Obligație de a face. Decizia 80/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 80/
Ședința publică din 20 Ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Maria Ploscă JUDECĂTOR 2: Irina Tănase
JUDECĂTOR 3: Lică Togan
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de reclamanta, domiciliată în comuna de, județul A, împotriva deciziei civile nr.183 din data de 26 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: avocat, pentru recurenta-reclamantă, în baza împuternicirii avocațiale nr.392 din data de 5.11.2009, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual și intimatul-pârât G, asistat de avocat, cu delegație de substituire pentru avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.4 din data de 8.01.2010, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat, prin depunerea la dosar, la acest termen de judecată, a chitanței nr.- din data de 6.01.2010, emisă Primăria Municipiului Câmpulung, din conținutul căreia rezultă că a fost achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei, și a timbrului judiciar de 0,3 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul recurentei-reclamante, avocat, depune la dosar împuternicire și dovada achitării timbrajului. Arată că nu mai are cereri de formulat în cauză.
Avocat, de asemenea, depune la dosar împuternicire și arată că nu are cereri de formulat.
În raport de precizările părților, Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocat, pentru recurenta-reclamantă, solicită admiterea recursului și modificarea deciziei, în sensul respingerii apelului și menținerii sentinței Judecătoriei Câmpulung ca fiind legală, cu cheltuieli de judecată, în toate fazele procesuale. Arată că între proprietăți a existat dintotdeauna un gard despărțitor, acesta nefiind contestat și că, ulterior, intimatul-pârât a refăcut acest gard, dar nu pe vechiul amplasament, respectiv pe vechea linie de hotar. Precizează că obiectul prezentului dosar este o obligație de a face, în sensul de a fi respectată linia de hotar, și nu este vorba de o acțiune în grănițuire. Apreciază că au fost încălcate dispozițiile legale referitoare la grănițuire, în sensul că nu poate fi stabilit un nou aliniament de către instanță. Arată că instanța de apel a reținut că recurenta nu s-a opus construirii gardului, în contextul în care aceasta a formulat o serie de plângeri, adresate Consiliului Local și Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung. Depune la dosar două planșe fotografice, din acestea rezultând în mod clar vechile semne de hotar.
Avocat, pentru intimatul-pârât G, solicită respingerea recursului, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. De asemenea, solicită ca instanța să nu analizeze planșele fotografice, întrucât acestea au fost depuse la dosar după încheierea cercetării judecătorești și acordarea cuvântului pe fond. În ceea ce privește primul motiv de recurs, arată că, potrivit dispozițiilor art.584 Cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa, iar, din declarațiile martorilor, rezultă că vechea linie de hotar a fost în linie dreaptă. În aceste condiții, nu a fost încălcat acest text de lege, întrucât hotarul a fost stabilit și de către intanță tot în linie dreaptă, nu discontinuă, potrivit raportului de expertiză. Cu referire la cel de-al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod procedură civilă, arată că instanța a interpretat în mod corect probele administrate. În măsura în care vor fi analizate și planșele fotografice, solicită ca instanța să aibă în vedere că din conținutul acestora reiese în mod clar că gardul este în linie dreaptă și respectă vechiul aliniament. Depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că, prin acțiunea înregistrată la data de 26.07.2006, reclamanta a chemat în judecată pe pârâtul G, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat pârâtul să respecte linia de hotar ce desparte cele două suprafețe de teren limitrofe, proprietatea părților, situate în comuna de, județul
În motivarea acțiunii s-a arătat că pârâtul se învecinează cu reclamanta pe latura vestică și a început edificarea unui gard despărțitor ce nu respectă semnele de hotar anterioare.
Prin sentința civilă nr.800 din 28.03.2007, pronunțată de Judecătoria Câmpulung, a fost admisă acțiunea și s-a dispus grănițuirea celor două proprietăți conform schiței la raportul de expertiză între reperele 7-6-5-3, fiind obligat pârâtul la 819 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, în conformitate cu probele administrate, că terenul reclamantei din punctul "Peste Coastă", conform titlului de proprietate nr.40149/1994, se învecinează cu pârâtul pe latura vestică, unde în anul 2005 edificat un gard de beton care să delimiteze cele două proprietăți.
Prin raportul de expertiză s-a stabilit aliniamentul 7-6-5-3 conform schiței anexe la raportul de expertiză și întrucât nu a fost contestat de părți a fost omologat de către instanța de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel pârâtul G, susținând că instanța de fond nu a dovedit rol activ, omologând un raport de expertiză defectuos întocmit, întrucât lucrarea nu respectă obiecțiunile stabilite în sensul de a pune în teren actele părților și nu au fost măsurate proprietățile pentru a stabili amplasamentul vechiului gard, motiv pentru care se solicită admiterea apelului.
În apel s-a suplimentat proba cu refacerea raportului de expertiză tehnică, raport ce a fost efectuat de expert.
Prin decizia nr.173/10.10.2008, Tribunalul Argeșa respins ca nefondat apelul formulat de pârât, care a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 400 lei.
Pentru a hotărî în acest mod, instanța de apel a reținut următoarele:
Expertul a transpus în teren actele de proprietate ale părților și le-a măsurat, trasând linia de hotar pe toată lungimea gardului în litigiu executat nou de către apelant, pe fundație de beton, fiind în lungime de 4,39.l, pe distanța 13-23.
Din măsurătorile efectuate a rezultat că terenul apelantului are suprafața de 558,24. și corespunde vecinătăților din titlul de proprietate nr.31060/1993, iar terenul intimatei, conturat cu albastru, este de 2074,62.p conform titlului de proprietate nr.40149/1993.
Vechiul hotar este mutat de pe aliniamentul 1-2 pe aliniamentul 13-2, cu 0,30. spre intimata - reclamantă.
În prezent linia de hotar este dată pe aliniamentul 1-2-23-26-31-34.
Pentru toate acestea s-a constatat că prima instanță a stabilit în mod corect obligarea pârâtului de a respecta aliniamentul dat, conform punctelor 7-6-5-3 pe schița anexă, situație în care, având în vedere că hotărârea judecătoriei este temeinică și legală, în temeiul art.296 Cod procedură civilă tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul G, criticând-o pentru nelegalitate, invocând dispozițiile art.304 pct.7, 8 și 9 Cod procedură civilă.
În primul motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 Cod procedură civilă, s-a arătat că instanța de fond a fost sesizată cu stabilirea liniei de hotar dintre proprietățile părților, ca dovadă fiind și temeiul de drept pe care reclamanta și-a întemeiat acțiunea introductivă și obiectul expres determinat în scris.
Cu toate acestea, atât instanța de fond, cât și cea de apel, interpretează greșit actul juridic dedus judecății și pe fond îl obligă pe pârât să respecte un aliniament contestat permanent, încât nu se explică convingerea instanței, în sensul că aliniamentul vechiului gard reprezintă și linia de hotar dintre cele două proprietăți.
S-a susținut că arătarea temeiului de drept forma convingerea unei acțiuni în grănițuire, însă acțiunea formulată de reclamantă nu este tocmai una din care să se poată deduce obiectul cererii. Recurentul susține că există diferență între operațiunea materială a grănițuirii, prin care se urmărește eliminarea, prin semne exterioare a două proprietăți vecine, aparținând unor proprietari diferiți și acțiunea în grănițuire, prin care să urmărește determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor dintre proprietăți și stabilirea traseului real.
În al doilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.7 Cod procedură civilă, s-a susținut că instanța de apel nu a indicat considerentele de fapt și de drept, existând o motivare lacunară, care echivalează cu lipsirea acesteia, decizia trebuind desființată.
În al treilea motiv de recurs, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, pârâtul a susținut că au fost încălcate dispozițiile art.129 pct.5 Cod procedură civilă, în sensul că instanța trebuia să-i pună în vedere reclamantei să-și precizeze cererea, urmând ca după aceea să administreze probele.
Prin decizia civilă nr.189/R/05.02.2009, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, s-a admis recursul declarat pârâtul G, s-a casat decizia civilă nr.173/10.10.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș și sentința civilă nr.80/28.03.2007 a Judecătoriei Câmpulung și s-a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond.
Pentru a hotărî astfel, curtea a reținut că instanța de fond a schimbat obiectul acțiunii cu care a fost legal investită.
A mai reținut instanța de casare, că deși acest aspect a fost invocat de pârât prin motivele de apel, instanța nu a răspuns acestei critici.
Prin urmare, Curtea a apreciat că se impune casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În rejudecare, instanța de fond, prin sentința civilă nr.1077/12.06.2009 a admis acțiunea formulată de reclamantă, a respins cererea reconvențională formulată de pârâtul-reclamant și a obligat pârâtul să respecte vechea linie de hotar identificată în raportul de expertiză tehnică, schița 2, între reperele 1-2-23-26-31-34. fost obligat pârâtul și la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în anul 2005 pârâtul - reclamant a început edificarea unui nou gard între cele două proprietăți limitrofe aparținând părților, ocazie cu care acesta nu a mai respectat vechiul amplasament al gardului anterior din ulucă.
În ceea ce privește grănițuirea, instanța a reținut că cele două proprietăți au fost anterior grănițuite, astfel că nu se impune stabilirea aliniamentului, ci respectarea acestuia de către pârâtul-reclamant.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat apel pârâtul G, criticând- sub următoarele aspecte:
- Instanța a făcut o greșită apreciere a probelor administrate în cauză, înlăturând în mod nejustificat depoziția martorilor și care au declarat că apelantul a edificat gardul montând actualii stâlpi în locul vechilor babe.
Instanța de fond reține o situație de fapt ce este contrazisă de probele dosarului, în sensul că a interpretat eronat depoziția martorului.
- În mod greșit instanța își întemeiază soluția pe raportul de expertiză tehnică, deoarece potrivit acestui raport în acest moment gardul nu mai este perpendicular pe gardul de la stradă, situație de fapt dovedită cu planul de amplasament și depozițiile martorilor și, dar și cu martora -.
- În mod greșit instanța de fond a respins proba cu o cercetare locală de vreme ce a reținut că depozițiile martorilor sunt contradictorii.
- În mod greșit instanța de fond a respins cererea reconvențională în condițiile în care însăși reclamanta la interogatoriul administrat în cauză contestă linia de hotar și reține că mai există doar o porțiune din gardul vechi cu privire la care părțile nu contestă aliniamentul.
Tribunalul Argeș, prin decizia civilă nr.183/26.10.2009, a admis apelul și a schimbat sentința, în sensul respingerii acțiunii și admiterii cererii reconvenționale, stabilind linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul 13-23-26-31-34-37-38, stabilită de inginer expert în raportul de expertiză planșa nr.1- fila 69.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Prin răspunsul dat la întrebarea nr.6 din interogatoriul ce i-a fost administrat, reclamanta recunoaște că proprietățile părților au fost delimitate prin semne de hotar vizibile, respectiv prin gard.
Din depoziția martorei -, propusă de reclamantă și depozițiile martorilor și, propuși de pârât, s-a reținut că anterior edificării noului gard proprietățile părților erau delimitate printr-un gard de ulucă, gard care era în linie dreaptă de la un capăt la altul.
Din depoziția martorului, care a participat personal la confecționarea noului gard, s-a reținut că actualii stâlpi ai gardului au fost introduși în locul babelor vechi, gardul fiind edificat pe vechiul amplasament, în prezența reclamantei care a și ajutat la confecționarea acestuia și nu a avut obiecțiuni cu privire la amplasament. Aceeași situație de fapt a rezultat și din depoziția martorului.
În schița nr.2 anexă la raportul de expertiză tehnică (fila 70) omologat de instanța de fond, experta stabilește linia de hotar care nu este o linie dreaptă, potrivit situației de fapt mai sus-reținută, ci având forma unei linii discontinue.
În consecință, tribunalul a reținut, în contextul probator mai sus analizat, că prin refacerea gardului vechi pârâtul a respectat linia de hotar existentă între proprietățile părților, aliniament identificat în schița nr.1 la raportul de expertiză tehnică ( fila 69) prin pct.13-23-26-31-34-37-38.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termen legal, reclamanta criticând-o pentru nelegalitate sub motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.9 și 7 Cod procedură civilă arătând, în esență, că instanța de apel a luat în considerație numai declarațiile martorilor reținând că reclamanta nu a avut obiecțiuni cu privire la amplasamentul gardului, deși această situație este contrazisă de plângerile făcute de reclamantă la primărie și la parchet.
S-a mai arătat că reținerea instanței în sensul că noul gard a fost făcut pe vechiul amplasament este contrară și constatărilor făcute de experții și, astfel că hotărârea recurată se sprijină pe motive străine de natura pricinii, impunându-se admiterea recursului, casarea deciziei și pe fond menținerea sentinței judecătoriei.
Recursul este nefondat.
Motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă este nefondat pentru că, față de situația de fapt reținută de instanța de apel pe baza probelor administrate în cauză, situație de fapt ce nu poate fi cenzurată în recurs potrivit motivelor de nelegalitate invocate, tribunalul a făcut o aplicare corectă a legii.
Față de situația de fapt reținută, în sensul că prin refacerea noului gard pârâtul a respectat linia de hotar existentă între cele două proprietăți, soluția tribunalului d e respingere a acțiunii și de admitere a cererii reconvenționale este dată cu aplicarea corectă a legii, respectiv a dispozițiilor art.584 Cod civil.
Și motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.7 Cod procedură civilă este nefondat în condițiile în care instanța de apel a arătat în considerentele deciziei motivele pe care se sprijină soluția pronunțată, iar nemulțumirea reclamantei față de interpretarea și valorificarea probelor administrate în cauză nu poate fi încadrată în acest motiv de recurs, vizând de fapt netemeinicia deciziei tribunalului și nu nelegalitatea acesteia.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă, va respinge ca nefondat recursul de față, iar în baza art.274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs, la cererea intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de reclamanta, domiciliată în comuna de, județul A, împotriva deciziei civile nr.183 din data de 26.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimat-pârât fiind G, domiciliat în comuna de, județul
Obligă pe recurenta-reclamantă să plătească intimatului-pârât G suma de 1000 lei cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 ianuarie 2010, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- -, - -, - -,
Grefier,
- -,
Red.
Tehnored.
Ex.4/28.01.2010.
Jud.apel:.
-.
Jud.fond:.
Președinte:Maria PloscăJudecători:Maria Ploscă, Irina Tănase, Lică Togan
