Obligație de a face. Decizia 80/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 80/
Ședința publică de la 30 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anica Ioan
JUDECĂTOR 2: Simona Bacsin
JUDECĂTOR 3: Luminita Solea
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-.-.-
Pentru astăzi fiind recursurilor declarate de reclamantul, domiciliat în B,-, bloc 21,.72 și de pârâtul SPITALUL DE PSIHIATRIE "SF.", cu sediul în B, nr.125 împotriva deciziei civile nr.161 din 23 sept.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul civil nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 28 ian.2009, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 30.01.2009, când,
CURTEA
Asupra recursurilor civile de față:
Prin cererea formulată reclamantul a chemat în judecată civilă pe pârâtul Spitalul de Psihiatrie "Sfantul " B pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- obligarea pârâtei de a asigura reclamantului accesul neîngrădit și copii atestate de spital cu privire la toată documentația medico-juridică referitoare la persoana sa și anume: Registrul de internări nevoluntare, cu toată documentația medico - juridică întocmită la 08-09.12.2004 din arhiva secției III Psihiatrie, Registrul de consultații medicale al doctorului din Policlinica Spitalului din 08.12.2004, dosarul medical personal din arhiva secției III Psihiatrie întocmit la 08-09.12.2004.
- obligarea pârâtei, ca o garanție a obligației de a face, la plata a 300 lei pentru fiecare registru sau dosar la care nu va avea acces și copii, pentru fiecare zi de întârziere după primul termen de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de 8-9 decembrie 2004 fost privat de libertate la solicitarea poliției împotriva voinței sale în secția III a Spitalului de Psihiatrie A solicitat o copie de pe registrul de internări nevoluntare, în care se află evidențiat acest fapt, documentația medico-juridică impusă de Legea 487/2004 și dosarul medical personal.
A mai precizat reclamantul că poliția a determinat pe dr. să elibereze un bilet fals de trimitere-internare nedatat, pretinzând apoi că acesta a fost eliberat la data de 08.12.2004, și datorită acestui fals nu a avut acces la registrul de consultații. Această consultație medicală nu a avut loc.
A formulat mai multe cereri către spital în 04.05.2006, 19.02.2007, 19.03.2007, 20.04.2007, 27.04.2007 și a primit răspuns cu adresa nr.3518/19.04.2007, prin care i-a fost înaintate doar o parte din documentele cerute, care se aflau în dosarele penale pe care le-a deschis.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 24 din legea 46/2003, art.9 din anexa 1 a Ordinului Ministrului Sănătății privind normele de aplicare a Legii 46/2003, art.33 alin.5 din legea 487/2002.
Prin întâmpinarea formulată pârâtul a solicitat respingerea acțiunii deoarece registrul de internări nevoluntare s-a înființat în cadrul spitalului la sfârșitul lunii martie 2006, astfel că la data precizată de reclamant acest registru nu exista. Temeiul legal al înființării acestui registru este Ordinul nr. 372/2006 emis de Ministerul Sănătății, ordin prin care s-au aprobat și normele de aplicare a legii sănătății mintale, și a protecției persoanelor cu tulburări psihice. Registrul de consultații medicale a dr. a fost predat la arhiva spitalului la sfârșitul anului 2004, iar ca urmare a reparațiilor capitale a pavilionului în care se afla arhiva în perioada iunie 2006 - septembrie 2007, aceasta a fost mutată. Datorită volumului mare de documente, de peste 50 de ani, nu a fost posibil să fie găsit acest registru și să i se răspundă imediat reclamantului, cu atât mai mult cu cât aceste date sunt confidențiale. În ceea ce privește dosarul medical personal al reclamantului, pârâta precizează că nu există alt dosar în afară de foaia de observație clinică generală nr.4311/08.12.2004, adeverința nr. 2898 din 09.12.2004, și biletul de trimitere /internare nr. -, comunicate în copie reclamantului cu adresele nr. 3518/19.04.2007, nr. 4163/11.05.2007 și nr. 4263/15.05.2007.
În ceea ce privește obligarea sa la plata de daune cominatorii, pârâtul a arătat că nu s-a dovedit neîndeplinirea unei obligații stabilite printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.
Prin sentința civilă nr. 1868/20.03.2008 a Judecătoriei Brăilas -a respins ca nefondată acțiunea dedusă judecății, reținându-se că registrul de internări nevoluntare s-a înființat în cadrul spitalului la sfârșitul lunii martie 2006, astfel că la data precizată de reclamant, respectiv la data de 08-09.12.2004, acest registru nu exista, temeiul legal al înființării acestui registru fiind Ordinul nr. 372/2006 emis de Ministerul Sănătății, ordin prin care s-au aprobat și normele de aplicare a legii sănătății mintale, și a protecției persoanelor cu tulburări psihice.
În ceea ce privește registrul de consultații medicale a dr., potrivit art.24 din Ordin MS 372/2006, datele cuprinse în acest registru sunt confidențiale pentru ceilalți pacienți înscriși la aceeași dată, astfel încât s-a depus la dosar în copie extras din acest registru cu rubrica în care este înscris reclamantul, fiind îndeplinită astfel cerința acestuia.
În ce privește dosarul medical personal al reclamantului instanța a observat că nu există alt dosar în afară de foaia de observație clinică generală nr.4311/08.12.2004, adeverința nr. 2898 din 09.12.2004, și biletul de trimitere /internare nr. -, comunicate în copie reclamantului cu adresele nr. 3518/19.04.2007, nr. 4163/11.05.2007 și nr. 4263/15.05.2007.
Accesul neîngrădit pretins de reclamant se poate referi numai la datele care-l privesc personal și acest acces nu poate încălca dreptul celorlalți pacienți la păstrarea confidențialității datelor personale de identitate sau de diagnostic.
Prin comunicarea copiilor de pe actele susmenționate pârâtul și-a îndeplinit obligația stabilită de lege privind accesul reclamantului la documentația medicală personală.
Împotriva hotărârii a declarat apel apelantul, susținând că în mod greșit instanța de fond a statuat că i-a fost înmânată copie de pe extrasul din registrul de consultații medicale a doctorului Deși spitalul nu i-a furnizat copii după documentele aflate în posesia sa timp de trei ani, nu a fost obligat la plata de daune cominatorii până la îndeplinirea obligației prevăzută de lege.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței civile apelate, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu sub toate aspectele în conformitate cu art.294 Cod procedură civilă, Tribunalul a constatat că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
Potrivit prevederilor art. 24 din Legea 46/2003 " pacientul are dreptul la datele medicale personale", potrivit prevederilor art. 33 al. 5 din Legea 487/2002 "orice pacient sau fost pacient are acces la toată documentația medicală din serviciile unde a fost îngrijit " iar potrivit prevederilor art. 9 din anexa 1 din Ordinul Ministerului Sănătății privind normele de aplicare a Legii 46/2003 "unitățile trebuie să asigure accesul neîngrădit al pacienților la datele medicale personale ".
În ceea ce privește registrul de consultații medicale, reținem că se află în posesia intimatei și că acesta conține date privind starea altor pacienți, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, pronosticul, tratamentul sau datele personale.
Art. 21 din Legea 46/2003 prevede că aceste date sunt confidențiale chiar și după decesul pacientului.
Legea 544/2001 prin art. 2 lit. c și art. 12 prevede că se exceptează de la accesul liber al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii, respectiv la orice informație privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.
Tribunalul a apreciat însă că nu pot fi respectate dispozițiile legale invocate dacă se refuză accesul apelantului la consultarea registrului de consultații și la eliberarea de copii de pe acesta, în ceea ce privește persoana sa, pentru motivul că acest document conține și datele privind alți pacienți.
Se poate asigura respectarea dispozițiilor legale, dacă se iau măsurile necesare pentru a se păstra confidențiale datele din registru ale celorlalți pacienți și dacă i se aduce la cunoștință recurentului caracterul acestor date.
Obligația de a asigura respectarea cadrului legal privind datele cu caracter personal este prevăzută pentru intimat și de art. 10 din anexa 1 din Ordinul Ministerului Sănătății privind normele de aplicare a Legii 46/2003.
În ceea ce privește cererea de obligare a intimatului la plata de daune cominatorii până la executarea obligației de a pune la dispoziția apelantului registrul de consultații și copii certificate, s-a reținut că această obligație nu a fost asumată de către intimat și, ca urmare, cererea este prematur formulată.
Față de cele expuse mai sus, tribunalul a constatat că apelul dedus judecății este fondat, și prin decizia civilă nr.161/23.09.2008 s-a admis și a schimbat în parte sentința apelată, a admis în parte acțiunea și a obligat intimatul să asigure apelantului accesul neîngrădit la consultarea registrului de consultații medicale ale doctorului din data de 8.12.2004 și copii de pe acest document, dar numai cu privire la datele sale personale.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs ambele părți.
Reclamantul a depus motivele de recurs la data de 28 11 2008 iar decizia de apel a fost comunicată acestuia la data de 28.10.2008.
Potrivit art.303 alin.1 și art.301 Cod procedură civilă, recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs care este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Cum reclamantul nu și-a motivat recursul prin cererea de recurs și nici în termenul de 15 zile de la data comunicării deciziei de apel, Curtea a apreciat că excepția nemotivării recursului în termen invocată de către pârât este întemeiată și ca efect recursul reclamantului se impune a fi constatat nul.
În recursul declarat de către pârât s-a invocat nelegalitatea și netemeinicia deciziei de apel deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra excepțiilor invocate prin întâmpinare privind nulitatea apelului pentru că nu îndeplinește cerințele referitoare la sentința care se atacă, conform art. 287 alin 1 pct. 2 Cod procedură civilă și excepția lipsei calității procesuale a reclamantului, președinte a Filialei uniunii Mondiale a Liberi.
Un alt aspect criticat de recurent l-a vizat faptul că există o contradicție între considerentele deciziei de apel și dispozitivul acesteia cu privire la întinderea consultării registrului de consultații medicale de către reclamant, în sensul că în dispozitiv s-a trecut că această consultare privește nu numai datele sale personale.
Pentru aceste considerente a solicitat admiterea recursului și respingerea apelului reclamantului și menținerea sentinței de fond ca temeinică și legală.
În drept a invocat dispozițiile art.304 pct. 9 Cod procedură civilă.
Recursul pârâtului nu poate fi admis.
Potrivit art. 287 alin.1 pct. 2 și alin 2 Cod procedură civilă cererea de apel trebuie să cuprindă hotărârea care se atacă sub sancțiunea nulității, însă această cerință poate fi împlinită până cel mai târziu la prima zi de înfățișare. Reclamantul a indicat în cererea de apel numărul dosarului și data pronunțării sentinței fără a indica numărul acesteia iar în motivarea apelului a indicat și numărul sentinței și chiar și numele judecătorului care a pronunțat-o astfel că în mod corect Tribunalul nu a dispus nulitatea apelului.
Cât privește calitatea reclamantului de președinte a Filialei Ba U niunii Mondiale a Liberi și indicarea acestei calități în cererea de apel nu atrage lipsa calității sale de apelant în condițiile în care acesta a fost parte în judecata în primă instanță.
Cât privește celălalt motiv de recurs, este adevărat că între considerentele deciziei de apel și dispozitivul dactilografiat există o neconcordanță însă aceasta nu impune admiterea recursului pentru că este vorba de o vădită greșeală de dactilografiere dat fiind că în minuta de mână soluția este corectă.
Această eroare de dactilografiere poate fi îndreptată din oficiu sau la cerere de către instanța de apel.
În cauză neexistând nici un motiv de încălcare sau aplicare greșită a legii în sensul art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul pârâtului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul ca nemotivat în termen recursuldeclarat de reclamantul, domiciliat în B,-, bloc 21,.72 împotriva deciziei civile nr.161 din 23 sept.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul civil nr-.
Respinge ca nefondat recursuldeclarat de pârâtul SPITALUL DE PSIHIATRIE "SF.", cu sediul în B, nr.125 împotriva deciziei civile nr.161 din 23 sept.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.01.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - -
Grefier,
- -
Red.AI-10.02.2009
Dact.MH-11.02.2009/2 ex.
Fond:
Apel: -
Președinte:Anica IoanJudecători:Anica Ioan, Simona Bacsin, Luminita Solea
