Obligație de a face. Decizia 5946/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 4372/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5946R
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Camelia Mioara Sprînceană
JUDECĂTOR - - A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta împotriva sentinței civile nr.2978 din data de 08.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA, având ca obiect "obligație de a face acordare spor de muncă".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurenta personal, legitimată în fața instanței, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă recurentei, cuvântul în susținerea recursului.
Recurenta, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu obligarea intimatei la eliberarea adeverinței care să ateste toate sporurile obținute în perioada 16.10.1971 - 01.11.1993.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2978/08.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a respins cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta C A, ca neîntemeiată.
În considerente a reținut că potrivit carnetului de muncă al reclamantei, rezultă că aceasta a fost angajata pârâtei, fostă B, începând cu data de 18.10.1973, în meseria de prestator cat.I/II.
Pentru anii 1971-1973, reclamanta solicită acordarea anumitor sporuri, însă în speță, nu s-a făcut dovada că în perioada respectivă ar fi avut calitatea de salariat.
Dimpotrivă, însăși reclamanta recunoaște că în perioada respectivă a fost ucenic la locul de muncă, în baza unui contract de școlarizare semnat de părinții săi, așa cum rezultă și din mențiunile din carnetul de muncă.
Conform contractului de ucenicie din 16 octombrie 1971 încheiat între mama reclamantei și B, durata uceniciei este de 2 ani, iar printre obligațiile întreprinderii, nu se regăsește și aceea de a-i asigura ucenicului o formă de retribuire, context în care cererea reclamantului a fost respinsă, ca neîntemeiată.
Împotriva sus menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
Recurenta contestă decizia de la data de 08.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-VIII-a în dosarul nr-, arătând că a cerut sporurile de care beneficia în anii 1971-1992 pârâtei SC SA.
Pârâta însăși recunoaște în adeverința nr. 1411 se arată că a absolvit cursul de calificare la locul de muncă gradul I, fără scoaterea din producție această calificare reieșind din certificatul de 6 luni și contractul încheiat la acea dată, iar cartea de muncă a fost făcută în 1973.
Cercetând recursul declarat, Curtea constată că acesta este nefondat.
Într-adevăr, obligația pârâtei de a elibera reclamantei o adeverință din care să rezulte sporurile de care a beneficiat în perioada 16.10.1971-01.11.1993 neînscrise în carnetul de muncă, își are temeiul în dispozițiile art. 34 alin. 5 din Codul muncii și art. 164 din Legea nr. 19/2000, acest din urmă text conferind valoare probantă adeverințelor emise de fostul angajator cu privire la sporurile care au făcut parte din baza de calcul al drepturilor de pensie.
În baza textelor anterior menționate, fostul salariat are dreptul la îndeplinirea exactă a solicitării cu privire la datele rezultate din calitatea de salariat și conținutul raporturilor de muncă, iar angajatorul nu are posibilitatea de a cenzura această solicitare, pe motiv că o atare adeverință nu ar folosi petentului, întrucât acesta nu este ținut să facă dovada temeiniciei motivului pentru care o cere, de asemenea, aprecierea valorii probante a adeverinței aparține autorităților publice cu atribuții în domeniu, sub control judiciar, și nu fostului angajator.
De asemenea, el nu se poate apăra nici invocând starea deteriorată a evidențelor salariale, întrucât aspectele referitoare la arhivarea și gestionarea documentelor reprezintă chestiuni de natură organizatorică, ce trebuie să-și găsească rezolvare, pentru a asigura exercițiul dreptului reclamantei de a- fi atestate sporurile salariale de care a beneficiat încă de la data de 16.10.1971, a încadrării în muncă. Astfel, nu se poate reține, după cum a apreciat prima instanță, caracterul neverosimil al obținerii unor venituri salariale în perioada 1971-1973, uceniciei, de vreme ce prin adeverința nr. 1411/06.06.2006, intimata a atestat că reclamanta a beneficiat de salarii inclusiv în această perioadă, ca și existența raporturilor de muncă derulate, cu excepția perioadei 18.10.1973-12.08.1974, continuu, până la 01.11.1993.
Desigur că angajatorul nu trebuie să ateste o situație necorespunzătoare adevărului, confirmând că fosta angajată a beneficiat de sporuri, pe care în realitate nu le-a încasat, el având însă obligația de a atesta întocmai situația care derivă din calitatea de angajat în perioada de referință, cu privire la sporuri, conform solicitării și potrivit adevărului, pe baza evidențelor.
În consecință, în baza art. 312 alin. 1-3 și rap. la art. 34 alin. 5 și 40 alin. 2 lit. h) din Codul muncii, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința atacată, în sensul că va admite acțiunea și va obliga pârâta să-i elibereze reclamantei o adeverință care să ateste sporurile obținute în perioada 16.10.1971-01.11.1993.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta împotriva sentinței civile nr.2978 din data de 08.04.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata SC SA.
Modifică în tot sentința atacată în sensul că:
Admite acțiunea.
Obligă pârâta să-i elibereze reclamantei o adeverință care să ateste sporurile obținute în perioada 16.10.1971-01.11.1993.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 26.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER
.
Red.
Tehnored.
2 EX./30.11.2009
Jud. fond:
P
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Camelia Mioara Sprînceană
