Obligație de a face. Decizia 7582/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 7582

Ședința publică de la 28 August 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dorina Stoichin

JUDECĂTOR 2: Mihaela Cotora

JUDECĂTOR 3: Florica Diaconescu

Grefier - -

Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul reclamant, împotriva sentinței civile nr.948/04.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar 11717/-, în contradictoriu cu intimatul CFR C, având ca obiect obligație de a face.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat pentru recurentul reclamant și consilier juridic, pentru intimatul pârât CFR

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care,

Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat se acordă cuvântul părților asupra recursului de față.

Avocat pentru recurentul reclamant, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul celor menționate în concluziile scrise.

Consilier juridic pentru intimatul pârât CFR C, pune concluzii de respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Tribunalul Dolj prin sentința nr. 948/04 martie 2008 respins cererea formulată de reclamantul V, împotriva pârâtului depoul CFR

Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că reclamantul a fost salariatul unității pârâte in funcția de mecanic de locomotivă așa cum rezultă din carnetul de muncă și a solicitat obligarea pârâtei să elibereze adeverință cu sporurile de care a beneficiat in perioada 1973 - 1989, cât a fost angajatul acesteia: sporul pentru muncă în condiții deosebite acordat conform 68 alin 1 din Lg 57/1974, sporul pentru muncă în condiții grele conform art 68 alin 2 din Lg 57/1974,sporul pentru muncă prestată peste durata normală a zilei de lucru sau in zilele de repaus săptămânal ori in alte zile in care potrivit legii nu se lucrează conform art 71 alin 1 și 3 din Lg nr 57/1974, sporul pentru muncă în timpul nopții conform art 72 din Lg 57/1974, indemnizația de parcurs pentru perioada cât a lucrat in turnus, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare ( in regim simplificat fără mecanic ajutor ) și compensația pentru energie termică.

Potrivit art 40 alin 2 lit h din Codul muncii, angajatorul are obligația să elibereze la cerere toate documentele ce atestă calitatea de salariat al solicitantului.

Pârâtul angajator a făcut dovada ca a respectat această obligație și i-a eliberat adeverința nr. 1062/19 06 2007, privind sporul de noapte, pentru care raportul de expertiză nu a evidențiat alte sume cu acest titlu care să nu fi fost menționate in adeverință. Expertiza a mai concluzionat că pentru lunile in care nu s-a menționat sporul de noapte în statele de plată nu se poate stabili dacă a fost sau nu inclus in indemnizația de parcurs și cât ar reprezenta și ca urmare nu se poate elibera adeverință.

De asemenea, pârâtul a eliberat adeverința nr.304/2005 privind sporul de vechime și adeverința nr. 500/22 02 2008 cuprinzând veniturile brute realizate in perioada 1973 - 1977 și veniturile nete din perioada 1977 - 1989, adeverințe eliberate in conformitate cu prevederile OUG 4/2005, pe baza datelor din statele de plată.

Sub aspectul acestor solicitări instanța a constatat că cererea de chemare în judecată este lipsită de obiect și va fi respinsă ca atare.

În ce privește sporul pentru condiții deosebite instanța a constatat că reclamantul nu a beneficiat de un astfel de spor așa cum rezultă din adresa unității pârâte nr.2028/11.10.2007 (Fila 38), precum și din concluziile raportului de expertiză întocmit pe baza verificării statelor de plată și a celorlalte documente din arhiva unității.

In ce privește sporul pentru condiții grele instanța a constatat că s-a acordat de către pârât începând cu 01.02.1990 conform adresei nr 47 R - al Departamentului Transporturi din Ministerul Transporturilor și că reclamantul nu a beneficiat de el, deoarece se pensionase la o dată anterioară, respectiv la 4.08.1998, așa cum rezultă și din raportul de expertiză.

Sub aspectul acestor solicitări instanța a constatat că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, astfel că respins-

În ceea ce privește sporul pentru muncă prestată peste durata normală a zilei de lucru sau in zilele de repaus săptămânal, ori in alte zile in care potrivit legii nu se lucrează conform art. 71 alin. 1 și 3 din Legea nr. 57/1974 instanța constatat că acest spor a reprezentat potrivit contractului colectiv de muncă sporul pentru ore festive și sporul pentru ore suplimentare, sporuri care potrivit art. 19 alin. 2 din contractul colectiv de muncă nu au caracter permanent și nu fac parte din baza de calcul a pensiilor așa cum prevede art. 164 din Legea 19/2000 și nici nu se regăsesc in sporurile reglementate expres de OUG 4/2005.

Sub acest aspect expertiza a concluzionat că în statele de plată sunt evidențiate in rubrici distincte sporurile pentru ore suplimentare plătite cu 50% și respectiv 100%, precum și sporul pentru ore festive,iar pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și in zilele in care conform legii nu se lucrează s-a plătit o retribuție egală cu salariul de încadrare, iar nu un spor așa cum prevede art. 71 alin 3 din Legea 57/1974.

Ca urmare reclamantul nu are interes să solicite o adeverință cu aceste sporuri.

Indemnizația de parcurs a inclus conform Instrucției pentru determinarea și plata indemnizației de parcurs,cuvenită personalului de turnus in unitățile de căi ferate, timpul prestat in ore de muncă suplimentară, sporul pentru muncă efectuată în orele de noapte și diurna de deplasare.

Conform aceleiași instrucțiuni, pct. b din anexa 9, sumele incluse in indemnizația de parcurs au fost calculate separat, fapt constatat și de expertiză.

Cum sporul de noapte și orele suplimentare au fost evidențiate distinct pe state, expertiza a concluzionat că indemnizația de parcurs evidențiată în ștatele de plată a reprezentat doar diurna de deplasare care nu se ia in calcul la recalcularea pensiilor deoarece nu a avut caracter permanent in sensul prevăzut de art 164 din Lg 19/2000 și nu este menționată în OUG 4/2005 și ca urmare, nici sub acest aspect reclamantul nu are interes să obțină adeverința.

Sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și compensația pentru energie termică. nu au fost sporuri cu caracter permanent,nu intră în calculul pensiei și nu se justifică interesul reclamantului pentru solicitarea unei adeverințe in acest sens.

Sub aspectul acestor solicitări instanța a constatat că reclamantul nu justifică un interes cererea de chemare în judecată a fost respinsă.

Pe cale de consecință, a respins și cererea privind daunele cominatorii.

In conformitate cu art. 274 cod pr civilă, potrivit cărora numai partea care cade în pretenții poate fi obligată să plătească cheltuielile de judecată instanța a respins și cererea reclamantului privind cheltuielile de judecată.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul criticând-o ca netemeinică și nelegală.

În motivele de recurs se susține că instanța a trecut cu ușurință peste toate probele administrate în cauză și nu a reținut că intimata a refuzat nejustificat să pună la dispoziția instanței și expertului statele de plată. Deși în raportul de expertiză s-a menționat faptul că dacă ar fi fost puse la dispoziția expertului ștatele de plată ar fi existat posibilitatea de a se stabili cu exactitate de ce sporuri a beneficiat.

Arată că sporul de noapte este prevăzut de Legea 57/1974 (art.72), sporul pentru munca suplimentară și în zilele nelucrătoare, tot Legea 57/1974 (art.71), indemnizația de parcurs, iar lipsa statelor de plată a împiedicat a se observa faptul că acestea au fost plătite.

Susținerea intimatei că statele de plată s-ar fi deteriorat în urma unei inundații nu a fost dovedită.

O altă critică are în vedere faptul că din cuprinsul raportului de expertiză (pct.2) a rezultat faptul că a beneficiat de spor pentru munca în condiții deosebite ( speciale - art. 68 alin.1 din legea 57/1974), precum și de sporul pentru orele suplimentare.

Recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor invocate s-a reținut în raportul de expertiză că din documentele puse la dispoziția expertului lipsesc statele de plată originale pe care societatea era obligată să le țină în arhivă 50 de ani. Au fost puse la dispoziție state transcrise în care nu apar explicit toate rubricile pe felul de sporuri, astfel că a fost foarte greu să fie identificate.

Instanța de fond nu a verificat și nu a cerut informații suplimentare cu privire la existența statelor de plată originale și nu a lămurit contradicția existentă între susținerea reclamantului privind sporurile pe care le-a solicitat în acțiune și apărarea pârâtei.

Având în vedere aceste considerente în temeiul art. 312 alin.2 Cod pr.civilă se va admite recursul, se va casa sentința și se va reține cauza spre rejudecarea în vederea suplimentării probatoriului. Se va pune în vedere intimatei - pârâte a depune statele de plată originale pentru a putea fi confruntate cu statele prezentate expertului.

De asemenea, unitatea intimată va depune dovezi suplimentare privind sporurile solicitate în acțiune.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr.948/04.03.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar 11717/-, în contradictoriu cu intimatul - pârât CFR

Casează sentința, reține cauza pentru rejudecare.

Fixează termen 25 septembrie 2008.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 28 august 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

25.09.2008

Red.jud.-

4 ex/AS

Președinte:Dorina Stoichin
Judecători:Dorina Stoichin, Mihaela Cotora, Florica Diaconescu

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Obligație de a face. Decizia 7582/2008. Curtea de Apel Craiova