Obligație de a face. Decizia 61/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-.
DECIZIA NR. 61
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Constanța Ștefan C -
JUDECĂTOR 2: Violeta Stanciu
JUDECĂTOR 3: Eliza Marin
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul, domiciliat în Câmpina, Calea, nr. 52, județul P, împotriva sentinței civile nr. 2236/3 iunie 2009 pronunțată de Judecătoria Câmpina și a deciziei civile nr. 529/ 6 oct. 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul MUNICIPIUL C PRIN PRIMAR, cu sediul în Câmpina, B-dul. -, nr. 18, județul
Cerere de recurs netimbrată.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-pârât personal și asistat de avocat potrivit împuternicirii avocațiale nr. 670/2010 din Baroul Prahova, lipsă fiind intimatul-reclamant Municipiul Câmpina prin Primar.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,m după care:
Se invederează instanței că prin serviciul registratură s-a depus de către intimatul-reclamant întâmpinare la motivele de recurs.
Avocat având cuvântul depune taxă judiciară de timbru în cuantum de 5,00 lei potrivit chitanței fiscale cu Seria - nr. -(26)/2010, timbru judiciar de 0,15 lei anulate și atașate la dosar. Alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea comunică un exemplar de pe întâmpinarea formulată de intimatul-pârât către recurentul-pârât prin apărătorul său. Ia act că s-a îndeplinit cerința timbrajului și că alte cereri nu mai sunt de formulat și față de actele și lucrările dosarului constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat având cuvântul solicită admiterea recursului, modificarea ambelor hotărâri pronunțate de instanțele anterioare și pe fond respingerea acțiunii promovată de reclamantul Municipiul Câmpina prin Primar. Cu cheltuieli de judecată.
Pe cale de excepție, respingerea acțiunii ca prescrisă, iar pe fond ca nefondată.
În fapt, prin acțiunea promovată de reclamant s-a solicitat obligarea pârâtului-recurent la desființarea lucrărilor de construcție hazna pietruită, executată fără autorizație de construire la imobilul din Câmpina,-, județul
Se întreabă apărătorul recurentului cum s-a putut trece peste proba cu înscrisuri din care rezultat că în anii 1997-1998 pârâtul a construit în baza autorizației nr.
.//.
-2-
12/1997 alături de casa de locuit un "" care are prevăzut grup sanitar, iar haznaua este o anexă obligatorie a grupului sanitar?
De asemenea s-a dovedit cu înscrisuri că această construcție ca anexă a barului i - a fost atribuită în procesul de partaj și că în anul 1997 a avut acordul vecinilor, care acum l-au reclamat la Primărie și au obținut sancționarea recurentului și promovarea prezentei acțiuni.
Mai arată avocat că este neadevărată susținerea reclamantului că a fost construită haznaua în anul 2007 pentru că, dacă această hazna ca o anexă a barului a fost solicitată în procesul de partaj bunuri comune cu fosta soție, înseamnă că în anul 2000 când s-a promovat acțiunea de partaj era construită.
Dacă s-ar fi analizat cu obiectivitate probele dosarului, s-ar fi constatat că acțiunea reclamantul Municipiul Câmpina prin Primar, este prescrisă pentru că nu se poate cere desființarea unei lucrări de construcție oricând, ci într-un termen de 2 ani conform Legii nr. 50/1991.
Totodată, avocat solicită instanței de recurs să rețină că prin acțiune nu s-a solicitat desființarea haznalei ci desființarea lucrărilor de construcție care reprezintă manopera. Se mai întreabă apărătorul recurentului dacă chiar este necesară o autorizație de construire pentru o " hazna"?.
Solicită admiterea recursului așa cum a fost declarat și motivat. Cu cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea civila înregistrată sub nr.401/204/30.01.2009 la Judecătoria Câmpina, reclamantul Mun.Câmpina a chemat în judecată pe pârâtul, solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța, să se dispună desființarea lucrărilor de construire - hazna pietruită executată fără autorizație de construcție de către pârât, la imobilul situat în Câmpina,-, jud.P, precum și obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin procesul-verbal nr.17/19.12.2007, pârâtul a fost obligat la plata unei amenzi contravenționale de 1000 lei, fiind obligat și să obțină autorizație de construire pentru haznaua pietruită, în litigiu, executată fără autorizație de construcție, proces verbal menținut irevocabil prin sent.civ.nr.696/2008 a Judecătoriei Câmpina, însă, nici până în prezent pârâtul nu a procedat la emiterea autorizației de construcție, impunându-se demolarea acestei haznale.
La data de 09.03.2009, pârâtul a formulat o întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune, solicitând respingerea acțiunii atât timp cât nu mai poate fi obligat la desființarea haznalei edificată in 1997-1998, iar în speță, această hazna nu prejudiciază pe nimeni, inclusiv pe reclamantă, fiind executată în urmă cu 12 ani.
După administrarea probelor cu acte, prin sent. civ. nr.2236 /03.06.2009 a Judecătoriei Câmpina, a fost respinsă excepția prescripției acțiunii, a fost admisă acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtului și s-a dispus desființarea lucrării de construcție, hazna pietruită executată la imobilul situat în Câmpina,-, jud.P, în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive și irevocabile a
.//.
-3-
hotărârii, fiind obligat pârâtul la plata către reclamant a sumei de 8,3 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța o asemenea soluție, s-a reținut că, potrivit procesului-verbal nr.17/19.12.2007, menținut prin sent.civ.nr.696/2008 a Judecătoriei Câmpina, adresei nr.24114/2008, autorizației de construcție nr.12/1997, acordului de principiu nr.5943/1997, expertizei construcții, pârâtului i s-a aplicat sancțiunea contravenționala de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prev.de art.26 al.1 lit.a din Legea 50/1991, datorită executării unei haznale pietruite, fără autorizație de construcție, fiind somat să obțină autorizație sau să desființeze această lucrare executată nelegal în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive, irevocabile a sentinței, caz în care a fost admisă acțiunea și obligat pârâtul să desființeze haznaua în baza art.28 al.3 art.32 lit.b al.2 din 50/1991.
A fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune atât timp cât procesul-verbal de contravenție a fost încheiat la 19.12.2007, adică, in termen de 2 ani de la data constatării săvârșirii contravenției de către pârât.
În baza art.274 Cod pr.civilă, a fost obligat pârâtul la 8,3 lei cheltuieli de judecată către reclamant reprezentând taxe de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, motivându-se că acțiunea a fost incorect redactată atât timp cât viza desființarea lucrărilor de construcție, adică a manoperei în loc a construcției și că haznaua în litigiu constituie o anexă la construcția edificat in 1997-1998, în baza unei autorizații de construcție ce i-a fost atribuita împreună cu anexele în urma procesului de partaj de bunuri comune.
În continuare, pârâtul a arătat că nu s-au analizat probele ce atestau existenta autorizației de construcție pentru, haznaua fiind o parte componentă-anexă a barului, nefiind necesară o autorizație pentru toate anexele barului și că nu s-a făcut dovada datei edificării haznalei, fiind imposibil să obțină autorizație de construire pentru hazna, ulterior litigiului mai ales că eronat a fost sancționat atât timp cât haznaua era edificata având acordul fostei soții, a celorlalți coindivizari, disp.art.3 din Legea 50/1991 stabilind eliberarea autorizației pentru efectuarea lucrărilor de construcție, deci pentru lucrări ce urmează să fie executate și nu pentru cele deja realizate.
De asemenea, pârâtul a învederat că autorizația de construire a vizat edificarea unui grup sanitar ce trebuie sa aibă scurgere, fiind necesară haznaua și că în prezent aceasta este nefuncțională, neproducând niciun prejudiciu, caz în care acțiunea nu a avut obiect.
La data de 14.09.2009, reclamantul a formulat o întâmpinare solicitând respingerea apelului, în condițiile în care instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a admis acțiunea.
Prin decizia civilă nr. 529/6 oct. 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, a respins apelul declarat de apelantul pârât, împotriva sentinței civile nr.2236/03.06.2009 pronunțată de Judecătoria Câmpina, în contradictoriu cu intimatul reclamant Municipiul Campina - prin Primar, ca nefondat.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut că, în baza procesului-verbal nr.17/19.12.2007, adreselor nr.183/2008, 5110/2007, din 07.11.2008, declarațiilor din 15.03.2007, 08.03.2007, 30.11.2007, pârâtul fost
-4-
sancționat contravențional cu o amendă de 1000 lei, motivându-se că a executat o hazna pietruita, fără autorizație de construcție, încălcându-se art.26 al.1 lit.a din Legea 50/1991, fiind somat pârâtul să intre în legalitate, prin obținerea autorizației de construcție sau desființarea lucrărilor executate nelegal.
Prin sentința civilă nr.696/29.02.2008 a Judecătoriei Câmpina, a fost respinsă plângerea contravenționala formulată de pârât împotriva reclamantului, s-a reținut că într-adevăr haznaua în litigiu a fost executată fără autorizație și că nu a existat niciun act la dosar privind existența unei situații de fapt, contrară celei reținute în cuprinsul procesului-verbal nr.17/2008.
Disp.art.1073 și urm. cod civil stipulează că orice creditor are dreptul să solicite debitorului său, îndeplinirea exactă a obligației asumată de către acesta din urma, în caz contrar, creditorul având dreptul la dezdăunări pentru neîndeplinirea obligației, îndeplinirea necorespunzătoare a acestuia sau executarea cu întârziere a obligației.
De asemenea, disp.art.3 lit.a din Legea 50/1991 republicată, a prevăzut că pentru executarea lucrărilor de construcție menționate expres de lege, a fost obligatorie emiterea unei autorizații de construcție.
Așadar, din analiza probelor administrate în cauză, a rezultat că în perioada martie 1997- august 1999, pârâtul a executat lucrări de construcție la imobilul situat în Câmpina,-, constând în edificarea unui spațiu comercial, grup sanitar, magazie, extindere locuința, modificare acoperiș, platformă betonată, în baza autorizațiilor de construcție nr.12/1997, 198/1999, însă, la data de 28.07.1999 pârâtul a executat lucrări de construcție fără să fi posedat o autorizație, respectiv lucrări de extindere la locuința cu parter, etaj, motiv pentru care a fost sancționat contravențional prin aplicarea amenzii de 7.000.000 ROL, în baza procesului-verbal nr.89/1999.
Pe de alta parte, probele administrate în cauza, au atestat edificarea de către pârât, la imobilul situat in Câmpina,-, proprietatea pârâtului, atribuit în baza sent.civ.nr.9478/2004 a Judecătoriei Sibiu, schimbată în parte, definitivă si irevocabilă, a unei hazna pietruite, fără să fi posedat autorizație de construcție, caz în care, prin procesul-verbal nr.17/2007, pârâtului i s-a aplicat o amendă contravenționala de 1000 lei, pentru încălcarea art.26 al.1 lit.a din Legea 50/1991, fiind somat să obțină autorizația de construcție sau să desființeze haznaua în termen de 3 luni de la data somării, proces-verbal menținut definitiv și irevocabil, potrivit sent.civ.nr.696/2008.
Ca atare, atât timp cât autorizațiile de construcție nr.12/1997, 198/1999, au vizat edificarea unui spațiu comercial, grup sanitar, magazie, extindere locuința, bunuri atribuite ulterior pârâtului prin sent.civ.nr.9478/2004, iar în speță, prin procesul-verbal nr.17/2007, pârâtul a fost sancționat contravențional cu o amendă de 1000 lei pentru edificarea fără autorizație a unei hazna pietruite, fiind somat să o desființeze sau să obțină autorizație în termen de 3 luni, a însemnat că pârâtul a avut obligația să desființeze haznaua în litigiu, întrucât acesta a executat o asemenea construcție, fără autorizație de construcție, deci, nelegal și nu a existat nicio dovadă la dosar că autorizațiile de construcție sus-menționate, ar fi avut ca obiect și haznaua în litigiu, hazna nemenționată în cuprinsul acestora.
De altfel, pentru a se considera o lucrare de construcție ca fiind executată în mod legal, având la bază o autorizație de construcție, era necesar să se indice în mod
-5-
expres, lucrările care au fost efectiv autorizate să fie executate, lucrări în cadrul cărora, în speța, nu s-a specificat și haznaua care de fapt, nu a reprezentat o lucrare minora, accesorie, ci, dimpotrivă, de anvergură, ce presupunea obținerea unor autorizații de funcționare, inclusiv de la.
Mai mult, sarcina probei privind edificarea în mod legal a haznalei în litigiu, aparținea pârâtului și nicidecum reclamantului, iar procesul-verbal nr.17/2007, menținut definitiv și irevocabil prin sent.civ.nr.696/2008 a constituit o dovadă certă privind edificarea în mod nelegal, fără autorizație a haznalei și deci, obligația pârâtului de aod esființa.
Astfel, în mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și a admis acțiunea, dispunând în baza art.3 lit.a, art.32 lit.b, art.28 al.3 din Legea 50/1991 și art.1073 și următoarele cod civil, desființarea haznalei pietruite în litigiu.
Susținerile pârâtului în sensul că acțiunea a fost incorect redactată atât timp cât viza desființarea lucrărilor de construcție, adică a manoperei în loc a construcției și că haznaua în litigiu a constituit o anexă la construcția edificat în 1997-1998, în baza unei autorizații de construcție ce i-a fost atribuită împreuna cu anexele în urma procesului de partaj de bunuri comune nu au putut fi avute în vedere întrucât, acțiunea a fost redactată corespunzător, vizând desființarea unei construcții ce constituia prin însăși natura sa, o lucrare de sine stătătoare, iar haznaua, indiferent dacă reprezenta sau nu o anexă a barului, nu a fost edificată în baza autorizațiilor nr.12/1997, 198/1999 ce au vizat executarea altor construcții și nicidecum a haznalei.
Afirmațiile pârâtului conform cărora nu s-au analizat probele ce atesta existența autorizației de construcție pentru, haznaua fiind o parte componenta-anexă a barului, nefiind necesară o autorizație pentru toate anexele barului și că nu s-a făcut dovada datei edificării haznalei, fiind imposibil să fi obținut autorizație de construire pentru hazna, ulterior litigiului nu au avut relevanță in cauza deoarece, instanța de fond a analizat toate probele existente la dosar, probe ce au atestat edificarea fără autorizație, nelegal, a haznalei, iar pentru executarea acesteia, era necesară, obligatorie, obținerea unei autorizații, data edificării neavând niciun efect atât timp cât era obligatorie existența unei autorizații de construcție pentru edificare.
Motivele invocate de către pârât în sensul că eronat a fost sancționat atât timp cât haznaua era edificată având acordul fostei soții, a celorlalți coindivizari, disp.art.3 din Legea 50/1991 stabilind eliberarea autorizației pentru efectuarea lucrărilor de construcție, deci pentru lucrări ce urmează a fi executate și nu pentru cele deja realizate au fost nefondate întrucât în speță, se punea în discuție, în ce măsură pârâtul și-a executat obligația de a obține autorizație pentru edificarea haznalei în mod legal și nicidecum legalitatea, nelegalitatea aplicării sancțiunii contravenționale.
Criticile pârâtului în sensul că autorizația de construire viza edificarea unui grup sanitar ce trebuia să aibă scurgere, fiind necesară haznaua și că în prezent aceasta este nefuncționala, neproducând niciun prejudiciu, caz în care acțiunea nu a avut obiect au fost neîntemeiate deoarece, indiferent dacă haznaua avea sau nu un caracter funcțional, producea sau nu un prejudiciu, pârâtul avea obligația să o edifice legal, în baza unei autorizații de construcție, iar autorizațiile existente la dosar, vizau printre altele, edificarea doar a unui grup sanitar și nicidecum și a unei hazna pietruite ce trebuia enumerată în mod expres în cuprinsul autorizațiilor.
.//.
-6-
Împotriva sus menționatei decizii a declarat recurs în termen legal pârâtul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
A susținut în esență recurentul-pârât că nu a fost avută în vedere proba cu înscrisuri, din care rezultă că în anii 1997-1998 a construit în baza autorizației nr.12/1997 alături de casa de locuit, un care are prevăzut grup sanitar, iar haznaua este o anexă obligatorie a grupului sanitar.
A mai arătat recurentul că este susținerea reclamantului în sensul că haznaua a fost construită în anul 2007, pentru că această hazna, ca o anexă a barului, a fost cerută în procesul de partaj bunuri comune cu fosta soție, ceea ce înseamnă că în anul 2000 când s-a promovat acțiunea de partaj, haznaua era construită.
Se mai arată de către recurent că acțiunea reclamantului este prescrisă pentru că nu se poate cere desființarea unei lucrări de construcție oricând, ci într-un termen de doi ani conform Legii nr.50/1991.
A mai solicitat recurentul să se rețină că prin acțiune nu s-a solicitat demolarea haznalei, ci a lucrărilor de construcție care reprezintă manopera, astfel încât instanța de fond și cea de apel au interpretat greșit actul juridic dedus judecății.
Față de recursul formulat, intimatul Municipiul Câmpina a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat având în vedere că recurentul-pârât a construit haznaua fără autorizație de construcție, aspect reținut irevocabil prin sentința civilă nr.696/2008 a Judecătoriei Câmpina.
Curtea, examinând recursul prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, reține următoarele:
Susținerea recurentului în sensul că haznaua a cărei desființare se solicită a fost realizată în anul 1997 în baza autorizației de construire nr.12/1997, în mod corect nu a fost primită de instanța de apel având în vedere faptul că din această autorizație de construire rezultă că recurentul a fost autorizat să execute lucrările de construcție a unui spațiu comercial, grup sanitar, magazie, extindere locuință, nefiind menționată în autorizație și efectuarea lucrărilor de construire a haznalei.
Afirmația recurentului precum că haznaua este o anexă obligatorie a grupului sanitar și nu era necesară obținerea autorizației de construire și pentru această lucrare, de asemenea, nu poate fi primită de instanță, având în vedere prevederile art.8 din Legea nr.50/1991 -republicată, care stabilesc lucrările ce se pot executa fără autorizație de construire, fiind menționate în acest articol numai lucrări de reparații și zugrăveli, astfel încât se constată că pentru construirea haznalei era necesară obținerea autorizației de construire.
De altfel, acest lucru a fost constatat și prin sentința civilă nr.696/2008 a Judecătoriei Câmpina, rămasă irevocabilă, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea pârâtului formulată împotriva procesului-verbal de contravenție nr.17/2007, acesta fiind sancționat contravențional cu suma de 1000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 26 lit.a din Legea nr.50/1991, constând în faptul că a executat o hazna pietruită fără autorizație de construcție.
Așa cum rezultă din sentința civilă nr.9478/2004 a Judecătoriei Sibiu, prin care s-a dispus împărțirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei de către pârât și soția acestuia, haznaua în litigiu nu a fost menționată printre bunurile atribuite în lotul pârâtului, astfel încât nu are nicio relevanță afirmația recurentului în
-7-
sensul că aceasta a fost construită în anul 1997, data edificării neavând nici un efect, atâta timp cât potrivit Legii nr.50/1991 era obligatorie existența unei autorizații de construcție.
Critica recurentului privind prescrierea dreptului la acțiune este de asemenea neîntemeiată, având în vedere că termenul de prescripție de 2 ani prevăzut de art. 26 din Legea nr.50/1991 se referă la dreptul de a constata contravențiile și de a aplica amenzile, aspect față de care se constată că această excepție putea fi invocată de recurentul-pârât în cadrul procesului ce a avut ca obiect plângere împotriva procesului-verbal de contravenție și nu în prezentul litigiu ce are ca obiect desființarea lucrărilor de construcție.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, plângerea a fost respinsă ca neîntemeiată, iar procesul-verbal de contravenție a fost menținut ca legal și temeinic.
Motivul de recurs referitor la interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, nu poate fi reținut de instanța de recurs, având în vedere că potrivit art.3 din Legea nr.50/1991 -republicată, autorizația de construire se eliberează pentrulucrări de construirea clădirilor de orice fel, prin acțiune solicitându-se, în mod corect, desființarea lucrărilor de construire a haznalei pietruite, aceste lucrări vizând construcția însăși și nu manopera necesară pentru edificarea acesteia, așa cum susține recurentul.
Față de toate considerentele expuse, Curtea urmează ca în baza art. 312 Cod pr.civilă, să respingă recursul ca nefondat, menținând ca legală și temeinică decizia atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâtul, domiciliat în Câmpina, Calea, nr. 52, județul P, împotriva deciziei civile nr. 529 din 6 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu reclamantul MUNICIPIUL C -prin PRIMAR, cu sediul în Câmpina, B-dul. -, nr. 18, județul P, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători,
C - - - - -
Grefier,
- -
-8-
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
red. /tehnored.VM
4 ex./25.02.2010
f- Judecătoria Câmpina
a- Tribunalul Prahova
,
Președinte:Constanța ȘtefanJudecători:Constanța Ștefan, Violeta Stanciu, Eliza Marin
