Obligație de a face. Decizia 632/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 632/2008
Ședința publică din 29 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă Nicoleta Vesa vicepreședintele Curții de Apel
- - - JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Maria Ofelia Creța
- - - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile 118/24.01.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că la dosar s-a depus întâmpinare de către intimată. Se comunică un exemplar din aceasta cu recurentul care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de conținutul acesteia.
La a doua strigare a cauzei recurentul declară că nu mai are alte cereri de formulat împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Recurentul reclamant solicită daune morale și cheltuieli de judecată în sumă totală de 20.000 lei. Instanța solicită lămuriri despre modul în care a stabilit cuantumul sumei dar reclamantul declară că nu a ținut o evidență a cheltuielilor doar estimează această sumă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Sub dosar nr- s-a înregistrat pe rolul Tribunalului Sibiu acțiunea de dreptul muncii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta "Trans " Mediaș având ca obiect:
- constatarea că activitatea reclamantului din perioada 29.05.2003 - 7.03.2006 s-a desfășurat în baza unui raport juridic de muncă;
- obligarea pârâtei la efectuarea cuvenitelor mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului cu privire la perioada 29.05.2003 - 7.03.2006;
- obligarea pârâtei la plata daunelor morale în cuantum de 20.000 lei.
În susținerea acțiunii, reclamantul a arătat că a desfășurat activitate în perioada 29.05.2003 - 7.03.2006 la societatea pârâtă în calitate de conducător auto, a transportat diverse mărfuri conform foilor de parcurs, avizelor, facturilor date de societate. Reclamantul a susținut că pentru activitatea desfășurată a primit un salariu de 310 lei lunar în valoare brută, iar în valoarea netă de 256 lei, diferența reprezentând impozitul, -ul. Deși reclamantul a cerut patronului să completeze carnetul de muncă cu activitatea desfășurată în societate, acesta a refuzat efectuarea mențiunilor respective, reclamantul solicitând admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Acțiunea a fost respinsă prin sentința civilă nr.588/12.05.2007, iar prin Decizia nr.981/13.09.2007 pronunțată de Curtea de Apel a fost admis recursul declarat de reclamant și pe cale de consecință a fost casată sentința recurată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe unde s-a înregistrat sub dosar nr-.
Prin sentința civilă nr.118/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea de dreptul muncii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta ""Trans " Mediaș și ca urmare s-a constatat că reclamantul a desfășurat în perioada 29.05.2003 - 7.03.2006 activitate pe un raport juridic de muncă.
A fost obligată pârâta să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
Au fost respinse celelalte pretenții.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că deși în evidențele societății nu figurează că ar fi desfășurat activitate, totuși prin martorii audiați s-a făcut această dovadă, respectiv că în perioada 2003 - 2006 reclamantul a desfășurat activitate în calitate de șofer și transporta materiale de construcții.
Prin concluzii pârâta a fost de acord cu pretențiile reclamantului.
În privința daunelor morale acestea au fost respinse ca nedovedite.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea acestuia și, în principal, casarea hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare sub aspectul soluționării capetelor de cerere privind daunele morale și cheltuielile de judecată, iar în subsidiar, admiterea recursului și modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii în totalitate.
S-au solicitat cheltuieli de judecată.
În expunerea de motive susține încălcarea dispozițiilor art.129 și 118 alin.(3) Cod pr.civilă față de lipsa de rol activ a instanței, instanță care având în vedere lipsa de asistență juridică a reclamantului avea obligația să acorde îndrumări cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin părților.
Invocă în acest sens și jurisprudența CEDO - cazul Airey contra Irlandei.
Soluționarea capătului de cerere privind daunele morale, sub aspectul legalității și temeiniciei trebuia raportat în privința admisibilității la momentul reîntregirii acțiunii după casare și nu la data cererii inițiale, având în vedere momentul depunerii precizării de acțiune prin care s-au cerut aceste pretenții și anume după intrarea în vigoare a Legii nr.237/2007.
Pe fond, respingerea cererii privind daunele morale cuprinde motive contradictorii, întrucât pe de altă parte instanța reține că la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată legea nu reglementa posibilitatea acordării acestor daune, iar pe de altă parte se susține că reclamantul nu a făcut dovada acestora.
Învederează instanței că s-a adresat în numeroase rânduri autorităților pentru rezolvarea situației sale, însă atitudinea societății i-a produs umilințe care i-au atins demnitatea.
Dacă instanța consideră că se impune a fi administrate probe pentru dovedirea daunelor morale, era necesar, în lumina rolului activ să-i pună în vedere necesitatea administrării de probe.
Problema cheltuielilor de judecată a rămas nerezolvată cu toate că, susține recurentul, a fost prezent în instanță la fiecare termen făcând cheltuieli, iar instanța nu a manifestat rol activ și nu i-a atras atenția înainte de închiderea dezbaterilor în sensul că are dreptul de a solicita cheltuieli de judecată.
În drept invocă dispozițiile art.312 Cod pr.civilă coroborat cu art.304 pct.5, 7-9 Cod pr.civilă și art.304/1 Cod pr.civilă.
Prin întâmpinare (11-13), intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate prin prisma aspectelor critice invocate și a dispozițiilor art.304/1 Cod pr.civilă, Curtea apreciază recursul de față ca fondat, urmând a-l admite în temeiul art.312 Cod pr.civilă raportat la art.304/1 Cod pr.civilă în limita și pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:
Potrivit art.269 alin.(1) din Legea nr.237/2007, astfel cum acesta a modificat alin.(1) al art.269 din Legea nr.53/2003, s-a statuat că:
"Angajatorul este obligat, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul."
Această modificare a intrat în vigoare la data de 28.07.2007.
Sub aspectul admisibilității cererii de acordare a daunelor morale raportată la data solicitării lor, este a se reține că deși la momentul formulării unei atari cereri nu era adoptată Legea nr.237/2007, momentul la care instanța trebuia să aprecieze o atare cerere era cel al reînregistrării dosarului pe rolul tribunalului după casare și mai mult decât atât având în vedere data la care cauza a rămas în pronunțare și la care reclamantul și-a reiterat pretențiile, când în vigoare era deja art.269 alin. (1) Codul muncii în forma modificată.
În privința temeiniciei și legalității unei atari cereri se reține de către instanța de fond că reclamantul trebuia să dovedească faptul că atitudinea societății i-a adus atingere reputației și i-a creat o stare traumatizantă menită să-i aducă disconfort moral.
Potrivit art.129 alin.2 Cod pr.civilă: "Judecătorul va pune în vedere părților drepturile și obligațiile ce le revin în calitatea lor din proces. "
De asemenea potrivit art.129 alin.5 Cod pr.civilă: "Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul unei hotărâri legale și temeinice Ei vor putea ordona admisibilitatea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc."
Deci, având în vedere principiul rolului activ al judecătorului și al celui al aflării adevărului, pentru situația dată a reclamantului care nu a fost asistat de un apărător calificat, instanța de judecată era datoare în baza principiilor de drept anterior enunțate să aducă la cunoștința petentului drepturile pe care le are potrivit procedurii civile în susținerea cererii sale de acordare a daunelor morale, cât și mijloacele de probă de care poate uzita în dovedirea acestora, astfel cum acestea au fost ulterior menționate în considerentele hotărârii atacate.
Ori atâta vreme cât reclamantului nu i s-a solicitat a propune probe în dovedirea daunelor morale, nu-i poate fi respinsă o atare cerere pe acest considerent. Dealtfel, recurentul afirmă prin intermediul motivelor de recurs că deține acte medicale care atestă degradarea stării sale de sănătate din anul 2006 și până în prezent, susținând că stările de nemulțumire și umilință i-au fost provocate de atitudinea pârâtei.
Tot în lumina acelorași principii, instanța era datoare să solicite reclamantului a-și preciza poziția și cu privire la eventuale cheltuieli de judecată, pe care le-ar fi putut dovedi. Din cuprinsul încheierii de amânare a pronunțării hotărârii, când părților li s-a acordat cuvântul pe fond, nu rezultă că instanța, în baza rolului activ, a solicitat reclamantului neasistat de vreun apărător a-și preciza poziția cu privire la cheltuielile de judecată ocazionate de derularea procesului, cu toate că prin recurs de asemenea se invocă faptul că justifică astfel de cheltuieli.
Față de aceste considerente, hotărârea este deficitară, astfel încât potrivit art.312 alin.5 Cod pr.civilă raportat la art.304 pct.5 Cod pr.civilă, Curtea o va casa doar sub aspectul soluționării capetelor de cerere privind daunele morale și cheltuielile de judecată, urmând a fi trimis dosarul aceleiași instanțe de fond în vederea administrării de probe pe acest segment.
Vor fi menținute în rest celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile 118/2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Casează, în parte, sentința atacată doar sub aspectul soluționării petitelor vizând daunele morale și cheltuielile de judecată.
(continuarea minutei deciziei civile nr.632/2008)
Menține în rest celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 29.05.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red.
Tehnored. 2ex.
Jud. fond.,
Președinte:Alina Lodoabă Nicoleta VesaJudecători:Alina Lodoabă Nicoleta Vesa, Victor Crețoiu, Maria Ofelia Creța
