Obligație de a face. Decizia 79/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE CIVILĂ -. 79/
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Ligia Vîlcu
JUDECĂTOR 3: Anca Pîrvulescu
Grefier - -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâții și împotriva deciziei civile nr. 1156/2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta pârâtă asistată de avocat, avocat ce reprezintă și recurentul pârât, lipsă fiind intimat reclamanta reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Apărătoarea recurenților pârâți depune chitanța seria - 5 -. - pentru suma de 67 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru și chitanță pentru suma de 3 lei reprezentând timbru judiciar.
Nemaifiind formulate alte cereri, n baza art 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Apărătoarea recurenților pârâți consideră că în mod greșit tribunalul a calificat apelurile formulate de pârâți ca fiind recursuri pe motiv că valoarea obiectului cauzei este sub 100.000 lei, întrucât petitul principal al acțiunii este predarea cheii de la poarta imobilului și este neevaluabil.
Față de motivele pe larg invocate în scris solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei la Tribunal pentru judecarea apelului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin decizia civilă nr. 1156/2008 a Tribunalului Brașov au fost respinse recursurile reclamantei și pârâților și împotriva sentinței civile nr. 3648/2006 a Judecătoriei Brașov, precum și excepțiile privind lipsa interesului acțiunii și lipsa calității active a reclamantei.
Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul Brașova reținut următoarele:
Acțiunea dedusă judecății a fost promovată de către reclamantă deoarece aceasta nu se poate bucura deplin de proprietatea sa exclusivă asupra imobilului ce i-a fost atribuit urmare sistării stării de indiviziune existentă între părțile prezentului litigiu prin decizia civilă nr.885/2002 a Tribunalului Brașov, irevocabilă prin respingerea recursului, prin care a fost omologat raportul de expertiză întocmit în faza căii de atac a apelului nr.1872/2002 de către expert.
În baza acestui raport de expertiză instanța de judecată a dispus sistarea stării de indiviziune conform variantei A, a format loturi pe care le-a atribuit părților în proprietate exclusivă, însă a menținut starea de indiviziune asupra terenului zonă de acces în suprafață de 46 mp și asupra branșamentelor pentru a asigura o mai bună funcționalitate a loturilor formate pentru ambele părți și pentru ca accesul și ieșirea la calea publică să fie mult mai ușoare, asigurând lățimea corespunzătoare pentru accesul auto.
De asemenea, cu ocazia cercetării locale, prima instanță a constatat că, pentru a avea acces la spațiul locativ situat la subsolul imobilului proprietatea sa sistuat pe-, recurenta reclamantă nu poate intra decât folosind calea de acces constituită din terenul deținut în indiviziune cu recurenții pârâți, iar la acesta accesul se poate face doar din-, prin poarta folosită în mod exclusiv de către recurenții pârâți.
Așa fiind, tribunalul a constatat că motivele invocate de recurenții pârâți nu pot fi primite, în speță nefiind vorba nici de vreoa sarcină instituită cu privire la terenul de 46 mp, nici de vreo servitute de trecere, ci despre exercitarea concomitentă a dreptului de coproprietate al recurentei reclamante cu dreptul de coproprietate al recurenților pârâți asupra terenului în suprafață de 46 mp aflat în indiviziune, teren care constituie calea de acces, inclusiv auto, la imobilele proprietatea exclusivă a părților astfel cum acestea au fost stabilite prin decizia civilă precitată prin care s-a dispus sistarea stării de indiviziune.
Contractele de vânzare-cumpărare și de donație invocate de către recurenții pârâți, precum și partajul intervenit în anul 1967 între recurenta reclamantă și vânzătorul care a înstrăinat către recurenții pârâți cota sa din dreptul de proprietate asupra imobilului în litigiu nu au nici o relevanță în speță pentru simplul fapt că părțile dețin imobilele situate în B pe-, respectiv nr.18, în baza hotărârii judecătorești de ieșire din indiviziune pronunțată în anul 2002 de Tribunalul Brașov, hotărâre care a intrat în puterea lucrului judecat.
Nu poate fi primită nici susținerea recurenților pârâți în sensul că recurenta pârâtă ar fi dobândit în anul 1996 printr-un contract de donație lovit de nulitate absolută o suprafață de teren de 67 mp,care ar reduce suprafața de teren pe care recurenții pârâți au cumpărat-o de la cel care i-a donat terenul respectiv recurentei reclamante având în vedere faptul că, prin decizia civilă nr.633/R/30.05.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-, s-a respins recursul formulat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr.694/30.01.2007 a Judecătoriei Brașov sentință prin care s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de donație autentificat sub nr.1235/25.06.1996 prin care, fratele pârâtei, i-a donat acesteia din urmă cota de parte din terenul în suprafață de 67,32 mp situate în B,-, înscris în CF nr.19338 B sub nr.top 1255/1/1.
Împotriva deciziei civile 1156/2008 a Tribunalului Brașov au formulat recurs pârâții și, iar prin motivele de recurs se arată că tribunalul a calificat apelurile formulate de pârâți ca fiind recursuri pe motiv că valoarea obiectului cauzei este sub 100.000 lei. Întrucât petitul principal al acțiunii este obligația de a preda cheia de la poarta imobilului proprietatea recurenților aceștia apreciază că nu este evaluabil în bani, iar valoarea imobilului de la care se cere cheia depășește cu mult valoarea de 100.000 lei. În ceea ce privește petitul privind daunele interese, prin motivele de recurs se arată că acesta este un capăt de cerere subsidiar.
Pe fond se arată că imobilul situat în B,- este cumpărat în baza unui contract de vânzare cumpărare încă din anul 1967, proprietatea lui, contract care nu a fost anulat, nu a fost desființat parțial și nici nu are sarcini sau evicțiuni, situație garantată de vânzător, astfel că intimata nu deține o hotărâre judecătorească, în care să fi dobândit un drept de trecere pentru ca instanța să dispună predarea cheii de la poarta imobilului proprietatea pârâților, actul încheiat între părți fiind partaj, dezmembrare, vânzare cumpărare, acesta producând efectele și în prezent.
Analizând actele și lucrările dosarului curtea reține că recursul pârâților este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Prin acțiune se solicită obligarea pârâților la predarea cheii de la poarta imobilului cu nr. administrativ 18 precum și daune interese de 1600 RON echivalând lipsa de folosință.
Astfel cum a subliniat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia 32 /2008 pronunțată în cadrul recursului în interesul legii " un drept are caracter personal, fără conținut economic și, prin urmare, neevaluabil în bani, atunci când este strâns legat de persoană, servind la individualizarea acesteia în cadrul societății sau al familiei:dreptul la viață, la sănătate și la integritate fizică și morală, la libertate, la onoare, cinste reputație, dreptul la nume și la domiciliu, etc"
Acțiunea prin care se urmărește ocrotirea unui drept patrimonial, cum este cazul în speță, nu poate fi integrată în cadrul acțiunilor privind ocrotirea drepturilor personale, nepatrimoniale, menționate anterior.
În consecință, curtea reține că în mod corect tribunalul a calificat apelurile formulate de părți ca fiind recursuri și a pronunțat o soluție în această cale de atac, întrucât valoarea patrimonială ce se solicită a fi ocrotită nu este întreg imobilul de la nr. administrativ 18, ci doar suprafața de teren de uz comun care trebuie să-i asigure accesul reclamantei la proprietatea acesteia.
Față de aceste considerente, văzând că recursul pârâților vizează o hotărâre irevocabilă, în baza art 299 alin 1 Cod procedură civilă, curtea constată că recursul acestora este inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenții și, împotriva deciziei civile nr. 1156/2008 a Tribunalului Brașov.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 29.01.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red CȘ 3.03.2009
Tehnored AG 17.02.2008/ 2 ex
Jud fond M
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Ligia Vîlcu, Anca Pîrvulescu
