Obligație de a face. Decizia 7055/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7055
Ședința publică de la 04 2009
Complet constituit din:
PREȘEDINTE: Mihaela Mitrancă
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 3: Corneliu
Grefier:
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de pârâtele Casa Județeană de Pensii D și Compania Națională de Ferate "CFR" SA - Sucursala Regională de Ferate "CF" C împotriva sentinței civile nr. 916/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurenta-pârâtă CNCF "CFR" SA - Sucursala Regională CF C consilier juridic, cu delegație la dosar, și intimatul-reclamant, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen a fost acordat pentru cunoaștere întâmpinare.
Intimatul-reclamant depune la dosar note de ședință.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul pe fondul recursurilor.
Consilier juridic pentru recurenta-pârâtă CFR SA - Sucursala CF C pune concluzii de admitere a propriului recurs și de modificare a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii, adeverința solicitată neputând fi eliberată așa cum se dispune prin sentința atacată, întrucât ar conține date false, reclamantul nefiind angajat al stației în perioada 1990-1992. Susține că în timpul procesului petentului i s-au eliberat inițial adeverința nr. 74/2008, cu sporul de periculozitate de care a beneficiat în perioada 22.01.1992-17.12.1996 și ulterior adeverința 146/2008 cu sumele cuvenite pentru sporul și perioada sus menționate. Cu privire la recursul formulat de casa de pensii, lasă la aprecierea instanței soluția ce o va pronunța.
Intimatul-reclamant solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea drept temeinică și legală a sentinței atacate, deoarece angajatorul nu a respectat dispozițiile Deciziei Curții de Apel Craiova nr. 175/1995 prin care se acordă salariaților CFR sporul de periculozitate din 1990, iar casa de pensii nu ține cont de dispozițiile OUG 19/2007. Interpelat fiind, arată că adeverința eliberată inițial de Sucursala Regională CF C era incompletă, deoarece nu erau precizate toate sumele cuvenite.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față:
Tribunalul Dolj, prin sentința nr. 916 din 10 martie 2009, admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Regionala CFR
A obligat pârâta Regionala CFR C să elibereze reclamantului o adeverință cu salariile și toate sporurile de care a beneficiat acesta in perioada cât a fost angajatul său, respectiv sporul de vechime, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru condiții vătămătoare ( nocive ), sporul de noapte așa cum rezultă din ștatele de plată și sporul de periculozitate de 15% in perioada martie 1990 - 17 12 1996, recunoscut prin decizia 175/25 01 1995 Curții de Apel Craiova.
A admis in parte acțiunea formulată de reclamantul in contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
A obligat pârâta Casa Județeană de Pensii D să recalculeze pensia reclamantului cu luarea in calcul a sporului pentru condiții vătămătoare ( nocive ) de 10% din clasa I de salarizare pentru perioada 01 11 1994 - 17 12 1996, dovedit cu adeverința -/2005 eliberată de Regionala CFR C, precum și cu luarea in considerare a sporurilor cu caracter permanent ce ar rezulta din adeverința c se va elibera în conformitate cu prezenta hotărâre.
A respins celelalte capete de cerere privind deciziile de recalculare a pensiei cu nr. - din 8 05 2006, 2 05 2007, 5 02 2008, 20 02 2008.
A respins contestația împotriva deciziilor de debit nr - din 10 11 2008 și nr. - din 22 05 2007 emise de Casa Județeană de Pensii
A respins contestația împotriva deciziei -/ 01 07 2007.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că reclamantul a fost salariatul pârâtei Regionala CFR C, in funcția de inginer, in perioada 23 04 1976 - 31 12 1996 așa cum rezultă din carnetul de muncă al acestuia, beneficiind in timp de mai multe sporuri: sporul pentru vechime in muncă, sporul pentru condiții grele de muncă feroviară, sporul pentru condiții vătămătoare - nocive ( toxicitate ), sporul pentru orele de noapte, așa cum rezultă din ștatele de plată depuse la dosar și din adeverințele eliberate in timp de către angajator, precum și sporul pentru condiții periculoase de 15% prevăzut de contractul colectiv de muncă, ce a intrat in vigoare in martie 1990, spor recunoscut salariaților prin hotărâre judecătorească - decizia 175 / 25 01 1995 Curții de Apel Craiova și a fost plătit ulterior in cadrul executării silite a acestei hotărâri, așa cum rezultă din actele depuse la dosar.
Potrivit art. 40 alin 2 lit. h din Codul muncii, angajatorul are obligația să elibereze la cerere toate documentele ce atestă calitatea de salariat a solicitantului.
In conformitate cu această prevedere legală, angajatorul a eliberat reclamantului o serie de adeverințe cuprinzând sporurile de care beneficiat, contestato fiind nemulțumit de conținutul acestor adeverințe, susținând că nu acoperă întreaga perioadă (de exemplu sporul de toxicitate nu este menționat pentru perioada 1992- 1994, sporul de periculozitate nu este menționat pentru perioada 1990 - 1992 ), motiv pentru care a fost obligată pârâta Regionala CFR C să elibereze reclamantului o adeverință cu salariile de încadrare și toate sporurile de care a beneficiat in perioada cit a fost angajatul său: sporul de vechime, sporul pentru muncă grea feroviară, spor pentru condiții vătămătoare ( nocive - toxicitate ) sporul de noapte așa cum rezultă din ștatele de plată, precum și cu sporul de periculozitate de 15% în perioada martie 1990 - 17 12 1996 conform hotărârii judecătorești nr. 175/25 01 1995 Curții de Apel Craiova.
In ceea ce privește cererea contestatorului de obligare a pârâtei Casa Județeană de Pensii D să recalculeze pensia cu luarea in calcul a acestor sporuri, instanța constatat că petentul beneficiază de pensie pentru limită de vârstă și muncă depusă în baza deciziei cu nr. -/02.12.1996 și la intrarea in vigoare a Ordonanței 4/2005 a beneficiat de recalcularea pensiei, fiind emisă decizia -/31 08 2005.
Drepturile de pensie recalculate cu luarea in considerare a acestor sporuri, s-au acordat de fiecare dată de la 01 09 2005, conform HG 733/2005 și OUG 4/2005 astfel că, reclamantul nu a fost prejudiciat, chiar dacă au fost valorificate din decizii emise la date diferite.
Nemulțumirea contestatorului că in decizia de pensie din 8 05 2006, perioada 01 09 1996 - 01 12 1996, s-a luat in calcul un salariu de 496.585 lei mai mic decât cel din carnetul de muncă de 618.425 lei a rămas fără obiect ca urmare a faptului că această greșeală s-a corectat la emiterea deciziei de pensie din 2 05 2007.
In ce privește decizia de debit din 22 05 2007, instanța a respins contestația deoarece există autoritate de lucru judecat. O contestație cu același obiect intre aceleași părți, a fost deja soluționată de Tribunalul Dolj,in dosarul nr-, in care s-a pronunțat sentința 2098/3 04 2008, prin care s-a respins contestația împotriva deciziei de debit -/22 05 2007.
Împotriva sentinței au declarat recurs pârâtele Casa Județeană de Pensii D și CNCF CFR - Sucursala Regionala CFR C, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
Pârâta CJP Das usținut că sentința este nelegală și netemeinică,instanța de fond aflându-se în eroare,unitatea a revizuit din oficiu drepturile de pensie ale reclamantului și a emis decizia nr.17967/02 05 2007 prin care a luat în calcul sporul pentru condiții vătămătoare(nocive) de 10 % din clasa I de salarizare precizat în adeverința nr.-/2005 eliberată de Regionala C.
A mai susținut că obligarea unității să ia în considerare adeverințele privind sporurile cu caracter permanent ce vor fi emise de către Regionala RCe ste prematură și nu poate fi pusă în executare atât timp aceste adeverințe nu sunt depuse la dosarul de pensie.
În drept a invocat dispozițiile art.299-316 Cod procedură civilă.
Pârâta Compania Națională de Ferate,CFR" SA a susținut că instanța de fond nu a ținut cont de actele depuse la dosarul cauzei care atestă că unitatea a comunicat adeverințele nr- și nr- în care s-au menționat absolut toate veniturile realizate de reclamant în perioada mai 1976- 1996 cât a fost angajatul Suc.Regional CF
A mai susținut că reclamantul a mai formulat,ulterior,2 cereri prin care a solicitat să i se elibereze o adeverință care să cuprindă sporul de periculozitate de care a beneficiat,unitatea în luna ianuarie 2008 emis și comunicat acestuia adeverința nr.74/14 01 2008 ce cuprindea sporul de periculozitate de care a beneficiat în perioada 22 01 1992-17 12 1996.
Recurenta a mai arătat că instanța i-a impus o obligație imposibilă respectiv să -i elibereze reclamantului o adeverință cu sporul de periculozitate pentru perioada martie 1990- 17 12 1996 deși reclamantul nu a lucrat la Stația CF și nu a beneficiat de acest spor decât începând cu data de 23 01 1992 și astfel nu poate pune în executare sentința pentru perioada martie 1990-23 01 1992.
Recurenta a solicitat instanței de recurs să constate că cererile formulate de reclamant au fost soluționate și astfel acțiunea a fost rămasă fără obiect.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă.
La data de 29 10 2009,intimatul a depus întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursurilor și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de instanța de fond.
Analizând sentința prin prisma motivelor invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și în raport de dispozițiile legale incidente în cauză,Curtea apreciază că recursul formulat de pârâta CJP D este fondat pentru următoarele considerente:
Intimatul a fost pensionat anterior anului 2001 astfel că pensia acestuia a fost supusă operațiunilor de evaluare prevăzute de HG.nr.1550/2004 și ulterior a fost recalculată potrivit OUG.nr.4/2005.
Art. 7 alin.3 din OUG.nr.4/2005 prevede că decizia emisă pentru recalcularea pensiei poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Astfel că intimata CJP D are obligația să recalculeze drepturile de pensie, dar în raport de adeverințele depuse de pensionar și care atestă alte elemente -salarii sau sporuri cu caracter permanent,decât cele care rezultă din înscrisurile aflate în posesia casei județene de pensii,și care potrivit legii trebuie să fie luate în considerare la recalcularea pensiei.
În raport de aceste aspecte,instanța de fond în mod greșit a obligat pârâta să mai valorifice încă o dată adeverința nr.-/2005 eliberată de Regionala CFR C, adeverință care atestă că în perioada 01 11 1994- 17 12 1996 beneficiat de spor de 10 % din clasa I de salarizare conform CCM,arătând totodată și care este valoarea clasei I de salarizare pentru a se putea efectua cu ușurință calculul sumei aferente acestui spor.
Astfel, pentru perioada 1 11 1994-01 04 1995 sporul este în cuantum de 9.437 lei,în perioada 01 04 1995-01 05 1995-9.983 lei,în perioada 01 05 1995 -01 06 1995 în sumă de 10.323 lei,în perioada 01 06 1995-01 07 1996 în sumă de 10.888 lei etc.(fila 14,dosar fond nr-).
Aceste sume sunt menționate la pagina 3,coloana 9 la rubrica,alte sporuri-suma" din desfășurătorul cu datele privitoare la activitatea în muncă aflat la fila 101,dosar fond nr-,anexă a deciziei nr.-/02 05 2007.
De asemenea,instanța de fond în mod greșit a obligat CJP D să recalculeze pensia,cu luarea în considerare sporurile cu caracter permanent care ar rezulta din adeverința ce se va elibera în conformitate cu prezenta hotărâre" atâta timp cât art.9 din HG nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000 și art.7 alin.3 din OUG.nr.4/2005 reglementează expres procedura pentru recalcularea pensiei în cazul depunerii de noi adeverințe,condiția esențială fiind ca aceste adeverințe să fie depuse la dosarul de pensionare.
Casa Județeană de Pensii D are în acest caz o obligație legală și anume de a valorifica la recalcularea pensiei adeverințele care atestă salarii sau sporuri cu caracter permanent, iar instanța de fond în mod nejustificat a pornit de la premisa că în viitor ar fi nerespectată o astfel de obligație.
Recursul formulat de pârâtaCompania Națională de Ferate "CFR" SA este fondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond în mod greșit a obligat angajatorul să-i emită adeverințe cu sporul de vechime,sporul pentru condiții grele de muncă,sporul pentru condiții vătămătoare (nocive),sporul de noapte atâta timp cât,anterior,angajatorul a emis adeverințe care atestă aceste elemente astfel:
- sporul pentru condiții grele de muncă în procent de 10 % - adeverința nr.-/20058,fila 14,dosar fond nr-;
- sporul de vechime în procent de 25 % - adeverința nr.-/2005, fila 14,dosar fond nr-;
- spor condiții vătămătoare (nocive) în procent de 10 % din clasa I de salarizare - nr.-/2005, fila 14,dosar fond nr-.
În ceea ce privește sporul de periculozitate de 15 % recunoscut prin decizia nr.175/25 01 1995 Curții de Apel Craiova,se constată că angajatorul a emis adeverința nr.74/14 01 2008(fila 11,dosar recurs nr-)în care sunt menționate sumele aferente acestui spor,de care a beneficiat în perioada ianuarie 1992-noiembrie 1996 iar ulterior a emis și adeverința nr.166/04 10 2008 (fila 88,dosar recurs nr-) prin care se adeverește că intimatul a beneficiat de spor de periculozitate în procent de 15 % din salariu de bază pentru perioada 22 01 1992-17 12 1996.
Angajatorul a procedat în mod corect emițând adeverința în care se menționează că a beneficiat de spor de periculozitate în procent de 15 % pentru perioada ianuarie 1992- 1996 atâta timp cât din decizia nr.175/25 01 1995 CA C rezultă că a fost obligat angajatorul la plata acestui spor către angajații de la Stația CF și,logic, pentru perioada lucrată în aceste condiții iar la momentul executării acestei sentințe acest spor a fost plătit pentru această perioadă.
Ar fi absurd să se interpreteze că instanța a obligat un angajator la plata sporului de periculozitate către un salariat și pentru perioada anterioară,cât a lucrat la un alt loc de muncă.
Drept urmare,având în vedere mențiunile din carnetul de muncă,poz.28,(fila 8,dosar recurs) care atestă faptul că intimatul a prestat activitate la Stația CFR începând cu data de 23 01 1992,instanța de fond în mod greșit a obligat unitatea să emită adeverință cu sporul de periculozitate de 15 % începând cu martie 1990.
Instanța de fond chiar a constatat că aceste sporuri au fost și luate în considerare la recalcularea pensiei prin deciziile nr.-/08 05 2006,-/02 05 2007,-/05 02 2008,-/20 02 2008,motiv pentru care a și respins contestația formulată împotriva acestor decizii, iar contestatorul achiesând la această opinie întrucât nu a formulat recurs.
Totodată, angajatorul a emis și adeverința nr- (filele 123-129,dosar fond.nr-) și adeverința nr- (filele 130-132,dosar fond nr-) în care sunt menționate veniturile obținute de intimat în perioada mai 1975-noiembrie 1996 cât a desfășurat activitate în cadrul Regionalei CF C respectiv salariile efectiv încasate,sporul de vechime,orele de noapte,spor condiții grele,spor de periculozitate.
În raport de considerentele expuse mai sus,Curtea,în baza art.312 alin.3 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă,urmează să admită recursurile,să modifice sentința în sensul că va respinge acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtelor Casa Județeană de Pensii D și Compania Națională de Ferate "CFR" SA - Sucursala Regională de Ferate "CF"
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâtele Casa Județeană de Pensii D și Compania Națională de Ferate "CFR" SA - Sucursala Regională de Ferate "CF" C împotriva sentinței civile nr. 916/10.03.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect obligația de a face.
Modifică sentința, în sensul că respinge acțiunea.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 04 2009.
Președinte, - - | Judecător, - --- | Judecător, - |
Grefier, |
Red. Jud.
3 ex/04 12 2010
fond:
Președinte:Mihaela MitrancăJudecători:Mihaela Mitrancă, Manuela Preda Popescu, Corneliu
