Obligație de a face. Decizia 72/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,
de conflicte de muncă și asigurări sociale
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 72
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Pârvulescu
JUDECĂTOR 2: Ligia Vâlcu
JUDECĂTOR 3: Camelia Juravschi
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanții G și -, împotriva deciziei civile nr. 277/Ap din 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 22 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
În vederea deliberării, instanța a amânat pronunțarea cauzei pentru astăzi, 28 ianuarie 2009.
CURTEA
Constată că prin decizia civilă nr. 277/27.10.2008, Tribunalul Brașova respins apelul formulat de apelantii G si, impotriva sentintei civile nr. 3886 din data de 11.04.2008, pronuntata de Judecatoria
A admis apelul formulat de apelantul, impotriva sentintei civile nr. 3886 din data de 11.04.2008, pronuntata de Judecatoria B, pe care o schimba in tot,in sensul că a respins in totalitate acțiunea formulata de reclamanții G si, in contradictoriu cu paratul si, in consecinta a obligat reclamantii sa plătească paratului suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.
De asemenea, a obligat intimatii G si sa plateasca apelantului suma de 70 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata in apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Apelul reclamanților a fost considerat nefondat, deoarece, din probele administrate atât la fondul cauzei (înscrisuri, inclusiv o fotografie,interogatoriu) cat si in apel (declaratia martorului ) rezulta ca pivnița reclamanților era prevăzuta cu doua guri pentru aerisire,si nu cu ferestre pentru lumina.
In baza unei autorizații de construcție valabila, paratul a edificat scari de acces la imobilul sau,situat deasupra beciului reclamantilor,acoperind partial una din aceste guri de aerisire,lasand o fanta de aerisire mai.
In aceste conditii,in mod corect instanta de fond a apreciat ca nu poate dispune obligarea paratului sa readuca fatada imobilului la situatia anterioara,in conditiile in care actele administrative emise pentru amenajarile spatiului comercial al paratului sunt legale.
In ceea ce priveste cuantumul despagubirilor solicitate de reclamanti in cuantum de 1500 lei,recurentii contesta cuantumul acordat de instanta,fara sa aduca insa nici o dovada in sprijinul sumei solicitate.
Mai mult,instanta de fond stabileste acest cuantum la suma de 700 lei,fara sa arate care sunt mijloacele de proba care au dus la convingerea instantei ca aceasta este valoarea despagubirilor,probe care,de altfel,nici nu se afla la dosar.
Acesta este si motivul pentru care apelul formulat de paratul este intemeiat,reclamantii nedovedind in cauza toate conditiile raspunderii civile delictuale in persoana paratului.
Nu s-a aratat in ce consta suma de 1500 lei,de unde rezulta aceasta,nu s-au depus inscrisuri si nici nu s-au solicitat alte probe pentru dovedirea acesteia,suma reprezentand contravaloarea presupusului prejudiciu suferit de reclamanti,pe care,in conditiile art.1169 civ.trebuiau sa il dovedeasca.
de considerentele expuse anterior,in conformitate cu dispozitiile art.296 proc.civ.instanta va respinge apelul formulat apelantii G si si va admite apelul paratului,va schimba in tot sentinta apelata si va respinge in totalitate acțiunea formulata de reclamanții G si,in contradictoriu cu paratul.
Deoarece reclamantii au cazut in pretentii la fondul cauzei,instanta in baza art.274 alin.1 si 3.proc.civ.ii va obliga pe acestia sa plateasca paratului suma de 500 lei,cu titlu de cheltuieli de judecata.
Cuantumul onorariului a fost redus de catre instanta de la suma de 3000 lei la suma de 500 lei,intrucat este prea mare in raport de complexitatea cauzei.
Deoarece intimatii au cazut in pretentii in calea de atac formulata de apelantul,in baza art.274 proc.civ. ii va obliga acestia sa plateasca apelantului suma de 70 lei,cu titlu de cheltuielilor de judecata in apel.
Împotriva deciziei de mai sus reclamanții au formulat recurs în termen și motivat.
Recursul a fost legal timbrat.
Prin motivele de recurs decizia este criticată pentru nelegalitate.
Se arată că, prin sentință, Judecătoria Brașov le-a acordat reclamanților despăgubiri, însă decizia pronunțată în apel a înlăturat această dispoziție, considerând că lucrările efectuate de pârât au fost autorizate de către autoritățile competente.
Recurenții susțin că din înscrisurile prezentate nu rezultă faptul că pârâtul ar avea dreptul de a desființa fereastra beciului ori de a modifica sau acoperi parțial această fereastră.
Consideră că pârâtul și-a exercitat abuziv dreptul de construire fără a cere și acordul reclamanților.
Recurenții solicită admiterea recursului, modificarea deciziei în sensul obligării pârâtului să readucă în situația anterioară fațada imobilului prin demolarea scării de acces construită de acesta și să refacă fereastra de la beciul reclamanților, sub sancțiunea plății de daune cominatorii.
Intimații pârâți au formulat concluzii scrise solicitând respingerea recursului, reiterând apărările anterioare prin care arătau că au construit scările de acces în condiții de legalitate.
Analizând recursul formulat, instanța constată că este întemeiat în parte, respectiv doar pentru critica referitoare la acordarea de despăgubiri pentru reclamanți.
Într-adevăr din înscrisurile reprezentând avize tehnice, certificat de urbanism și autorizație de construire pentru scările de acces, rezultă că intimații pârâți au executat lucrările de construire cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv Legea nr. 50/1991, însă aceste înscrisuri obținute înainte de efectuarea lucrărilor au ca obiectiv "schimbarea de destinație din cameră de locuit în spațiu comercial și crearea accesului direct din exterior" (autorizația nr.412/26.05.2006), fără a se face mențiuni cu privire la modul de realizare a scărilor de acces sau de modificare a aerisirii beciurilor de la subsol.
Certificatul de urbanism nr. 500/3.09.2004 emis, menționează obligația beneficiarului lucrărilor de a obține acordurile notariale ale coproprietarilor imobilului înscriși în CF, pentru afectarea părților de uz comun.
Este adevărat că recurenții nu și-au înscris în CF dreptul de proprietate asupra imobilului din-.1, dobândit prin cumpărare, însă nu le poate fi ignorată calitatea de "proprietar" asupra imobilului în cauză. În virtutea acestei calități este evident că reclamanții au suferit o afectare a dreptului lor de proprietate, prin modificarea structurii ferestrei beciului, aceasta fiind micșorată ca dimensiuni, cu efecte asupra folosirii utile a acestei dependințe.
Pentru aceste considerente recursul va fi admis în parte, soluția instanței de fond fiind cea legală.
Susținerile recurenților prin care se solicită modificarea deciziei din apel în sensul admiterii în tot a pretențiilor formulate nu sunt fondate.
Nu poate fi obligat pârâtul să readucă fațada imobilului la forma inițială, să demoleze lucrările de construire efectuate deoarece așa cum s-a arătat,acestea s-au efectuat în baza unei autorizații de construire care avea ca obiectiv lucrări de schimbare de destinație din cameră de locuit (str. - nr.68.4) în spațiu comercial și crearea accesului direct din exterior.
În baza art.312 alin.1 Cod proc. civ. instanța va admite în parte recursul, va modifica în parte decizia din apel în sensul că va respinge apelul apelantului care viza tocmai înlăturarea obligației de plată a despăgubirilor în cuantum de 700 lei către reclamanți conținută în dispozitivul sentinței atacate cu apel. Va menține dispozițiile deciziei de respingere a apelului apelanților reclamanți G și deoarece apelul acestora viza admiterea în tot a pretențiilor și pentru argumentele expuse și în prezentul recurs, pretențiile acestora referitoare la readucerea fațadei imobilului la situația anterioară și demolarea scărilor de acces, nu sunt fondate.
Ambele apeluri fiind respinse, în temeiul prevederilor art.276 Cod proc. civ. vor fi compensate cheltuielile de judecată avansate de părți în apel.
Apelul declarat de apelantul fiind respins, instanța va înlătura din dispozitivul deciziei atacate obligația apelanților reclamanți de a-i plăti apelantului pârât cheltuielile de judecată din apel.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată de la instanța de fond, sentința nr.3886/2008 fiind păstrată, vor fi menținute dispozițiile privitoare la plata cheltuielilor de judecată în primă instanță care au fost compensate conform art.276 Cod proc. civ. cu precizarea instanței de fond din considerentele sentinței de reducere a onorariului avocatului pârâtului de la 3.000 lei la 500 lei, menținută și în instanța de apel.
Cuantumul onorariului de avocat astfel redus de cele două instanțe nu a constituit nici motiv de recurs.
Intimatul își expune criticile asupra celor două hotărâri anterioare cu privire la cheltuielile de judecată acordate pentru judecata în fond prin decizie și prin sentință doar prin concluziile scrise formulate față de recursul reclamanților, fără a fi formulat recurs în acest sens împotriva deciziei din apel care a lămurit cuantumul cheltuielilor de judecată datorate de reclamanți pentru pârât la judecata în fond a cauzei.
In ceea ce privește cheltuielile de judecată în recurs, instanța va acorda recurenților cheltuielile de judecată, respectiv contravaloarea taxei de timbru și timbru judiciar, proporțional cu pretențiile admise, în temeiul art.276 Cod proc. civ., respectiv suma de 32 lei.
Pentru aceste motive,
IN NUMELE LEGII,
DE CIDE
Admite în parte recursul declarat de recurenții reclamanți G și împotriva deciziei nr. 277/2008 a Tribunalului Brașov pe care o modifică în parte în sensul că:
Respinge apelul formulat de apelantul împotriva sentinței civile nr. 3886/2008 a Judecătoriei Brașov pe care o păstrează.
Înlătură din dispozitivul deciziei prevederile referitoare la respingerea în tot a acțiunii reclamanților, la plata cheltuielilor de judecată de către ambele părți.
Menține restul dispozițiilor deciziei atacate cu privire la respingerea apelului formulat de apelanții G și, împotriva aceleiași sentințe.
Obligă intimatul să plătească recurenților reclamanți suma de 32 lei cheltuieli de judecată în recurs și compensează cheltuielile de judecată avansate de părți în apel.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. - 9.02.09 - -
Dact. - 19.02.09
2 ex.
Red. apel. -
Președinte:Anca PârvulescuJudecători:Anca Pârvulescu, Ligia Vâlcu, Camelia Juravschi
