Obligație de a face. Decizia 7137/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 5828/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 7137R
Ședința publică de la 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR -- -
GREFIER -
Pe rol judecarea cauzei privind recursul formulat de recurentul - INTERESUL P SRL împotriva sentinței civile nr.5626 din 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.6020/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimatul având ca obiect-obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul prin avocat cu împuternicire avocațială emisă în baza contractului de asistență juridică nr.8/2009, lipsind recurenta.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, cauza fiind în stare de judecată, acordă cuvântul în combaterea motivelor de recurs.
Intimatul, prin avocat, solicită respingerea recursului, menținerea sentinței civile ca temeinică și legală pentru motivele arătate în notele scrise pe care le depune, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Deliberand asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin sentinta civila nr.5626 din 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.6020/3/LM/2009, a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantul in contradictoriu cu paratul - INTERESUL P SRL, fiind obligat acesta să înregistreze la Inspectoratul Teritorial d e Muncă B contractul individual de munca incheiat cu reclamantul si sa efectueze mentiunile referitoare la existența raporturilor de muncă începand cu 01.08.2008 în carnetul de muncă al acestuia. A fost obligat paratul la plata către reclamant a drepturilor salariale în cuantum lunar brut de 10500 lei pentru perioada octombrie - noiembrie 2008, precum și să vireze contribuțiile de asigurări sociale, asigurări de sănătate și pentru șomaj pentru perioada 01.06.2008 - 30.11.2008. A fost respinsă cererea de plată a despăgubirilor morale, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, tribunalul a retinut ca art. 16 din Codul muncii instituie obligația angajatorului de a încheia contractul individual de muncă în formă scrisă, în situația neîndeplinirii acestei obligații, parțile putand face dovada prevederilor contractuale prin orice mijloc de probă. De asemenea, art. 1 si art. 2 din Legea nr. 130/1999 prevede obligația angajatorului de a înregistra contractele individuale de muncă, in termen de 20 de zile de la data încheierii, la inspectoratele teritoriale de muncă. Prin depoziția martorului audiat s-a făcut dovada că în perioada iulie 2008 - noiembrie 2008 reclamantul a lucrat pentru parată, in calitate de redactor-sef, că intre părți s-a incheiat contract individual de muncă în formă scrisă, că reclamantul a încasat de la parată salariile pentru lunile august și septembrie 2008, prilej cu care a semnat într-un tabel. Mai reține tribunalul că proba testimonială a dovedit existența raporturilor de muncă dintre părți, din care decurg obligații pentru parată si drepturi pentru reclamant.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul - INTERESUL P SRL, înregistrat pe rolul Curtii de Apel B la data de 14.09.2009, sub nr-, solicitand casarea sentinței recurate pentru necompetența materiala(functionala) a instanței de litigii de munca, iar, în subsidiar, modificarea, în tot, a sentinței în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiate.
In motivare, recurentul arată că, în realitate, între părți nu au existat raporturi contractuale de muncă guvernate de legislația muncii. Intimatul a avut un contract de cesiune de drepturi de autor, motiv pentru care litigiul are o natură civilă, nefiind un litigiu de muncă. Acest fapt rezultă din chiar afirmațiile reclamantului intimat, putand fi vorba numai de plata remunerației pentru dreptul de autor al creației publicistice, iar nu de plata unor drepturi salariale, de plata asigurărilor sociale sau de înscrierea lor în carnetul de muncă al intimatului.
Mai arată recurentul că hotărarea recurată s-a pronunțat doar în baza unei depoziții de martor, același martor audiat și în alte cauze similare.
In drept, recursul se intemeiaza pe dispoz. art. 299 și urm. Cpc, Legea nr. 168/1999.
Intimatul, legal citat, depune întampinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Analizand actele și lucrările dosarului, în raport de criticile formulate de recurent și de temeiurile de drept invocate, Curtea reține următoarele:
Cu privire la competența tribunalului dea soluționa cererea cu care a fost sesizată, Curtea consideră că, în speță, nu se pune problema de competență, ci de determinare, pe baza probelor administrate, a existenței sau inexistenței raporturilor de muncă, avand în vedere că reclamantul intimat susține că a fost angajatul paratei recurente. Cererea reclamantului trebuie verificată de instanță în raport de cauza acesteia, astfel cum rezultă din cererea de chemare în judecată și care determină stabilirea competenței. Așadar, este o problemă de temeinicie sau netemeinicie a pretențiilor deduse judecății.
În ceea ce privește criticile aduse soluționării cauzei pe fond, Curtea reține că acestea nu sunt întemeiate. Declarația martorului audiat la propunerea reclamantului intimat nu poate fi prezumată inexactă, de vreme ce nu există vreun indiciu în acest sens, iar martorul audiat a fost coleg al recurentului. Faptul că a fost audiat și în alte cauze nu este de natură să conducă la această concluzie de vreme ce a cunoscut și situația acelor persoane.
Totodată, deși i-a fost comunicat interogatoriul formulat de reclamantul intimat, în acest sens fiind dovada de îndeplinire a procedurii de citare aflată la fila 17 din dosarul de fond, recurenta nu a răspuns, devenind aplicabile prevederile art. 225 Cpc, lipsa nejustificată a răspunsului la interogatoriu putand fi considerată o mărturisire, mai ales că se coroborează cu declarația martorului.
Deși invocă existența numai a unui contract de drepturi de autor, recurenta nu face vreo dovadă în acest sens. Din contră, recurenta nu s-a prezentat la niciun termen în fața tribunalului, nu a depus întampinare sau cereri de probe, iar în recurs nu a depus vreun înscris în probarea susținerilor făcute prin cererea de recurs.
Faptul că intimatul reclamant s-a aflat în relații cu recurentul rezultă cu certitudine din faptul că numele său apare menționat la colectivul redacțional al ziarului, iar natura acestei relații reiese din declarația martorului și din lipsa răspunsului la interogatoriu.
Prin urmare, afirmațiile recurentului în sensul că între părți au existat numai raporturi bazate pe drepturi de autor nu se confirmă, acesta nefiind în măsură să aducă vreo probă în acest sens. Mai mult, astfel de raporturi nu exclud in mod automat existența raporturilor de muncă.
Pentru aceste considerente, Curtea, avand în vedere art. 312 Cpc, va respinge recursul, ca nefondat, tribunalul făcand o corectă interpretare și aplicare a prevederilor legale incidente, neexistand vreun alt motiv de nelegalitate sau de netemenicie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul - INTERESUL P SRL împotriva sentinței civile nr.5626 din 25.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, în dosarul nr.6020/3/LM/2009 în contradictoriu cu intimatul, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04.12.2009.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
GREFIER
red.4ex/14.12.2009
Jud.
Jud. fond.:,
Președinte:Scrob Bianca AntoanetaJudecători:Scrob Bianca Antoaneta, Enache Daniela Georgeta
