Obligație de a face. Decizia 7020/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIE Nr. 7020

Ședința publică de la 02 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: - -

JUDECĂTOR 1: Camelia Șelea

JUDECĂTOR 2: Marin Panduru

Grefier: - -

Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 02.12.2009, privind recursul declarat de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE" TRANSF." SA, împotriva sentinței civile nr.1182/23.06.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G, având ca obiect "obligație de a face".

Procedura legal îndeplinită, fără citarea părților.

Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 27.11.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu prevederile art. 260.pr.civ. a amânat pronunțarea cauzei la data de 02.12.2009.

În urma deliberării, s-a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul instanței la data de 16.07.2008 intimații reclamanți, G, au chemat în judecată pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE" TRANSF." SA, solicitând instanței că prin hotărârea ce o va pronunța sa constate că activitatea desfășurată de intimații reclamanți se încadrează în condiții de grupa I-a de muncă și pe cale de consecință, să dispună obligarea pârâtei la acordarea grupei I de muncă, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 50/1990 al Ministerului Muncii și Protecției Sociale și totodată să fie obligată pârâta să facă modificările respective în carnetul de muncă.

In motivarea acțiunii au arătat că și-au desfășurat activitatea in cadrul COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE "TRANSF. SA" B, efectuând lucrări de întreținere, revizie, reparație, lucrări de lichidare a avariilor si incidentelor la instalațiile electrice sub tensiune si scoase de sub tensiune, de la data angajării si pana in prezent.

Consideră că felul muncii in funcțiile pe care le-au deținut, potrivit fisei postului si sarcinilor de serviciu se încadrează in grupa I de munca, dreptul la acordarea acestui beneficiu fiind prevăzut de dispozițiile art. 3, 6 si 7 din Ordinul 50/1990.

Prin sentința civilă nr. 1182/23.06.2009, Tribunalul Mehedinția respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtă.

A admis acțiunea precizată formulată de reclamanții, G, împotriva pârâtei COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE "TRANSF. " SA.

A constatat că activitatea desfășurată de reclamanții în perioada 10.01.1981 - 01.04.2001, se încadrează in grupa I -a de muncă.

A obligat pârâta să elibereze reclamanților adeverință în acest sens.

Pe fondul cauzei instanța retine că reclamanții și-au desfășurat activitatea in cadrul COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT A ENERGIEI ELECTRICE "TRANSF. SA" B, efectuând lucrări de întreținere, revizie, reparație, lucrări de lichidare a avariilor si incidentelor la instalațiile electrice sub tensiune si scoase de sub tensiune, de la data angajării si pana in prezent.

Existenta condițiilor de lucru grele, periculoase, cu risc deosebit de accidente si boli profesionale rezultă din extrasele din contractele colective de munca în perioada 1990-2006 din care rezulta că in tot acest interval de timp, petenții au beneficiat de sporuri la salariu! pentru lucrul in condiții grele, periculoase sau nocive. De asemenea, de comun acord cu intimata, din anul 2002 s-a elaborat grila matriciala in care sunt cuprinse clasele de salarizare acordate in funcție de condițiile de lucru, pe măsura ce acestea sunt mai grele sau deosebite, angajatul beneficiază de o clasa superioara si, implicit de un salariu mai mare.

Astfel, in contractul colectiv de munca se certifica si se caracterizează nivelul de risc, îmbolnăvire profesionala si accidente ale lucrătorilor in conformitate cu Normele Generale de Protecție a (NGPM ) si sunt definite activitățile desfășurate in condiții periculoase si de risc, respectiv:

locuri unde exista risc de accidente si explozii, arsuri, electrocutări, căderi de ia înălțime si intoxicare cu substanțe chimice ( baterii de condensatoare, acumulatoare cu acid sulfuric.)

unitățile trafo care conțin cantități mari de ulei ce pot lua foc in caz de defecțiuni si pot produce explozii, implicit arsuri la personalul operativ de exploatare si revizii

La acestea se adaugă, notele comune încheiate, la nivel regional intre conducerea intimatei si reprezentanții salariaților privind acordarea sporurilor pentru condiții deosebite, grele si periculoase

Reclamanții au format echipe comune de lucru pentru diferite sarcini de munca, in cadrul acelorași instalații electrice aparținând pârâtei (cu tensiuni cuprinse intre 20 000 volți pana la 100.000 volți), fiind supuși practic la aceleași riscuri determinate de sarcina de munca, mediul in care lucrează, cat si echipamentul din dotare, indiferent de funcția pe care o dețin in cadrul chipei.

Reclamanții au desfășurat lucrări de exploatare si întreținere a capacităților de producție ale societăților ai căror angajați beneficiază de grupa I de munca. Având in vedere prevederile art. 3 al. 2 din Ordinul 50/1990, dar si adresa înaintată de urmează ca aceștia sa beneficieze de aceeași grupă de muncă cu cea a personalului încadrat la unitatea pentru care prestează lucrările de exploatare ( SC CF SA, CN CFR SA ).

Rezultă ca activitatea lor poate fi asimilata cu cea prevăzuta in Ordinul 50/1990 - anexa I, pct.123, alin.15 "meseriaș de întreținere, cale, lucrări arta, electricieni" si alin.46 "electricieni LC" deoarece instalațiile electrice ale CN CFR. sunt dependente de instalațiile electrice ale SC SA, toate substațiile CFR fiind racordate la barele 110 KV de stațiile intimatei

efectuate chiar la cererea SC SA privind "Evaluarea nivelului de risc de accidente si îmbolnăvire profesionala la principatele locuri de munca din cadrul SC SA- Sucursala Transilvania Nord in care sunt descriși factorii de risc determinați de mediul in care lucrează petenții, natura si sarcinile de muncă.

Expertiza tehnica efectuată in cauză, a identificat mediul de lucru, condițiile grele in care si - au desfășurat activitatea reclamanții, riscurile la care au fost supuși, condițiile de microclimat nefavorabil, atât prin perceperea efectiva a instalațiilor electrice, a atribuțiunilor de serviciu ale reclamanților, echipamentului din dotare, felul muncii desfășurate de fiecare in parte, cat si din observarea înscrisurilor privind condițiile grele de munca si factorii de risc, a analizat buletinele de determinare prin expertizare, rapoartele Comitetului de securitate si Sănătate in Muncă la nivel central al SC SA

Expertul a concluzionat că reclamanții pot fi încadrați in grupa I-a de muncă, la poziția 123 anexa 1 din Ordinul 50/1990, prin asimilare cu aceste categorii profesionale, in raport cu fișa postului si atribuțiile de serviciu deosebit de complexe realizate efectiv in instalații, condițiile impuse instalațiilor, condițiile de lucru la care au fost expuși petenții, analiza comparativă cu activitatea si riscurile altor categorii profesionale care beneficiază de grupa I de muncă, normele riguroase de protecția muncii ce trebuie respectate, funcționarea instalațiilor in regim de foc continuu, personalul este expus la aceiași factori de risc prin lucru ziua si noaptea, iarna si vara.

In privința susținerilor pârâtei in cauză, apărarea că potrivit art. 16 din HG nr.261/2001 a evaluat locurile de munca ale salariaților, împreună cu reprezentanți ai sindicatelor si că odată cu apariția acestei metodologii de determinare a condițiilor de munca, societatea nu a mai acordat sporuri pentru condiții deosebite sau grele determinat si de "îmbunătățirea mediului de lucru" este contrazisă de prevederile din contractele colective de munca.

Având in vedere ca potrivit art. 171-187 din Codul Muncii angajatorul veghează la protejarea securității si sănătății salariaților, intimata nu a dovedit cu nici un înscris ca eventualele masuri de securitate luate sunt de natura sa înlăture posibilitatea încadrării in grupele I sau II de munca.

Oricum, toate apărările vizează așa zise masuri luate după 1.04.2001-momentul abrogării. 50/1990, așadar nu au relevanta in cauza, perioada vizata de reclamanți fiind pana la momentul respectiv.

De altfel, așa cum a arătat ICCJ, complet format din 9 judecători, prin decizia nr.258/20.09.2004, Ordinului 50/1990, nu i se poate restrânge aplicarea, numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

O atare interpretare se impune cu atât mai mult, cu cât forma dobândită de ordinul respectiv prin completările și modificările ulterioare a fost menită să elimine inconsecvențele și inechitățile existente.

De aceea, a accepta restrângerea sferei de aplicare a ordinului și a crea categorii distincte de beneficiari, în raport cu situația pe care aceștia o aveau atunci când i s-au adus modificări sau completări, ar însemna să se creeze discriminări tocmai acolo unde s-a urmărit tratarea egală și nediferențiată a tuturor celor care au activat în condiții similare de muncă, indiferent de perioada în care au lucrat.

Apărarea referitoare la caracterul limitativ al ordinului este neîntemeiată, deoarece principiul de baza al încadrărilor in grupe superioare de munca nu este regăsirea in liste, ci încadrarea e face pe baza existentei condițiilor de munca deosebite si a uzurii capacității de muncă a persoanelor care lucrează in acest climat nefavorabil.

Această concluzie se regăsește in Nota de Fundamentare la HG 1223/1990, prin Decizia nr.8 7/1999 Curții Constituționale - nu exista nici o rațiune să se mențină un regim discriminatoriu pentru persoanele ca re au activat in aceleași funcții, in ceea ce privește beneficiul grupei superioare de muncă.

Acceptându-se ca accesul la o grupa superioara de munca sa se facă numai pentru funcțiile trecute in forma inițiala a ordinului, nu se realizează o rezolvare echitabila a persoanelor îndreptățite, ci se creează un nou criteriu discriminatoriu, in contradicție cu dispozițiile cu valoare de principiu ale Codului muncii, dar si in contradicție cu art. 6 din Convenția Europeana a Drepturilor si Libertăților Fundamentale ale Omului, alături de inechitatea de tratament creata printr-o norma juridica.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE" TRANSF." SA criticând-o prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive, în situația când reclamanții nu mai sunt salariații săi, fiind salariații altor societăți.

Pe fondul cauzei, a criticat soluția ca fiind netemeinică și nelegală, arătând că în mod eronat instanța a apreciat că societatea pârâtă nu a făcut dovada preluării arhivei de personal de către noile entități înființate conform actelor normative menționate.

Recursul este nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat următoarele:

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, nu este întemeiată, cei trei reclamanți din cauza de față au făcut dovada prin copiile cărților de muncă, faptul că au fost salariații pârâtei.

Așa cum rezultă din prevederile HG710/08.08.2001, noua societate este o filială a SA, având ca obiect de activitate întreținerea rețelelor electrice ale societății din care s-a desprins. Din precizarea aflată la fila 427 reiese că reclamanții solicită recunoașterea grupei I de muncă până la data de 01.04.2001, dată până la care au avut raporturi juridice de muncă cu SA.

Astfel, în baza contractelor individuale de muncă, acest angajator avea obligația încadrării într-o grupă superioară de muncă.

În ceea ce privește primul motiv de recurs, pârâta susține faptul că în mod eronat instanța a apreciat că societatea pârâtă nu a făcut dovada preluării arhivei de personal de către noile entități înființate conform actelor normative menționate.

În cel de-al doilea motiv de recurs, pârâta susține că pe fondul cauzei, motivarea sentinței recurate este incompleta și netemeinică, deoarece instanța de fond nu s-a pronunțat asupra apărărilor pârâtei, considerând că instanța de fond trebuia să dispună respingerea cererii reclamanților ca neîntemeiată, menționând că aceștia au solicitat acordarea grupei I de muncă, în conformitate cu prevederile ordinului nr.50/1990, fără a preciza anexa din ordin și mai ales fără a face dovada faptului că ar fi lucrat cel puțin 50% din timpul efectiv de lucru în condițiile încadrabile în grupa

Această critică nu este întemeiată, deoarece prin acțiune reclamanții nu au solicitat să fie nominalizați într-o grupă de muncă, ci au solicitat ca instanța să constate că activitatea desfășurată se încadrează în grupa I de muncă.

Acțiunea a fost întemeiată pe dispoz. Ordinului 50/1990 a cărui rațiune, așa cum rezultă și din titulatura sa, a fost eliminarea unor inechități în salarizarea personalului și privește activități, categorii de personal și meserii, ce se desfășoară în condiții deosebite.

Astfel, conform Ordinului 50/1990, reclamanții au ocupat o funcție anume determinată prin normele legale ca fiind inclusă în grupa a II-a de muncă.

Principiul de bază al încadrărilor în grupe superioare de muncă nu este regăsirea în liste, ci încadrarea se face pe baza existenței condițiilor de muncă deosebite și a uzurii capacității de muncă a persoanelor care lucrează în acest climat nefavorabil.

Această concluzie se regăsește în nota de fundamentare la HG nr.1223/1990 - principiul de bază privind extinderea acordării grupelor de muncă, fiind analizarea condițiilor de muncă. Prin Notă se specifică că această analiză trebuie să aibă în vedere condițiile concrete de muncă, respectiv lucrul în aer liber, sub acțiunea intemperiilor, programul de lucru de 10 sau 12 ore, efortul fizic mare, factori nocivi.

Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin decizia nr.258 din 20.09.2004, că Ordinului 50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai la activitățile și funcțiile prevăzute în forma inițială a actului, în lipsa unei dispoziții exprese a însuși organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art.312 pr.civ. îl va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta COMPANIA NAȚIONALĂ DE TRANSPORT AL ENERGIEI ELECTRICE" TRANSF." SA, împotriva sentinței civile nr.1182/23.06.2009, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații reclamanți, G,.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 02 2009.

PREȘEDINTE: Camelia Șelea

- -

JUDECĂTOR 2: Marin Panduru

- -

JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu

- -

Grefier,

- -

Red.Jud.IM

Tehn.MM/2ex./09.12.2009

Președinte:Camelia Șelea
Judecători:Camelia Șelea, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 7020/2009. Curtea de Apel Craiova