Obligație de a face. Decizia 709/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(646/2009)
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A III A CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA CIVILĂ NR.709
Ședința publică de la 28.04.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Gina Pietreanu
JUDECĂTOR 2: Mirela Vișan
JUDECĂTOR 3: Bianca
GREFIER -
* * * * * * * * * *
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul-intervenient STATUL ROMÂN PRIN MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei civile nr.1388 A din 06.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și - și cu intimatele-pârâte REGIA AUTONOMĂ ADMINISTRAȚIA PROTOCOLULUI DE STAT - SUCURSALA DE REPREZENTARE ȘI PROTOCOL și REGIA AUTONOMĂ ADMINISTRAȚIA PROTOCOLULUI DE STAT.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă intimata-pârâtă Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat - Sucursala de Reprezentare și Protocol, prin consilier juridic, în baza împuternicirii de reprezentare juridică nr.- din 27.04.2009, emisă de Colegiul Consilierilor Juridici și intimata-pârâtă Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat, prin consilier juridic, în baza delegației pe care o depune la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatei-pârâte Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat - Sucursala de Reprezentare și Protocol învederează că la acest termen de judecată este lipsă de procedură cu recurentul-intervenient, întrucât acesta a fost greșit citat ca fiind Satul Român prin Ministerul Finanțelor Publice în loc de Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice.
Curtea, după deliberare, având în vedere că pe dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu recurentul-intervenient apare ștampila registraturii generale a Ministerului Finanțelor Publice, apreciază că procedura de citare cu acesta este legal îndeplinită.
Intimatele-pârâte, prin reprezentanți, arată că nu au alte cereri de formulat sau probe de solicitat.
Curtea, având în vedere că nu sunt alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Reprezentantul intimatei-pârâte Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat - Sucursala de Reprezentare și Protocol solicită admiterea recursului și modificarea în parte a hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatelor, fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei-pârâte Regia Autonomă Administrația Protocolului de Stat solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate, în sensul respingerii apelului și menținerii hotărârii instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 B la data de 24.09.2007 sub nr- reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtele RA Administrația Protocolului de Stat - Sucursala Agroindustriala - și RA Administrația Protocolului de Stat solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâtele la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare având ca obiect apartamentul nr.33 situat în B,--81,. 2,. 2, sector 1, compus din 2 camere în suprafață de 16 mp. și dependințe în suprafață de 11,75 mp.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că dețin apartamentul în cauză în baza contractului de închiriere nr.794/13.11.2006, contract prelungit de drept în baza legilor speciale și tacit prin plata și încasarea chiriei de către pârâta RA APPS-Sucurala Agroindustriala -.
S-a mai susținut că reclamantul este fost angajat al pârâtelor și în prezent angajat al succesoarei în drepturi a pârâtelor, deoarece locul de muncă a fost preluat de această succesoare, iar imobilul a rămas în continuare în patrimoniul pârâtelor.
De asemenea, reclamanții au precizat că nu dețin o altă locuință și că la data intrării în vigoare a Legii nr. 85/192 imobilul în litigiu era finalizat.
În drept, acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile art.7 din Legea nr. 85/1992.
Pârâta RA APPS - Sucursala Agroindustriala - a formulat întâmpinare prin care a învederat că nu are decât dreptul de administrare, imobilele proprietatea statului neputând fi vândute de ea.
Prin întâmpinare, pârâta RA APPS a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâta RA APPS a arătat că, în lipsa unor prevederile legale exprese, nu poate fi considerată întreprindere pentru vânzarea locuințelor și nici oficiu specializat pentru efectuarea acestor operațiuni.
Pârâta RA APPS a mai susținut că obligarea regiei de către instanță să încheie un asemenea act juridic ar încălca principiul libertății contractuale, cu atât mai cu cât imobilul se află în proprietatea privată a statului și în administrarea RA APPS.
Pârâta RA APPS a formulat și cerere de arătare a titularului dreptului de proprietate asupra imobilului situat în B,--81, sector 1, solicitând introducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finantelor Publice.
În motivarea cererii de indicare a titularului dreptului, pârâta RA APPS a arătat că potrivit HG nr. 60/2005 și HG nr. 265/2005 la poziția 776 din Anexa nr. 6 este evidențiat imobilul în cauză ca fiind proprietatea privată a statului dat în administrarea RA APPS.
În drept, întâmpinarea și cererea de arătare a titularului dreptului au fost întemeiate pe dispozițiile art.115-118, art.64 și următoarele Cod procedură civilă, art.12 din Legea nr.213/1998 și art.23 alin.3 din HG nr.60/2005.
Prin întâmpinare, intervenientul în nume propriu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat admiterea cererii de arătare a titularului dreptului și respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de chemare în judecată.
In motivarea întâmpinării, intervenientul în nume propriu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor a arătat că apartamentul nr.33 situat în B,--81,.2,.2, sector 1, face parte din domeniul privat al Statului Român.
In drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile HG nr. 265/2005 și HG nr.60/2005, art.969 Cod civil, art.41 alin.1-3 din Constituție, Decretul - Lege nr. 61/1990, Legea nr.85/1992.
Prin sentința civilă nr.357 din 14.01.2008, Judecătoria Sectorului 1 Baa dmis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor Administrația Protocolului de Stat - Sucursala Agroindustrială - și Administrația Protocolului de Stat, a admis cererea de arătare a titularului dreptului în persoana intervenientului Statul Român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată și i-a obligat pe reclamanți să plătească pârâtei Administrația Protocolului de Stat suma de 20,3 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Sectorului 1 Bar eținut că potrivit contractului de închiriere pentru suprafețe cu destinația de locuințe nr.794/13.11.2006 încheiat între pârâta Administrația Protocolului de Stat și reclamantul i-a fost închiriată acestuia din urmă locuința din B,--81,.2,.33, sector 1, compusă din 2 camere în suprafață de 16 mp. și dependințe în suprafață de 11,75 mp. durata închirierii fiind până la soluționarea situației locative.
Anterior acestui contract de închiriere, reclamantul a avut încheiat pentru același spațiu locativ contractul de închiriere nr.1147/23.06.2003, contract încheiat în virtutea calității reclamantului de angajat la Sucursalei Agroindustriale - B conform contractului de muncă nr.407/20.07.2000, precum și contractul de închiriere nr.345/01.04.2004.
Potrivit adresei înregistrate la pârâta RA APPS sub nr.9374/30.08.2006 reclamantul a solicitat pârâtei RA APPS analizarea posibilității vânzării apartamentului închiriat.
Astfel cum rezultă din dispozițiile HG nr.60/2005 modificată prin HG nr.265/2005 la poziția 776 din Anexa 6 este prevăzut imobilul situat în B,--81, imobil aflat în proprietatea privată a statului și aflat în administrarea pârâtei RA APPS - Sucursala Agroindustriala -.
Reținând că prin prezenta acțiune se solicită obligarea la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului în cauză, act juridic pentru care este necesară calitatea de proprietar a vânzătorului, în lipsa unei împuterniciri speciale în vederea vânzării acordate pârâtelor RA APPS Sucursala Agroindustrială - și RA APPS sau a unei dispoziții legale care să le confere atribuții vizând vânzarea de imobile din administrarea lor, prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor RA APPS Sucursala Agroindustrială - și RA APPS.
Potrivit art.7 alin.1 din Legea nr.85/1992 locuințele construite din fondurile unităților economice și bugetare de stat, până la data intrării în vigoare a legii, altele decât locuințele de intervenție, vor fi vândute titularilor contractelor de închiriere, la cererea acestora.
A mai reținut Judecătoria Sectorului 1 B că prin art.8 din aceeași lege s-au instituit condițiile speciale pentru o anumită categorie de locuințe dintre cele la care se face referire în art.7, respectiv locuințele în curs de execuție și nerepartizate nominal până la data intrării în vigoare a legii care pot fi vândute cu aprobarea organelor de conducere ale persoanelor juridice care le au în proprietate.
Deși reclamanții au invocat incidența dispozițiilor Legii nr.85/1992 determinată de împrejurarea finalizării construcției imobilului din B,--81, sector 1, înainte de data intrării în vigoare a acestei legi și deși sarcina probei acestei împrejurări le revenea potrivit art.1169 cod civil coroborat cu art.129 alin.1 Cod procedură civilă, prima instanță a constatat că reclamanții nu au făcut nici o probă în acest sens.
De asemenea, s-a reținut împrejurarea că imobilul în cauză nu este proprietatea unei unități economice sau bugetare de stat, ci face parte din domeniul privat al Statului Român și s-a apreciat că în lipsa unei obligații legale exprese, instanța de judecată nu se poate substitui în mod valabil voinței proprietarului, intervenientului în nume propriu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, în ceea ce privește încheierea unui contract de vânzare-cumpărare întrucât o ipoteză contrară ar însemna încălcarea libertății recunoscute părților de a încheia sau nu un act juridic.
Împotriva acestei sentințe în termen legal, au declarat apel reclamanții și, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă la data de 17.04.2008.
Prin motivele de apel apelanții-reclamanți au solicitat admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile atacate și pe fond admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, arătând că dețin apartamentul nr.33 din B,--81,.2,.2, sector 1, compus din 2 camere în suprafață de 16 mp și dependințe în suprafață de 11,75 mp, în baza contractului de închiriere nr.345/01.04.2004 și nr.794/13.11.2006, prorogat de drept în baza legilor speciale și tacit prin plata în încasarea chiriei către pârâte la zi.
Apelantul-reclamant a susținut că a fost angajatul intimatelor-pârâte și în prezent este angajatul succesoarei în drepturi a pârâtelor, iar imobilul a rămas în continuare în patrimoniul pârâtelor.
Apelanții au susținut că în speță sunt aplicabile dispozițiile art.7 din Legea nr.85/1992, deoarece la data intrării în vigoare a acesteia imobilul era finalizat, și că instanța de fond nu și-a îndeplinit rolul activ, deoarece nu le-a pus în vedere să facă dovada finalizării construcției imobilului înainte de data intrării în vigoare a legii menționate, cu toate că dețin probe din care rezultă că finalizarea construcției a avut loc în jurul anilor 1970.
În drept au fost invocate dispozițiile art.282-289 Cod procedură civilă și art.1 alin.1 și art.7 din Legea nr.85/1992.
Intimata-pârâtă RA-APPS a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică, apreciind că în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.85/1992, întrucât imobilul în cauză nu este proprietatea vreunei unități economice sau bugetare de stat.
Potrivit dispozițiilor nr.HG265/2005, imobilul este evidențiat în anexa 6 la poziția nr.776 ca fiind în proprietatea privată a statului și administrarea RA-APPS: imobil - sediul administrativ cu anexe, sere, hale sortare, depozite, ateliere și terenul aferent din--81, sector 1.
În lipsa unei prevederi legale exprese, stabilite prin nr.HG60/2005 și nr.HG265/2005, privind organizarea și funcționarea RA-APPS, aceasta nu poate fi considerată întreprindere pentru vânzare a locuințelor și nici oficiu specializat pentru efectuarea acestor operațiuni.
Intimata-pârâtă RA-APPS a susținut că, atât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de proprietar, cât și RA-APPS, în calitate de administrator, se bucură de protecția legii în ceea ce privește dreptul de proprietate și exercitarea acestuia, astfel că instanța nu poate obliga părțile menționate la încheierea unui contract de vânzare-cumpărare, având în vedere caracterul sinalagmatic al acestuia, potrivit dispozițiilor art.948 alin.1 pct.2 Cod civil.
Prin decizia civilă nr.1388 A din 06.11.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă a admis apelul formulat de apelanții - reclamanți, a desființat sentința apelată și a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe invocând din oficiu nulitatea hotărârii pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B în raport de contradicția existentă în dispozitivul sentinței cu referire la cadrul procesual stabilit de prima instanță.
Tribunalul a reținut că sentința apelată este lovită de nulitate având în vedere că la termenul din 26.11.2007, după depunerea de către Statul Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice a întâmpinării, Judecătoria Sectorului 1 Bai nvocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a celor două pârâte, excepție pe care a unit-o cu fondul, deși, potrivit dispozițiilor art.66 Cod procedură civilă, ar fi trebuit să o scoată din cauză pe intimata - pârâtă Administrația Protocolului de Stat al cărei loc ar fi trebuit luat de Statul Român reprezentând prin Ministerul Finanțelor Publice.
Mai mult decât atât, deși acțiunea principală trebuia soluționată în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și cu RA-APPS - Sucursala Agroindustrială -, prin sentința apelată instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de apelanții-reclamanți împotriva intimatelor-pârâte Administrația Protocolului de Stat - Sucursala Agroindustrială - și RA-APPS, în condițiile în care, prin aceeași sentință, a admis cererea de arătare a titularului dreptului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termenul prevăzut de art.301 Cod procedură civilă, recurentul - intervenient Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, solicitând admiterea recursului și modificarea deciziei civile nr.1388 A din 06.11.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței primei instanțe.
În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recurentul - intervenient a arătat că instanța de apel a făcut greșita interpretare și aplicare a dispozițiile art.64-66 și 297 alin.2 Cod procedură civilă.
Astfel, a arătat recurentul - intervenient că potrivit art.66 alin.1 Cod procedură civilă "dacă cel arătat ca titular recunoaște susținerile pârâtului și reclamantul consimte, el va lua locul pârâtului care va fi scos din judecată.
Totodată, potrivit art.66 alin.2 Cod procedură civilă când cel chemat în judecată nu se înfățișează sau tăgăduiește arătările pârâtului se va aplica dispozițiile art.58".
Față de dispozițiile art.66 Cod procedură civilă, recurentul - intervenient a arătat că sunt posibile următoarele situații:
1 - cel arătat ca titular al dreptului se înfățișează și recunoaște susținerile pârâtului, iar reclamantul este de acord ca terțul să-l înlocuiască pe pârâtul inițial.
Pentru această ipoteză, dispozițiile prevăzute de art.66 alin.1 Cod procedură civilă stabilesc că terțul va lua locul pârâtului care va fi scos din judecată, astfel încât procesul va continua între reclamant și terț, care dobândește poziția procesuala a pârâtului.
2 - cel arătat ca titular al dreptului se înfățișează și recunoaște susținerile pârâtului, dar reclamantul nu este de acord cu înlocuirea, caz în care art.66 Cod procedură civilă nu prevede cum trebuie procedat astfel că, în doctrină au fost propuse două soluții:
- fie terțul să rămână în proces în calitate de intervenient principal;
- fie judecata să continue fără să modifice raportul procesual stabilit prin cererea de chemare în judecată.
3 - terțul se înfățișează dar tăgăduiește arătările pârâtului.
4 - terțul deși legal citat nu se prezintă.
Pentru aceste ultime două situații art.66 alin.2 Cod procedură civilă prevede că "se vor aplica dispozițiile art.58". Ca atare terțul dobândește poziția procesuală de intervenient principal, iar judecata va continua între reclamant, pârât și terț, în calitate de intrevenient principal.
Având în vedere faptul că din înscrisurile aflate la dosar nu rezultă că reclamanții și ar fi exprimat pe parcursul judecății poziția, în sensul că ar fi fost de acord cu înlocuirea pârâtelor RA APPS și RA ADMINISTRAȚIA PROTOCOLULUI DE STAT - Sucursala -, cu Statul R reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, recurentul - intervenient a susținut că se află în situația potrivit căreia terțul a rămas în proces în calitate de intervenient în interes propriu, fapt care de altfel s-a și întâmplat la judecata în fond a cauzei.
Astfel că, solicită să se observe că, în mod corect instanța de fond s-a pronunțat asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor RA APPS și RA APPS sucursala -, nu în raport de dispozițiile art.66 Cod procedură civilă, (pentru că reclamanții nu și-au exprimat acordul cu privire la înlocuirea pârâților în cauza), ci strict în raport de obiectul acțiunii și de identitatea cerută de lege a fi stabilită între cei chemați în judecată în calitate de pârâți și cei ce ar putea fi obligați în raportul juridic dedus judecații.
Fată de cele menționate mai sus, solicită să se observe că în mod greșit instanța de apel a apreciat în considerentele hotărârii atacate faptul că la judecata în fond a cauzei, instanța trebuia să scoată din cauză intimata RA APPS și locul acesteia să fie luat de Statul R reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. Odată pentru că așa cum s-a arătat, reclamanții nu și-au dat acordul cu privire la înlocuirea pârâtului, iar apoi pentru că s-ar fi încălcat principiul disponibilității părților în procesul civil, în conformitate cu care reclamantul determină limitele acțiunii respectiv stabilește cadrul procesual.
În considerarea acelorași afirmații având la baza același raționament juridic prezentat mai sus, solicită să se observe că în mod greșit s-a reținut de către instanța de apel faptul că, acțiunea principală trebuia soluționată în contradictoriu cu Statul R Ministerul Finanțelor Publice și cu pârâta Administrația Protocolului de Stat.
Așa cum s-a arătat, reclamanții neexprimând-și acordul cu privire la introducerea în cauza în calitate de pârât a Statului R, acesta în mod corect a dobândit calitatea de intervenient în interes propriu, iar cererea de arătare a titularului dreptului, calificată ca cerere de intervenție în interes propriu, fiind o cerere incidentală, s-a bucurat de independența procesuală conferită de lege, astfel că în mod corect instanța de fond s-a pronunțat separat pe această cerere față de cererea principală.
Pe de altă parte, în raport de soluția instanței de fond potrivit căreia acțiunea principală a fost respinsă ca neîntemeiată, ținând cont de dispozițiile art.297alin.2, recurentul - intervenient a arătat că în mod greșit instanța de apel s-a pronunțat în sensul desființării sentinței apelate și trimiterii cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
Astfel, solicită să se observe că dispozițiile art.297 alin.2 prevăd în situația în care "(. ) există vreun al motiv de nulitate, iar prima instanță judecat în fond, instanța de apel anulând în tot sau în parte procedura urmată și hotărârea pronunțată, va retine procesul spre rejudecare".
Or, în cauza de față, deși acțiunea a fost la fond respinsă neîntemeiată (examinându-se pe fondul cauzei), instanța de apel a casat hotărârea și în loc să rețină cauza spre rejudecare, în mod greșit a trimis-o spre rejudecare la instanța de fond.
Potrivit dispozițiilor art.17 din Legea nr.146/1997 și art.1 alin.2 din nr.OUG32/1995, modificată, cererea de recurs este scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
Intimații - reclamanți și respectiv, intimații - pârâți nu au formulat întâmpinare la cererea de recurs.
Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate, înscrisurile de la dosar și dispozițiile legale incidente în speță, Curtea reține că recursul este fondat și urmează să-l admită pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art.66 alin.1 Cod procedură civilă, cel arătat ca titular al dreptului îl înlocuiește pe pârât dacă acesta recunoaște susținerile pârâtului, iar reclamantul consimte la înlocuire, în caz contrar procesul continuă în contradictoriu atât cu pârâtul cât și cu cel indicat ca fiind titular al dreptului, iar instanța se va pronunța asupra calității procesuale pasive a acestora.
În speță, Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice a arătat prin întâmpinarea depusă la 26.11.2007 că apartamentul nr.33 situat în B, șos.-, nr.79-81,.2,.2, sector 1 face parte din domeniul privat al Statului Român.
Curtea reține însă că reclamanții nu și-au exprimat acordul în vederea înlocuirii în temeiul dispozițiilor art.66 alin.1 a pârâtei Administrația Protocolului de Stat cu Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice; mai mult, din încheierea de ședință de la 26.11.2007 rezultă că reclamanții prin avocat au pus concluzii de respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Protocolului de Stat astfel că soluția primei instanțe de menținere în cauză a acestei pârâte și de analizare a calității procesuale pasive a pârâtelor este legală și temeinică.
Curtea reține, de asemenea, că redactarea defectuoasă a dispozitivului sentinței cu prilejul tehnoredactării în sensul că cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată, în raport de pârâtele Administrația Protocolului de Stat - Sucursala Agroindustrială - nu atrage sancțiunea nulității sentinței având în vedere că din minuta întocmită cu prilejul deliberării rezultă că prima instanță a stabilit corect cadrul procesual sub aspectul legitimării procesuale pasive în sensul că a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a celor două pârâte și a admis cererea de arătate a titularului dreptului, recunoscând astfel legitimare procesuală pasivă intervenientului Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.
Respingerea, pe fond, a cererii de chemare în judecată a fost analizată atât la momentul deliberări (conform tehnicii de redactare a minutei) cât și la momentul redactării considerentelor, prin raportare la intervenientul Statul Român.
Prin urmare, în mod greșit instanța de apel a reținut că în speță sunt incidente dispozițiile art.297 alin.1 și respectiv alin.2 teza a II-a în sensul că sentința apelată este lovită de nulitate și se impune trimiterea cauzei spre rejudecare.
Astfel, Curtea reține că dispozițiile art.297 alin.1 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile întrucât cererea de chemare în judecată a fost examinată pe fond, iar procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Pe de altă parte, sentința nu este lovită de nulitate întrucât nu s-a făcut dovada că redactarea defectuoasă a dispozitivului sentinței a pricinuit vreuneia dintre părți o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea hotărârii.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 și 5 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va trimite cauza Tribunalului București pentru rejudecarea apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurentul-intervenient STATUL ROMÂN reprezentat prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, împotriva deciziei civile nr.1388 A din 06.11.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-reclamanți și - și cu intimatele-pârâte REGIA AUTONOMĂ ADMINISTRAȚIA PROTOCOLULUI DE STAT - SUCURSALA DE REPREZENTARE ȘI PROTOCOL și REGIA AUTONOMĂ ADMINISTRAȚIA PROTOCOLULUI DE STAT.
Casează decizia recurată și trimite cauza Tribunalului București, pentru judecarea apelului.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
Red.
Tehnodact.
Ex.2/25.05.2009
Secția a III-a Civ. -
-
Jud.sector 1. -
Președinte:Simona Gina PietreanuJudecători:Simona Gina Pietreanu, Mirela Vișan, Bianca
