze prezenta acțiune.
În baza art.274 pr.civ. a fost obligată reclamanta căzută în pretenții la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1100 lei pentru pârâți, din care 1000 lei onorariu avocat, respectiv 100 lei cheltuieli de deplasare.
În raport de prevederile art.274 alin.3 pr.civ. instanța a micșorat onorariul apărătorului pârâților de la suma de 3000 lei la cuantumul de 1000 lei, apreciind că acesta este nepotrivit de mare în raport de munca efectivă prestată de către apărător, care nu a fost prezent în instanță decât la trei termene de judecată și la cercetarea locală și nu a produs apărări scrise substanțiale.
Împotriva hotararii mai sus menționate, au formulat apel în termenul legal prev. de art.284 alin.1 Cod pr.civilă pârâții și reclamanta, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
In cuprinsul motivelor de apel formulate de reclamantă s-a susținut ca în mod greșit instanța de fond a dispus ca reclamanta să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată în condițiile în care, în considerentele hotărârii s-a reținut că și-a dovedit temeinicia pretențiilor.
In ceea ce-i privește pe pârâți, aceștia au criticat în apelul formulat aprecierea judecătorului față de activitatea depusă de apărătorul lor, susținându-se că în mod nelegal s-a dispus diminuarea onorariului, deși apărarea se făcuse pentru doi pârâți, iar cauza dedusă judecății avea un caracter complex.
La data de 1.10.2008 Tribunalul Prahovaa pronunțat decizia civilă nr.459 prin care a respins ca nefondate ambele apeluri, reținând în ceea ce o privește pe reclamantă, că în mod corect a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată, întrucât respingându-i-se acțiunea, s-a stabilit în sarcina sa o culpă procesuală.
In ceea ce-i privește pe pârâții și, tribunalul a reținut că disp.art. 274 cod procedură civilă permit judecătorilor să micșoreze cuantumul onorariului pentru avocat, atunci când se constată că este nepotrivit de mare față de complexitatea și valoarea pricinii, iar în speță, judecătorul fondului a apreciat în mod corect că litigiul dedus judecății, independent de numărul părților, nu presupunea o complexitate deosebită, care să justifice acordarea sumei de 3000 lei cu titlu de onorariu de avocat.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termenul legal prev. de art.301 Cod pr.civilă pârâții și, criticând-o ca nelegală.
Recurenții au susținut că instanțele anterioare au aplicat greșit disp.art. 274 al.3 cod pr.civilă și niciuna dintre acestea nu a făcut referire la tabelul onorariilor avocaților și nici nu a argumentat soluția pe baza unor criterii obiective, apreciind de plano, că onorariul este prea mare.
Se solicită admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei, în sensul admiterii apelului declarat de pârâți și obligarea reclamantei la plata integrală a cheltuielilor de judecată, în cuantum de 3100 lei.
În drept recursul a fost întemeiat pe disp.art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă.
Intimata reclamantă, în conformitate cu disp.art. 115 Cod pr.civilă, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și susținând în esență că în speță disp.art. 274 al. 3 Cod pr.civilă au fost corect aplicate și interpretate.
Prin întâmpinarea formulată s-a solicitat și judecarea cauzei în lipsă.
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de normele procedurale incidente și având în vedere actele și lucrările dosarelor atașate, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
În speță nu se poate discuta despre o încălcare a disp.art. 274 al. 3 Cod pr.civilă, astfel cum a pretins recurenta, întrucât prin elaborarea textului de lege menționat, legiuitorul i-a conferit judecătorului dreptul de a micșora onorariul avocatului, ori de câte ori se constată că este nepotrivit de mare față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de apărător.
În speță, judecătorul fondului, deliberând asupra cuantumului cheltuielilor de judecată, la care urma să fie obligată reclamanta, ca parte căzută în pretenții, a constatat că onorariul pentru avocat, achitat de pârâți, în cuantum de 3000 lei este disproporționat de mare în raport de munca efectiv prestată în cauză de apărător, reținând că acesta nu a fost prezent decât la trei termene de judecată și la cercetarea judecătorească și nu a redactat apărări substanțiale scrise.
Plecând de la această premisă, judecătorul a uzat de disp.art. 274 al.3 Cod procedură civilă și a stabilit un cuantum al cheltuielilor de judecată de 1100 lei, reducând onorariul pentru avocat de la 3000 lei la 1000 lei.
Solicitarea pârâților ca instanța de recurs să cenzureze prin intermediul căii de atac a recursului măsura dispusă de judecătorul fondului cu privire la reducerea onorariului pentru avocat este evident nefondată, în condițiile în care există un text de lege care conferă acest drept judecătorului - art. 274 al. 3 Cod procedură civilă- iar măsura dispusă a fost fundamentată în considerentele sentinței pe acest text de lege, neexistând prin urmare niciun motiv de nelegalitate al hotărârii.
În cauză nu se poate discuta nici despre o aplicare sau interpretare greșită a dispozițiilor art. 274 al. 3 Cod pr.civilă, astfel cum au pretins recurenții, întrucât în realitate aceștia sunt nemulțumiți de însăși constatarea la care a ajuns judecătorul fondului, cu privire la disproporția existentă între onorariul mare al avocatului și activitatea redusă a acestuia, constatare care însă nu poate fi supusă controlului exercitat de către instanța de recurs, deoarece vizează o chestiune de apreciere a judecătorului, excedând limitelor reglementate de art. 304 Cod pr.civilă.
Curtea va înlătura și critica referitoare la pretinsa nemotivare sub acest aspect, a soluțiilor pronunțate de instanțele anterioare, susținerile recurenților fiind infirmate de considerentele celor două hotărâri pronunțate de instanțele de fond și apel, ambele amplu motivate în fapt și în drept, conform disp.art. 261 al. 1 Cod pr.civilă.
În consecință, pentru toate aceste considerente, constatând că în cauză nu s-a dovedit incidența cazului de modificare prev.de art. 304 pct. 9 Cod pr.civilă- text de lege pe care recurenții și-au întemeiat calea de atac exercitată, Curtea urmează ca în baza disp.art. 312 al. 1 Cod pr.civilă să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâții și ambii cu domiciliul ales în P, - - n 2, la cabiet avocat împotriva deciziei civile nr. 459 pronunțată la data de 1.10.2008 de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimata - reclamantă domiciliată în B,-,.4, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
- - - - - - -
GREFIER,
fiind în concediu medical,
se semnează de către,
PRIM GREFIER
Red./AV
2 ex/06.02.2009
f- Judec.
a- Trib.
și
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3120
Președinte:Cristina Paula BrotacJudecători:Cristina Paula Brotac, Andra Corina Botez
