Obligație de a face. Decizia 750/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 750/2008
Ședința publică din 04 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Alina Lodoabă Victor Crețoiu
- - - vicepreședinte Curtea de Apel
- - - JUDECĂTOR 3: Ioana Cibu Mirea
- - --grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.386/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă avocat, cu delegație de substituire, pentru reclamantul recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, nemaifiind cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Mandatara reclamantului recurent solicită admiterea recursului, casarea în parte a sentinței atacate și în rejudecare, admiterea în întregime a acțiunii promovate pentru motivele expuse în scris.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Instanța, luând în considerare actele și lucrările dosarului, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Tribunalului Alba sub nr- reclamantul a chemat în judecată pârâta SC SA ca prin hotărârea ce se va pronunța:
- să se constate că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul societății pârâte se încadrează în grupa I de muncă în perioada 1.05.1985-1.04.1994, 15.11.1998-31.03.2001, respectiv în condiții speciale de muncă în perioada 1.04.2001-30.01.2007;
- să se dispună efectuarea modificărilor corespunzătoare în cartea de muncă, în baza sentinței după rămânerea ei irevocabilă.
În motivarea acțiunii se reclamantul a susținut că a fost angajat la societatea pârâtă, desfășurându-și activitatea în perioada menționată la de Preparare Dealul, în calitate de maistru.
S-a susținut că în mod eronat pârâta a refuzat încadrarea sa în grupa I de muncă pentru perioada menționată în petit la fel ca și celelalte perioade în care în mod corect i s-a recunoscut grupa I de muncă, impunându-se rectificarea grupei de muncă din a II-a în grupa I de muncă, în baza Ordinului nr. 50/1990, anexa 1, pct. 35.
Cu privire la cea de-a doua perioadă, sunt aplicabile prevederile Legii nr. 19/2000 și 226/2006, anexa 1, pct. 20.
În drept s-au invocat prevederile Ordinului nr. 50/1990, Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 226/2006.
Pârâta SC SA a depus întâmpinare prin care recunoaște că reclamantul se încadrează în condiții speciale pentru perioada cuprinsă între 1.04.2001 și data desfacerii contractului individual de muncă, drept pentru care solicită să nu fie obligată la plata cheltuielilor de judecată, nefiind puși în întârziere înainte de chemarea în judecată.
Cu privire la încadrarea reclamantului într-o grupă superioară anterior datei de 1.04.2001 față de cea în care a fost încadrat se specifică împrejurarea că încadrarea salariaților pe locuri de muncă s-a făcut conform procedurilor speciale prevăzute în art. 6 și următoarele din Ordinul nr. 50/1990 de către comisia mixtă administrație-sindicate, în funcție de încadrarea locurilor respective în grupele nominalizate conform determinărilor de specialitate efectuate.
Pe de altă parte, hotărârile comisiei mixte administrație-sindicate, deși comunicate și afișate, nu au fost contestate în termen de către persoanele interesate sau reprezentanții lor legali.
La solicitarea instanței, pârâta a depus anexele privind încadrarea locurilor de muncă în grupa I și II și actele identificate în dosarul personal al reclamantului.
Prin sentința nr.386/2008 instanța a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul împotriva pârâtei SC SA, și a constat că activitatea desfășurată de reclamant în cadrul unității pârâte în perioada 1.04.2001-22.06.2006, se încadrează în condiții speciale.
A fost respins capătul de cerere referitor la constatarea grupei I de muncă pentru perioada 01 05 1985- 01 04 1994 și 15 11 1998 - 31 03 2001.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele considerente:
Potrivit Ordinului nr. 50/1990 al și MS alin. 1, pct. 1 "în grupa I de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile și categoriile profesionale cuprinse în anexa nr. 1."
La pct. 6 se prevede că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități.
Reclamantul susține că activitatea desfășurată de el se încadrează în grupa I de muncă conform Ordinului nr. 50/1990.
Conform carnetului de muncă reclamantul a avut funcția de maistru.
Instanța a reținut că mențiunile din cartea de muncă referitoare la grupa de muncă au forța oricărei mențiuni dintr-un înscris autentic, în sensul art. 1171 cod civil. Și că potrivit art. 1173 cod civil actul autentic are deplină credință în privința oricărei persoane despre dispozițiile și convențiile ce constată.
În ceea ce privește recunoașterea condițiilor speciale, s-a arătat că pârâta prin întâmpinarea depusă a recunoscut această solicitare, astfel că sunt incidente dispozițiile art. 270 cod procedură civilă, referitoare la achiesările parțiale ale pârâtului la pretențiile reclamantului.
Potrivit prevederilor art.6 și 7 cuprinse în Decretul Lege nr. 92/1976, modificat, normele incidente prevederilor din Legea nr. 130/1999 și art. 296 din Legea nr. 53/2003, pârâta a fost obligată să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al reclamantului.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea soluției în sensul admiterii acțiunii reclamantului.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamantul a susținut că soluția instanței de fond este nelegală fiind pronunțată fără luarea în considerare a tuturor actelor depuse în probațiune de către reclamant, acte în privința cărora instanța de fond nu a motivat înlăturarea din ansamblul probator. De asemenea se arată că în mod eronat a fost respinsă cerea în probațiune având ca obiect audierea unui martor.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea recursului arătând că își menține apărările formulate în fața instanței de fond.
Deliberând asupra recursului prin prisma motivelor invocate și din oficiu în limitele prevăzute de art. 306 alin 2 din codul d e procedură civilă Curtea reține următoarele:
Criticile reclamantului referitoare la modul de administrare și valorificare a probațiunii în fața instanței de fond sunt întemeiate.
Potrivit art.77 alin.1 din Legea nr.168/1999 administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgență al judecării conflictelor de drepturi.
Art.82 din această lege specială cuprinde o normă de completare a procedurii de soluționare a conflictelor de drepturi cu prevederile codului d e procedură civilă.
Așadar, aceste texte de lege nu cuprind reglementări speciale referitoare la probele ce se impun a fi administrate în acest gen de litigii, fiind incident astfel cadrul general care definește sistemul probațiunii inclus în secțiunea a III-a "Administrarea dovezilor" din codul d e procedură civilă.
În speță, reclamantul a solicitat prin acțiunea introductivă acordarea grupei I-a de muncă pe perioada de referință, perioadă în care susține că a lucrat într-un loc de muncă calificat ca atare.
juridic al cererii de față îl constituie, astfel, Ordinul nr.50/5.03.1990.
Art.7 din acest act normativ prevede că încadrarea în grupele I-a și a II-a de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă incluse în aceste grupe, cu condiția ca pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puțin 50% iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru.
Din conținutul acestui text de lege rezultă cerința imperativă de acordare a grupei de muncă în raport cu timpul efectiv lucrat la locurile de muncă respective.
Or, această împrejurare ce se impune a fi dovedită în cauză este un fapt juridic care face admisibilă proba cu martori, printr-o interpretare per a contrario a prevederilor art.1191 Cod civil, întrucât condițiile restrictive de admisibilitate a probei testimoniale privesc actele juridice.
Așa fiind, neînscrierea grupei de muncă în carnetul de muncă nu are o putere doveditoare absolută, în contextul speței deduse judecății; desfășurarea unei activități în mod permanent într-un loc de muncă, care din punct de vedere a normelor legale se încadrează într-o anumită grupă de muncă putând fi probată cu orice mijloc de probă, inclusiv depoziții de martori.
Restrângerea sistemului probatoriu propus de reclamantă prin cererea introductivă doar la înscrisuri reprezintă o interpretare greșită a normelor procedurale, în condițiile în care, partea a administrat înscrisuri vizând încadrarea sa în cadrul societății intimate, postul ocupat, perioada de timp lucrată, așa încât prin probe testimoniale se urmărea a-și complini aceste înscrisuri. De asemenea instanța de fond în mod greșit nu a făcut referire în cadrul motivării sentinței la temeiurile pentru care probele depuse de către reclamant au fost înlăturate.
În acest context respingerea acțiunii în mod nejustificat, de către prima instanță, echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, impunându-se potrivit art.312 alin.5 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă admiterea recursului ca fondat, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. Cu ocazia rejudecării instanța va proceda la administrarea probațiunii testimoniale solicitate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.386/2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr- și în consecință:
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond - Tribunalul Alba.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04.09.2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - - |
Red./12.09.2008
Tehnored. 3 ex.
Jud.fond:,
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Alina Lodoabă Victor Crețoiu, Ioana Cibu Mirea